Paul Constantinescu
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Paul Constantinescu | |||
![]() Compozitorul Paul Constantinescu | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut | 30 iunie 1909 Ploiești, România | ||
| Decedat | 20 decembrie 1963, (54 de ani) București, Republica Populară Română | ||
| Cetățenie | |||
| Ocupație | compozitor,violonist,dirijor. | ||
| Limbi vorbite | limba română[1] | ||
| Activitate | |||
| Educație | Conservatorul din București | ||
| Alma mater | Universitatea Națională de Muzică București | ||
| Organizație | Universitatea Națională de Muzică București | ||
| Premii | Premiul II (1932), Mențiunea a II-a (1934) și Premiul I (1938) de compoziție „George Enescu”. Premiul „Anhauch” (1937), Premiul de Stat, clasa II (1954) | ||
| Profesor pentru | Laurențiu Profeta | ||
| Prezență online | |||
| Modifică date / text | |||
Paul Constantinescu (n. 30 iunie 1909, Ploiești – d. 20 decembrie 1963, București[2]) a fost un compozitor român de origine evreiască [3], membru corespondent (1963[4]) al Academiei Române.Profesor la Conservatorul de muzică "Ciprian Porumbescu" din București. Paul Constantinescu a fost un talent artistic cu certe aptitudini și pentru literatură (poezie), artă plastică (desen, caricatură), cinematografie (operatorie). A manifestat o constantă preocupare pentru folclor și melosul bizantin, transformându-se dintr-un cercetător pasional într-un creator de forme sonore novatoare, originale. Contrar generației anterioare ce și-a făcut studiile peste hotare, Constantinescu s-a călit la flacăra unor pedagogi de vocație din țară, reușind să-și apropie sursele de inspirație din solul natal, chiar de la debutul creator.
Studii
[modificare | modificare sursă]Studiile muzicale le-a început la Ploiești în 1919, după care le-a continuat la Conservatorul din București (1929-1933), având ca profesori pe Mihail Jora (armonie, compoziție, contrapunct), Constantin Brăiloiu (Istoria muzicii), Dimitrie Cuclin (estetica muzicală).[necesită citare] Din 1933 și până în 1935 și-a perfecționat studiile muzicale la Viena cu Franz Schmidt, Joseph Marx (compoziția).[necesită citare]
Activitate
[modificare | modificare sursă]A fost profesor de armonie, contrapunct și compoziție la Academia de muzică religioasă, apoi la Școala de muzică militară și la Conservatorul din București.[necesită citare] Paul Constantinescu a avut o activitate multilaterală în calitate de violinist, dirijor, compozitor, profesor, 18 ani la rând fiind profesor de armonie la Conservatorul din București.[necesită citare] A întreprins culegeri de folclor, a susținut prelegeri, conferințe, emisiuni de radio și televiziune.[necesită citare] A fost consilier pentru secția de cinematografie în Ministerul Propagandei Naționale din București și la Radiodifuziunea română.[necesită citare]
Distincții
[modificare | modificare sursă]- Ordinul „Meritul Cultural”, în gradul de Cavaler clasa I, pentru artă (1 februarie 1943)[5]
- titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă (20 mai 1955) „pentru merite deosebite în domeniul creației muzicale”[6]
- Ordinul Muncii clasa a II-a (30 iunie 1959) „cu prilejul împlinirii a 50 ani de viață, pentru merite deosebite în domeniul creației muzicale și al învățămîntului muzical superior”[7]
Caracteristici stilistice
[modificare | modificare sursă]Întreaga sa creație arată orientarea spre valorificarea valențelor folclorului și ale melosului psaltic, bizantin. A compus practic în toate genurile muzicii clasice, de la operă la lied, de la balet la simfonie, de la muzică de film la oratoriu.
Principalele creații
[modificare | modificare sursă]Muzică de teatru liric
[modificare | modificare sursă]- 1935 – O noapte furtunoasă, operă comică în 2 acte;
- 1938 - Meșterul Manole, operă în 3 acte, pe un libret de Mircea Streinul;
- 1939 – Nuntă în Carpați, poem coregrafic;
- 1955 – Pană Lesnea Rusalim, operă.
Muzică simfonică
[modificare | modificare sursă]- 1930-1936 – Suita românească.
- 1937 – Simfonieta
- 1944 - Simfonia I
- 1946 – Variațiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII, pentru violoncel și orchestră
- 1952 – Concert pentru pian și orchestră
- 1955 – Concertul pentru orchestră de coarde
- 1957 – Concert pentru vioară și orchestră
- 1960 – Concert pentru harpă și orchestră
- 1963 – Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră
- 1963 - Simfonia ploieșteană
Muzică vocal-simfonică
[modificare | modificare sursă]- 1936 – Ryga Crypto și Lapona Enigel
- 1943 – Patimile și Învierea Domnului, oratoriu bizantin de Paști
- 1947 – Nașterea Domnului, oratoriu bizantin de Crăciun
Muzică de cameră
[modificare | modificare sursă]- 1929 – Două studii în stil bizantin, pentru vioară, violă și violoncel
- 1943 – Sonatina bizantină pentru violă sau violoncel solo
- 1947 – Concert pentru cvartet de coarde
- 1950 – Baladă haiducească pentru violoncel și pian
Muzică pentru pian
[modificare | modificare sursă]- 1951 – Trei piese pentru pian
- 1957 – Toco-Toccatina
Muzică corală
[modificare | modificare sursă]- 1952 – Miorița, poem coral
4 madrigale pe versuri de Mihai Eminescu:
- Freamăt de codru
- La mijloc de codru des
- Peste vârfuri
- Stelele-n cer
Muzică vocală
[modificare | modificare sursă]- numeroase lieduri, pe versuri de Eminescu, Coșbuc, Goga, Șt. O. Iosif, Cicerone Theodorescu etc.
