Adolf von Baeyer
Johann Friedrich Wilhelm Adolf von Baeyer (n. ,[6][7][8][9][10][11][12][13][14][15][16][17][18][19][1] Berlin, Regatul Prusiei[14][20] – d. ,[6][7][8][9][10][11][12][13][14][15][21][16][17][18][19][22][20] Starnberg, Germania[7]) a fost un chimist german, profesor universitar la München, laureat al Premiului Nobel pentru chimie în anul 1905. A realizat sinteza indigoului, a descoperit condensarea anhidridei ftalice cu fenolii, a dezvoltat teoria tensiunii ciclurilor.
Viața[modificare | modificare sursă]
Johann Friedrich Wilhelm Adolf este fiul locotenentului-general Johann Jakob Baeyer, care a pus bazele sistemului european de măsurare geodezică. Adolf face primele experimente chimice la 9 ani, descoperă la numai 12 ani o nouă sare dublă de cupru, iar la 13 ani efectuează primele teste asupra indigoului. Mai târziu, studiază doi ani matematica și fizica, la Universitatea din Berlin, pentru a le abandona tot în favoarea primei sale pasiuni, chimia, pe care o aprofundează începând din 1856 la Heidelberg, sub îndrumarea lui Robert Bunsen, apoi se îndreaptă spre laboratorul lui August Kekulé, chimist german cunoscut pentru studiile asupra componentelor chimice organice.
În anul în care devine profesor universitar, 1860, obține și postul de lector în chimie organică la Academia de Comerț din Berlin, unde are un laborator spațios. În 1871 este numit profesor la Universitatea din Strasbourg, fiind chemat, doi ani mai târziu, să ocupe postul de profesor de chimie lăsat de Justus von Liebig la Universitatea din München. Aici va pune bazele unui laborator de chimie unde își va desfășura în continuare cercetările.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c Academia de Științe din Torino, accesat în
- ^ a b Genealogia matematicienilor
- ^ The Nobel Prize in Chemistry 1905 (în engleză), Nobel Foundation[*]
- ^ The Nobel Prize amounts (în engleză), Nobel Foundation[*]
- ^ Award winners : Davy Medal (în engleză), accesat în
- ^ a b c d „Adolf von Baeyer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c d e f Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d Adolf von Baeyer, SNAC, accesat în
- ^ a b c d Adolf von Baeyer, Find a Grave, accesat în
- ^ a b c d Johann Friedrich Wilhelm "Adolf" Ritter von Baeyer, Merkelstiftung geneological database, accesat în
- ^ a b c d Adolf von, Johann Friedrich Wihlem Adolf Baeyer, Comité des travaux historiques et scientifiques, accesat în
- ^ a b c d BAEYER (von) Adolf Viktor, Nouveau dictionnaire de biographie alsacienne, accesat în
- ^ a b c d Adolf Baeyer, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ a b c d e f Czech National Authority Database, accesat în
- ^ a b c d Adolf von Baeyer, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ a b c d Johann Friedrich Wilhelm Adolf Baeyer, Academia de Științe din Torino
- ^ a b c d Adolf von Baeyer, Proleksis enciklopedija
- ^ a b c d Adolf von Baeyer, Croatian Encyclopedia[*]
- ^ a b c d Adolf von Baeyer, Bibliothèque interuniversitaire de Santé
- ^ a b c d e f Academia de Științe din Torino, accesat în
- ^ a b Adolf von Baeyer, Roglo
- ^ a b Academia de Științe din Torino
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Dicționar Enciclopedic, Ed. Enciclopedică, București, 1993, vol I, pag. 162
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- en Biografie Nobel
- Adolf von Baeyer: Premiul Nobel pentru Chimie 1905, 27 decembrie 2007, Jurnalul Național
|
- Nașteri în 1835
- Decese în 1917
- Evrei germani
- Absolvenți ai Universității Humboldt din Berlin
- Absolvenți ai Universității din Heidelberg
- Chimiști germani
- Chimiști evrei
- Chimiști ai secolului al XIX-lea
- Chimiști ai secolului al XX-lea
- Laureați ai Premiului Nobel pentru Chimie
- Laureați germani ai Premiului Nobel
- Laureați evrei ai Premiului Nobel
- Membri străini ai Royal Society
- Eponime ale craterelor de pe Lună