Adolf von Baeyer
.jpg)
.svg){kind=small}
Johann Friedrich Wilhelm Adolf von Baeyer (n. , Berlin, Regatul Prusiei – d. , Starnberg, Regatul Bavariei, Reich-ul German) a fost un chimist evreu-german, profesor universitar la München, laureat al Premiului Nobel pentru chimie în anul 1905. A realizat sinteza indigoului, a descoperit condensarea anhidridei ftalice cu fenolii, a dezvoltat teoria tensiunii ciclurilor.
Viața
[modificare | modificare sursă]Johann Friedrich Wilhelm Adolf este fiul generalului-locotenent Johann Jakob Baeyer care, ca o condiție pentru a fi avansat în grad a fost obligat să se creștineze și s-a botezat la luteranism. El a pus bazele sistemului european de măsurare geodezică. Adolf face primele experimente chimice la 9 ani, descoperă la numai 12 ani o nouă sare dublă de cupru, iar la 13 ani efectuează primele teste asupra indigoului. Mai târziu, după doi ani de matematică și fizică la Universitatea din Berlin, trece la chimia, pe care o aprofundează începând din 1856 la Heidelberg, sub îndrumarea lui Robert Bunsen, apoi se îndreaptă spre laboratorul lui August Kekulé, chimist german cunoscut pentru studiile asupra componentelor chimice organice.
În anul 1860, obține postul de lector la catedra de chimie organică la Academia de Comerț din Berlin, unde are un laborator spațios și devine profesor universitar. În 1871 este numit profesor la Universitatea din Strasbourg, fiind chemat, doi ani mai târziu, să ocupe postul de profesor de chimie lăsat de Justus von Liebig la Universitatea din München. Aici va pune bazele unui laborator de chimie unde își va desfășura în continuare cercetările.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ^ a b c Bibliothèque nationale de France. „Adolf von Baeyer” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ^ a b „Adolf von Baeyer” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
- ^ a b „Adolf von Baeyer” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056. Accesat în .
- ^ „Národní autority České republiky”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
- ^ „www.accademiadellescienze.it” (în italiană). www.accademiadellescienze.it[*]. Wikidata Q107212659. Accesat în .
- ^ Bibliothèque nationale de France. „Autoritatea BnF” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ^ „Adolf von Baeyer” (în italiană). www.accademiadellescienze.it[*]. Wikidata Q107212659. Accesat în .
- ^ „DOI: 10.5281/ZENODO.18315206”. doi:10.5281/ZENODO.18315206. Accesat în .
- ^ „Adolf von Baeyer” (în engleză). Genealogia matematicienilor. Wikidata Q829984.
- ^ „The Nobel Prize in Chemistry 1905”. Fundația Nobel.
- ^ „The Nobel Prize amounts”. Fundația Nobel.
- ^ https://web.archive.org/web/20090201034538/http://www.fi.edu/winners/show_results.faw?gs=&ln=&fn=&keyword=&subject=&award=CRESS&sy=&ey=&max=300&name=Submit. Arhivat din original la
|archive-url=necesită|archive-date=(ajutor). Lipsește sau este vid:|title=(ajutor) - ^ https://en.gdch.de/gdch/prizes-and-awards/gdch-awards/liebig-commemorative-medal.html. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „Award winners : Davy Medal” (în engleză). Accesat în .
- ^ „List of Royal Society Fellows 1660-2007” (PDF). Societatea Regală din Londra. p. 18. Wikidata Q111806251.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Dicționar Enciclopedic, Ed. Enciclopedică, București, 1993, vol I, pag. 162
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- en Biografie Nobel
- Adolf von Baeyer: Premiul Nobel pentru Chimie 1905[nefuncțională], 27 decembrie 2007, Jurnalul Național
- Nașteri în 1835
- Decese în 1917
- Evrei germani
- Absolvenți ai Universității Humboldt din Berlin
- Absolvenți ai Universității din Heidelberg
- Chimiști germani
- Chimiști evrei
- Chimiști din secolul al XIX-lea
- Chimiști din secolul al XX-lea
- Oameni de știință evrei
- Laureați ai Premiului Nobel pentru Chimie
- Laureați germani ai Premiului Nobel
- Laureați evrei ai Premiului Nobel
- Membri străini ai Royal Society
- Eponime ale craterelor de pe Lună