Antonie Plămădeală

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Antonie Plămădeală
Antonie Plămădeală.jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Regatul României Modificați la Wikidata
Decedat (78 de ani) Modificați la Wikidata
Sibiu, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Religiecreștinism ortodox[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot Modificați la Wikidata
Activitate
Logo of the Romanian Academy.png Membru de onoare al Academiei Române

Antonie (Leonida) Plămădeală (n. 17 noiembrie 1926, Stolniceni, județul Lăpușna (interbelic) – d. 29 august 2005, Sibiu) a fost înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, mitropolit ortodox al Ardealului (1982-2005), membru de onoare al Academiei Române.

Cariera ecleziastică[modificare | modificare sursă]

Pe numele de mirean Leonida Plămădeală, a primit numele de Antonie odată cu tunderea în monahism, în anul 1948, la Mănăstirea Prislop. Acolo l-a însoțit pe Arsenie Boca, cel însărcinat de mitropolitul Nicolae Bălan cu preluarea mănăstirii de la Biserica Română Unită cu Roma.[1]

La 27 decembrie 1970 a fost hirotonit vicar patriarhal, cu titlul „Ploieșteanul”. În anii 1970 a reprezentat Biserica Ortodoxă Română în comitetul central al Consiliului Mondial al Bisericilor, cu sediul la Geneva.

La 9 decembrie 1979, după ce a fost responsabil cu relațiile externe ale Bisericii Ortodoxe Române, a fost ales episcop al Buzăului. Între 16-26 august 1981 l-a însoțit pe mitropolitul Nicolae Corneanu la sesiunea Consiliului Mondial al Bisericilor ținută la Dresda.[2]

La 10 ianuarie 1982 a fost ales arhiepiscop al Sibiului și mitropolit al Ardealului, funcții pe care le-a deținut până la moarte.

Controverse legate de succesiune[modificare | modificare sursă]

Consiliul Național Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române s-a întrunit pe 3 noiembrie 2005 pentru a-l alege pe succesorul lui Antonie Plămădeală în scaunul de mitropolit ortodox al Ardealului. Cei doi pretendenți au fost Andrei Andreicuț, arhiepiscop de Alba Iulia și Laurențiu Streza, episcop de Caransebeș. Consiliul l-a ales după un al doilea tur de scrutin pe Laurențiu Streza în scaunul rămas vacant. A doua zi același Consiliu Național Bisericesc a hotărât scoaterea eparhiilor din nordul Ardealului și a celei de Alba Iulia de sub jurisdicția Mitropoliei Ardealului, ceea ce l-a transformat pe Antonie Plămădeală în ultimul mitropolit al Mitropoliei Ardealului cu jurisdicție asupra întregului Ardeal. Noua Mitropolie a Ardealului cuprindea doar județele Sibiu, Brașov, Covasna și Harghita.

Opera[modificare | modificare sursă]

Scrieri teologice[modificare | modificare sursă]

  • Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodoxă [3], cu o prefață a Pr. Prof. Acad. Dumitru Stăniloae și un cuvânt înainte al autorului. Cartea este tipărită în două ediții: prima la editura Axios 1995, la București, și a II-a la editura Reîntregirea, 2005. Capitolele cărții, ca și conferințele ținute în Occident sunt ca o mână întinsă a spiritualității orientale, către cea apuseană, și nu oricând, ci mai ales în momentele de criză ale acesteia din urmă.
  • Cuvinte duhovnicești, o lucrare în care se profilează chipul și experiența duhovnicească a autorului. Pe parcursul răsfoirii filelor ei vom avea bucuria întâlnirii unor teme cu totul și cu totul originale pentru Spiritualitatea Ortodoxă. „Căderea în sus”, „Capcanele smereniei” și „Un Catehism pentru intelectuali”, sunt doar unele dintre ele.
  • Tâlcuiri noi la texte vechi, predici la duminicile de peste an.
  • Rugul aprins
  • Basarabia

Publicistică[modificare | modificare sursă]

1. Gânduri de frumuseți albe - Apariție în cinci volume constând din adunarea articolelor publicate de-a lungul timpului în ziarul Telegraful român, la rubrica „semnalăm... semnalăm...”