Muzică de film
[modificare | modificare sursă]- 1943 – O noapte furtunoasă
- 1954 – O scrisoare pierdută
- 1957 – La „Moara cu noroc”
Concursul „Paul Constantinescu”
[modificare | modificare sursă]Anual se organizează la Ploiești concursul național de interpretare și creație muzicală „Paul Constantinescu”, pentru elevi, studenți și absolvenți, cu următoarele secții: pian, vioară, canto, compoziție.
Cetățean de onoare
[modificare | modificare sursă]În 28 mai 2009, lui Paul Constantinescu i s-a acordat post-mortem, titlul de Cetățean de onoare al Municipiului Ploiești, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la naștere, pentru contribuția deosebită adusă la îmbogățirea zestrei de valori muzicale a municipiului Ploiești, precum și pentru promovarea imaginii orașului, prin creația sa componistică, pe plan național și internațional.[8]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Bibliothèque nationale de France. „Paul Constantinescu” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ↑ „S-a întâmplat în 20 decembrie 1963”. .
- ↑ „Hary Kuller - "Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație", în "Realitatea evreiască", nr. 231-232 (1031-1032), 19 mai - 10 iunie 2005, p. 10-11” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ↑ Dicționar enciclopedic. Editura Enciclopedică. . p. 443.
- ↑ Decretul regal nr. 246 din 1 februarie 1943 privind conferiri de decorațiuni, publicat în Monitorul Oficial, anul CXI, nr. 34, Partea I, miercuri 10 februarie 1943, pp. 1162–1163.
- ↑ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 171 din 20 mai 1955 pentru conferirea titlului de „Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă” compozitorilor Constantinescu Paul și Jora Mihail, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul IV, nr. 17, 20 iunie 1955, p. 154.
- ↑ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 233 din 30 iunie 1959 pentru conferirea „Ordinului Muncii” clasa a Il-a compozitorului Paul Constantinescu, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VIII, nr. 18, 7 iulie 1959, p. 130.
- ↑ „HOTĂRÂREA NR. 170 Privind conferirea, post-mortem, a titlului de Cetățean de Onoare al municipiului Ploiești profesorului si compozitorului Paul Constantinescu” (PDF).
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Tomescu, Vasile (1967): Paul Constantinescu. București: Editura muzicală
- Ionașcu, Stelian: Paul Constantinescu și muzica psaltică românească, București: Editura Institutului Biblic și de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române
- Hârlav-Maistorovici, Sanda (2004): Paul Constaninescu. Despre poezia muzicii, Ploiești: Editura Premier
- Sanda Hîrlav-Maistrovici (2009): PAUL CONSTANTINESCU – CORESPONDENȚĂ scrisori și portrete, Editura Muzicală
- Hârlav-Maistorovici, Sanda (2015): Creația componistică a lui Paul Constaninescu. Catalog cronologic, București: Editura Muzicală
- Sanda Hârlav-Maistrovici (2013): PAUL CONSTANTINESCU necunoscut – RESTITUIRI, Editura Muzicală
- Hotoran, Anamaria Mădălina (2008), Patimile și moartea Domnului în viziunea componisticii secolului XX – genul pasiunii, Cluj-Napoca: Editura Risoprint, p. 43-65
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – C
- CLIPA Grigore Constantinescu: Paul Constantinescu, artistul secolului XX
- Compendium - Paul Constantinescu
- einformatii - Muzeul Memorial "Paul Constantinescu" Arhivat în , la Wayback Machine.
- Centenar Paul Constantinescu, 28 iunie 2009, Tudor Cristian, Amos News
- O sinteză originală: muzica lui Paul Constantinescu, 20 decembrie 2008, Costin Tuchilă, Amos News
- Valori ale culturii naționale: Paul Constantinescu: 46 ani de la moarte, 20 decembrie 2009, Amos News
- https://paulconstantinescu.wordpress.com/
- Nașteri în 1909
- Nașteri pe 30 iunie
- Decese în 1963
- Decese pe 20 decembrie
- Membri corespondenți ai Academiei Române
- Absolvenți ai Liceului Sfinții Petru și Pavel
- Compozitori de muzică sacră
- Compozitori români
- Evrei români membri ai Academiei Române
- Laureați ai Premiului de Stat
- Membri ai organizației culturale Rugul Aprins
- Muzicieni români
- Ploieșteni
- Români pe mărci poștale românești