2. Biserica în mers -antologie a unor interviuri în două volume.

Beletristică[modificare | modificare sursă]

  • Trei ceasuri în iad, roman. Cartea a fost retrasă din librării de către autoritățiile comuniste.[necesită citare] Romanul a fost reeditat în anul 2004 la editura „Media Concept”, Sibiu.

Citate reprezentative[modificare | modificare sursă]

  • „Fără Dumnezeu am fi apariții ciudate și dispariții stupide”[4]
  • “Pentru toată această libertate, cu asentimentul reprezentanților cultelor prezenți aici, aș dori să asigur plenara de sentimentele noastre patriotice și unanime de recunoștință față de conducătorul nostru mult prețuit, domnul Nicolae Ceaușescu, luptător neobosit.” Cuvânt rostit la Plenara Consiliului Național al Frontului Democrației și Unității Socialiste, apărut în “Scînteia”, 1 decembrie 1988, citat în Antologia rușinii.[5]

Colaborarea cu Securitatea[modificare | modificare sursă]

Frații fostului mitropolit au solicitat Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității accesul la întregul dosar al mitropolitului Plămădeală.[6] De asemenea, frații și executorii săi testamentari, Mihai și Alexie Plămădeala, cer aprobarea de a efectua copii xerox ale tuturor documentelor pe care, în urma consultării dosarului, le vor selecta, informează Rompres. Solicitarea lor vine ca reacție la afirmațiile lui Mircea Dinescu publicate în ziarul "Cotidianul" la data de 9 august 2007.[7] Mircea Dinescu a declarat că ÎPS Antonie i-ar fi cerut lui Nicolae Ceaușescu avansarea în grad de general. Prin urmare, cei doi frați solicită în special copii ale scrisorii prin care mitropolitul i-a cerut lui Nicolae Ceaușescu avansarea la grad de general, dacă aceasta există, precum și copii dupa documentele oficiale prin care fostului mitropolit al Ardealului i s-a atribuit gradul de colonel și copie după documentul prin care CNSAS i-a permis lui Mircea Dinescu accesul la dosarul mitropolitului, cu precizarea celui care a efectuat solicitarea. La amenințarea Patriarhiei Române de a-l reclama pe Mircea Dinescu, acesta a răspuns că Patriarhia dorește să amâne la nesfârșit deconspirarea clericilor securiști.[8]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Efectul Arsenie Boca asupra unui lăcaș de cult, adevarul.ro, 23 iunie 2016. Accesat la 22 aprilie 2020.
  2. ^ Biserica Ortodoxă Română, nr. 3/1981, p. 67-69.
  3. ^ Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodoxă - Antonie Plămădeală - Recenzie, 30 iulie 2012, Stelian Gombos, CrestinOrtodox.ro, accesat la 28 august 2013
  4. ^ Antonie Plămădeală, „Tatăl nostru nu suntem singuri”, Sibiu, editura Eparhiei Sibiului, 1999, p.16.
  5. ^ Argații oficiali ai cuvântului stăpânirii (II)
  6. ^ România Liberă, Frații mitropolitului solicită CNSAS dosarul răposatului, 22 august 2007 (accesat 20 februarie 2011).
  7. ^ Mircea Dinescu, ÎPS Antonie i-a cerut lui Ceaușescu să-l facă general, Cotidianul, 9 august 2007 (accesat pe site-ul news20.ro, 20 februarie 2011).
  8. ^ România Liberă, Patriarhia vrea să amâne la nesfârșit deconspirarea preoților-securiști, 9 august 2007 (accesat 20 februarie 2011).

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Amintirile mitropolitului Antonie Plămădeală, Dragoș Șeuleanu, Carmen Dumitriu, Editura CUM, 1999 - recenzie
  • Mitropolitul Antoine Plamadeala, 1926-2005, Teognost, 2005
  • Mitropolitul Antonie al Ardealului: rugul aprins al conștiinței neamului, Nicholas Buda, Maica Anastasia, Simion D. Cristea, Editura Casa Cărții de Știință, 2012

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri