Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2007/iulie

Arhiva Cafenelei
Arhive periodice Anul 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 2018 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2019 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2020 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2021 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2022 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2023 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2024 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec
Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați aici o discuție arhivată, copiați fragmentul care vă interesează, introduceți-l la sfârșitul paginii Wikipedia:Cafenea și scrieți mesajul acolo.

situatie drumuri Ploiesti Calarasi

De la Ploiesti la calarasi este vreun drum inchis sau in reparatie si daca da unde si pece portiuni, zone? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 194.102.232.3 (discuție • contribuții).

Acest răspuns nu o să-l primiți de la utilizatorii enciclopediei. Dați un telefon la poliția rutieră sau la Informații diverse la Romtelecom. --Karin 1 iulie 2007 10:23 (EEST)

Committed Information Rate

S-ar putea da informatii complete despre Committed Information Rate? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Laurcom (discuție • contribuții).

Informații găsiți aici sau aici (în en ), _{GEO ^msg 1 iulie 2007 11:49 (EEST)}

Redirecționare

Vreau să introduc un articol despre Dan Grigore, pianistul, dar mă împiedic de un articol despre un oarecare Dan Grigore, deputat 2004-2008. Cum să fac redirecționarea acestuia din urmă către Dan Grigore (politician)? Știu că nu va face nimeni lucrul acesta pentru mine, așa că aștept indicații, cu care sper să mă descurc. BlueMonday 1 iulie 2007 14:12 (EEST)

• Nu mai am nevoie de ajutor, mă descurc. Mi-a venit o idee extrem de simplă, care sunt sigură că va fi și eficientă.BlueMonday 1 iulie 2007 14:15 (EEST)

U2

• Nu ma lasa sa mut articolul U2 (trupă rock) la U2! Imi zice ca mai exista un articol cu acest nume... Era o pagina de dezambuguizare (cum naiba s-o mai numi... in fine) cu acest titlu, dar am mutat-o la U2 (dezambiguizare). Si tot nu merge! Ma poate ajuta cineva? --Razorsharpnose 1 iulie 2007 18:20 (EEST)

• La en.wiki articolul despre trupa se numeste simplu U2! --Razorsharpnose 1 iulie 2007 18:22 (EEST)

Păi mai încercați o dată. Nu știu sigur dar cred că merge pentru că acum pagina U2 este una de redirecționare. Dacă nici așa nu merge, pagina de redirecționare trebuie ștearsă, contactați pentru asta un administrator. Succes! --Mocu 1 iulie 2007 18:32 (EEST)

• Multumesc mult pentru ajutor! --Razorsharpnose 1 iulie 2007 19:08 (EEST)

o problema

Salutare!Sunt nou pe wikipedia iar azi am incercat sa scriu primul articol.In genere cred ca m'am descurcat destul de bine insa acum m'am impotmolit.Ii rog pe adimni sau pe cei care sunt mai vechi pe aici sa ma ajute.Ce mi s'a intamplat-->Am cautat o comuna din Botoșani,si anume:Blândești.Acolo am pus o personalitate ce s'a nascut in acea comuna,si anume:Eugen Mihăescu.M'am apucat sa fac pagina pt Eugen Mihăescu.Dupa ce am terminat pagina,am realizat ca facusem o gafa.La comuna Blândești din jud Botosani in loc de Eugen Mihăescu,am scris Mihaescu Eugen.Am zis sa modific numele si sa scriu corect:Eugen Mihăescu insa am avut o surpriza.Cand apasam pe nume pagina ma trimitea spre Eugen Mihăescu-senatorul PRM.In conditiile astea m'am gandit sa las asa cum era:Mihaescu Eugen,cu precizarea ca in loc "a" am pus "ă"-->Mihăescu.Dar am avut iar o supriza,apasand pe nume nu ma trimitea spre pagina pe care o creasem eu.Acum am copiat ce am scris acolo pe Eugen Mihaescu fara "ă" si am pus pe noua pagina unde numele era scris cu "ă".Vrand sa sterg pagina fara "ă" n'am reusit,nu stiu de unde s'o fac.Am inteles totusi ca se poate face si o redirectionare,adica in sensul ca si numele scriitorului ar putea aparea Eugen Mihăescu si nu Mihăescu Eugen chiar si in conditiile in care mai exista altcineva cu exact acelasi nume.Ce trebuie rezolvat:sa fie stearsa pagina Mihaescu Eugen iar cea Mihăescu Eugen cu scriitorul sa fie valabila si daca inversez numele "Eugen Mihăescu".Rog pe cineva care se pricepe sa se ocupe de asta sau sa ma invete ce trebuie sa fac.Multumesc anticipat!Numai bine!FeodorBezuhov 1 iulie 2007 19:48 (EEST) PS:Cum pun pagina creata in baza unei categorii,spre exemplu la:prozatori romani contemporani?

Casutză "utilizator anti-manele"

• S-ar putea crea o casutza de utilizator "anti-manele"? Eu asi dori sa-mi pun o astfel de casutza pe pagina mea de utilizator. Ar putea avea ca text "Acest utilizator este anti-manelist.", "Acest utilizator nu suportă manelele." sau "Acest utilizator consideră manelele o formă de subcultură." etc... Daca este cineva dornic sa creeze o astfel de casutza i-asi fi recunoscator! Eu nu ma prea pricep sa fac căsuțe de utilizator... --Razorsharpnose 1 iulie 2007 19:44 (EEST)

A fi anti-manele nu presupune și anti-ortografie:

• căsuță și nu casutza
• aș dori și nu asi dori
• i-aș și nu i-asi.
• plus, lipsa diacriticelor.

Presupun că nici maneliștii nu se omoară prea mult cu ortografia .... --Miehs 2 iulie 2007 09:14 (EEST)

Am scris în grabă! Deci nu... bine! ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 89.32.34.149 (discuție • contribuții).

În general consider crearea și utilizarea acelor căsuțe, cu puține excepții, o activitate neserioasă. Scopul inițial al căsuțelor a fost să îi ajute pe utilizatori să colaboreze mai bine la scrierea enciclopediei. De exemplu ai nevoie să știi ce limbi străine vorbește un utilizator (sau să afli cine vorbește o anumită limbă), ca să poți să ceri ajutor la o traducere. Sau ai nevoie să știi ce browser sau ce sistem de operare folosește un utilizator ca să poți verifica dacă la toți cititorii se afișează corect un anumit format mai exotic. Tot așa sînt utile căsuțele care arată la ce domenii se pricep utilizatorii, ca să știi cui poți cere ajutorul. Dar căsuțele care spun „Acestui utilizator îi place ciocolata”, „Salut! Sînt căsuța unui utilizator fericit!” sau altele asemenea denotă o canalizare greșită a efortului. Tot aici intră și manelismul și antimanelismul. Nu ajută pe nimeni cunoașterea unor asemenea detalii. — AdiJapan ☎ 3 iulie 2007 13:24 (EEST)

Dar pe en.wiki se găsesc căsuțe de utilizator de toate felurile! Despre ce formații, jocuri video, filme etc. iar putea place unui wikipedist... Și aș vrea ca și aici la ro.wiki să se găsească! Ah și nu mi-a plăcut remarca domnului Miehs!! Aceasta este o cafenea, unde se discută despre wikipedia! De ce aș vrea să scriu corect din punct de vedere ortografic la cafenea? Nu am contribuit niciodată la vreun articol folosind acea ortografie infectă! Doar că eram grăbit! Bine?! wikijerks! >:( (just thinkin' it, not saying it out loud lol) --Razorsharpnose 5 iulie 2007 15:30 (EEST)

Ce am scris mai sus este părerea mea personală, de aceea am început cu „consider”. Ești liber să-ți pui ce căsuțe vrei, în limitele bunului simț. Sigur că există și la en.wp glumeți și jucăuși --- poate nu știi că unii începuseră pe acolo să-și pună căsuțe cu ce fel de poziții de sex preferă (și mai rău decît atît, nu intru în detalii). Dar există și oameni serioși. Depinde tu pe cine alegi ca model.

Despre ortografie te-a criticat Miehs destul, eu te-aș ruga să te abții de la înjurături, fie ele și în engleză. — AdiJapan ☎ 5 iulie 2007 17:16 (EEST)

Poate că ar trebui să se creeze căsuța „Se subînțelege că acest utilizator nu ascultă manele”. :P

P.S.Bine că ne-ai înjurat în engleză, să nu ne prindem.--Venator 5 iulie 2007 17:22 (EEST)

La întrebarea "De ce aș vrea să scriu corect din punct de vedere ortografic la cafenea?" răspunsul meu ar fi "din respect față de ceilalți". Altfel sună ca și când, în vizită la o cafenea, nu ai scuipa pe jos decât atunci când se uită cineva la tine, în rest, da. --Miehs 5 iulie 2007 22:07 (EEST)

• Se pare că scuzele mele au disparut... mesajul meu anterior a fost sters... in fine... --Razorsharpnose 5 iulie 2007 23:32 (EEST)

In aceeasi problema: vreau sa-mi traduc pagina de utilizator din engleza in celelalte limbi pe care le cunosc. Pot sa-mi copiez casutele de acolo? Vad, din discutia de fata, ca in versiunea romaneasca nu exista toate casutele care sunt disponibile in engleza. Cristixav1 21 iulie 2007 02:48 (EEST)

Egiptologie

Am o căsuță de utilizator care precizează că sunt interesat de egiptologie, dar imaginea din ea a dispărut. La fel s-a întâmplat și cu formatul care precizează că ciotul de care este atașat are legătură cu Egiptul antic. De ce?

{{Babel-1|EgiptulAntic}} {{Ciot-Egiptul-Antic}}

← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Ramesses (discuție • contribuții).

Pentru rezolvare am înlocuit imaginea. _{GEO ^msg 2 iulie 2007 14:15 (EEST)}

bucuresti 1947?

As vrea sa aflu cum era impartit Bucurestiul in 1947. Mai exact ma intereseaza unde se afla strada Nerva Traian, in ce sector al Bucurestiului de la vremea respectiva? Am mare nevoie de aceasta informatie si va sunt recunoscatoare daca imi raspundeti.

Cu multumiri, Doinita C.

Astept raspunsul dvs. la adresa doinitza68@yahoo.com ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 212.54.100.9 (discuție • contribuții).

Nerva Traian era o stradă lungă, paralelă cu calea Văcărești. Leonard 2 iulie 2007 22:08 (EEST)

Imagini?

Nu ințeleg cum să insertez imagini în articolele din Wikipedia. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 89.123.91.210 (discuție • contribuții).

Așa: [[imagine:NUMEIMG.EXT|...parametri...|Explicaţie]]. Aveți detalii la Wikipedia:Imagini. Și nu uitați să vă semnați în paginile de discuție.--Laur | Discuție 3 iulie 2007 13:18 (EEST)

Clasament Federatia Internationala de Statistica a Fotbalului

Stie cineva exact cum se calculeaza punctajul echipelor de club ?

Formate

Sunt foarte nedumerit. Cine are timp să mă ajute și pe mine cu o problemă îl rog să intre pe Lista piloților de Formula 1. Care este explicația faptului că de la litera W începând unele steaguri nu mai sunt afișate? Este exact același format ca și la celelalte. La început a mers. Ce se întâmplă? De asemenea, la referințe, formatul ce indică limba în care este scrisă pagina către care se face trimitere nu apare decât prima dată. Pur și simplu nu înțeleg!!?!! În speranța că mă veți ajuta....Mulțumesc!! Godfroid 3 iulie 2007 21:32 (EEST)

Se pare că e o problemă cu numărul de apariții ale unui format într-o pagină. Ar fi bine dacă s-ar uita cineva care se pricepe. Spor la treabă. --Bekuletz|^{Lasă mesaj} 4 iulie 2007 00:13 (EEST)

Sper să se poată rezolva. Dar mă întreb totuși care e problema cu formatul pentru limbă în cazul ăsta? Aștept în continuare... --Godfroid 4 iulie 2007 00:17 (EEST)

Chiar nu se poate face nimic pentru a apărea steagurile și de la litera "W" în jos? Și de asemenea formatul pentru limba engleză. Este foarte descurajator să vezi că muncești în zadar...Poate aflu măcar cu cine ar fi indicat să vorbesc pentru îndreptarea acestui "bug". --Godfroid 8 iulie 2007 21:40 (EEST)

Comuna fără vatră

Situația stă în felul următor:

• Comuna Hărmănești, Iași nu este și localitate. Comuna are în componență trei sate (Hărmăneștii Noi, Hărmăneștii Vechi și Boldești), satul de reședință a comunei este Hărmăneștii Vechi. Aș vrea să știu dacă mai cunoaște cineva o situație similară și cum procedez. Părerea mea este că "localitatea" ar trebui eliminată din lista de localități a județului precum și din celelalte liste de localități și lăsată numai în lista de comune a județului. Eu știu foarte bine să fac asta dar aș mai vrea o părere.
• Aș mai vrea să știu cam cât ar putea dura până răspunde cineva la o cerere pentru un robot. Eu am postat o cerere aici și aș vrea să știu cam cât ar putea dura ca să știu cum îmi organizez munca. --B w raven 4 iulie 2007 13:12 (EEST)

Nu este domeniul meu dar mă întreb citind http://dexonline.ro/search.php?cuv=localitate și http://dexonline.ro/search.php?cuv=comuna dacă cei doi temeni nu sunt din categoria sinonimelor, fiind ambele unități administrative. --Karin 4 iulie 2007 15:12 (EEST)

S-ar putea... Este oarecum interpretabil. Să mai așteptăm păreri. Un argument pentru scoaterea din lista de localități ar putea fi faptul că nu are un cod poștal. --B w raven 4 iulie 2007 16:31 (EEST)

Cu părere de rău vă spun că la ro.wp nu avem în prezent nici un robot activ rulat de utilizatori de-ai noștri. Deci cererea dumneavoastră s-ar putea să aștepte multă vreme pînă să răspundă cineva. Ați putea să-i contactați pe Pixi și Radufan, care rulează un fel de roboți (mai exact AWB) și care v-ar putea ajuta, măcar cu sfaturi dacă nu cu îndeplinirea cererii. Sau, și mai bine, ați putea încerca să deveniți dumneavoastră un mînuitor de robot și să faceți acele modificări și poate și altele. — AdiJapan ☎ 4 iulie 2007 16:59 (EEST)

În legătură cu comuna Hărmănești, Iași, mai cunosc un caz similar (comuna Așchileu, Cluj), dar nu știu care este soluția corectă. Cred că ar fi bine să ridici problema pe pagina Discuție Wikipedia:Proiectul localitățile din România, ca să își exprime părerea și alți utilizatori implicați în acest proiect (Roamata, Radufan, Emily, Pixi). Răzvan Socol ^mesaj 5 iulie 2007 20:24 (EEST)

alegerii Consiliului de Administrație al Wikimedia.

Hello and sorry in English (I will appreciate your translation).

The Wikimedia Board Election Steering Committee invites all community members to vote for candidates they support. Voting is open until July 7, 23:59 (UTC).

We appreciate all community members who have voted. So far, about 2000 votes have been cast from a total of around 100 different communities. As you know, qualified contributors from all Wikimedia Foundation projects, in all languages, may vote. We hope to see turnout from as many different communities as possible. Reports about the Election are available from https://wikimedia.spi-inc.org/index.php/Reports.

All information is available on meta at:
On each candidate: m:Board_elections/2007/Candidates/ro (translation is ongoing, needs help!)
General information about the Election: m:Board_elections/2007/ro
FAQ: m:Board_elections/2007/FAQ/en(English)

Questions about election are welcome at:
m:Talk:Board_elections/2007/FAQ

Thanks to devoted volunteering translators, those pages are also available in many languages other than English. As said on the above, Romanian translations are available for main notice. On the other hand, Candidate statements are however not fully translated, and your aid will be very appreciated.

Thank you for your attention, we look forward to your participation. --Aphaia 4 iulie 2007 18:33 (EEST) For the Wikimedia Board Election Steering Committee

Bună ziua și regret că e în engleză (eu voi aprecia traducerea ta).

Comitetul de conducere Wikimedia (Wikimedia Board Election Steering Committee) invită toți membrii contribuitori să participe la votarea candidaților pe care îi susțin. Voturile pot fi exprimate până în 7 iulie ora 23:59 (UTC).

Noi apreciem toți membrii comunități care au votat. Până acuma au fost exprimate aproximativ 2000 de voturi din cele aproximativ 100 de comunități diferite. După cum știți, pot vota contribuitori calificați de la toate proiectele Fundației Wikimedia, din toate limbile. Sperăm să vedem votul contribuitorilor câtor mai multor comunități diferite. Raporturile privind alegerile pot fi citite pe https://wikimedia.spi-inc.org/index.php/Reports.

Toate informațiile sunt disponibile pe meta:

pentru fiecare candidat în parte m:Board_elections/2007/Candidates/ro (traducerea continuă, e nevoie de ajutor)

informații generale despre alegeri m:Board_elections/2007/ro

întrebări frecvente (FAQ): m:Board_elections/2007/FAQ/en(English)

Întrebările privind alegerile sunt binevenite pe

m:Talk:Board_elections/2007/FAQ

Mulțumim traducătorilor voluntari devotați, aceste pagini sunt deasemenea disponibile în multe limbi, altele decât engleza. Așa cum am spus mai sus, traducerile în română sunt disponibile pentru informațiile principale. Pe de altă parte, nu sunt traduse complet luările de poziție a candidaților, iar ajutorul vostru va fi apreciat.

Mulțumesc pentru atenție și așteptăm participarea dumneavoastră.

--Aphaia 4 iulie 2007 18:33 (EEST)

Pentru Comitetul de Alegeri pentru Conducerea Wikimedia (For the Wikimedia Board Election Steering Committee)

Rog corectări dacâ sunt considerate necesare --Karin 5 iulie 2007 10:28 (EEST)

Multumesc pentru primire

Pentru Rebel și Venator - mă bucur că vom colabora, sper ca primul meu articol să vi se pară acceptabil. Pentru Rebel: mulțumesc pentru "ciot", a fost f.bine că am avut o baza de pornire; nu a fost chiar ușor să scriu primul articol, înca mai am probleme tehnice. Pt. Venator: am recitit fraza, e corectă și adevărată. Unele emisiuni de la Radio se mai difuzează și azi. Dar am să mai recitesc peste o zi-două, poate ajung la concluzia că trebuie să formulez altfel. Numai bine! Lucia Verona 5 iulie 2007 02:10 (EEST)

Mihai Viteazul sau Mihai Viteazu

Aș vrea să îmi exprim o nedumerire în legătură cu ortografia unor nume sau toponime.

Eu știam că este corect: Mihai Viteazu, Casa lui Ion Zidaru, Podu Roș

și este greșit: Mihai Viteazul, Ion Zidarul, Podul Roșul.

Am rămas eu în urmă cu chestiunea de mai sus? Vă mulțumesc pentru înțelegere. Danretegan 6 iulie 2007 10:05 (EEST)

Buna Wiki

Ceau la Toti.Eu sunt un nou nascut pe Wiki.As vrea sa fiu de ajutor.Cunosc perfect limba Ceha si Slovaca,daca aveti nevoie de ceva ajutor scrieti pe mail ca nu prea i-mi ramane timp de net.E-mailurile i-mi vin pe mobil:ladychek@xnet.ro Va salut...

Stibina

• După cunoștințele mele este un mineral, wikipedia germană are un articol „Stibin” - „Stiban” care afirmă că este un gaz.
• Intrebarea mea este dacă poate cineva să găsească corespondentul în germană sau engleză a mineralului „Stibină” - S-a rezolvat - numele căutat era antimonit (mersi pentru blocare)

--User:Parvus7

Stibina (Sb2S3) este sulfura de antimoniu (sau stibiu); in franceza stibine, in engleza stibnite, in germana Stibnit. Incurcatura vine din faptul ca in engleza si germana stibine/Stibin este alt compus al stibiului — nu mai stiu care dar intr-adevar un gaz. Sorry, n-am timp de diacritice. — Victor Blacus 11 iulie 2007 16:39 (EEST)

Puteti verifica?

As vrea sa intreb pe cineva experimentat daca articolul SV Werder Bremen(la care mai am putin de lucrat) poate fi propus ca articol de calitate după terminare. Poate cineva sa arunce o privire? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Rocket speed (discuție • contribuții).

Traducere din italiană

Vă rog să mă ajutați să găsesc o traducere acceptabilă a termenului la mandolina, subst. fem. Este vorba despre un instrument de bucătărie, pentru feliat, în contextul "tăiați dovleceii pe lungime, folosind la mandolina". Mulțumesc anticipat. (Nu e vorba despre instrumentul muzical cu nume asemanator, acela este de genul masculin). BlueMonday 7 iulie 2007 21:15 (EEST)

Ar putea fi un tip de răzătoare. Din păcate nu mă pricep la chestiuni culinare. Dar vedeți descrierea produselor cu numele acesta aici: http://www.bilancia.ro/promo/accesorii2.php. Îmi cer scuze pentru că am introdus un link cu reclame, am făcut-o pentru a da un exemplu. --Gabi | ^Discuție 8 iulie 2007 15:02 (EEST)

Sun aproape sigur cà este un fel de instrument alcàtuit de fire metalice folosit la tàieturà legumelor, fructelor, mìncàrilor, etc.. Nu stiu dacà sà fie folosit in romìnia, nici care ar putea fi numele lui. Sànàtate,

C-

Mulțumesc pentru ajutor, a fost de mare folos. Mai ales linkul acela. Imaginile au clarificat problema. BlueMonday 16 iulie 2007 23:02 (EEST)

Live Earth

Am creat articolul (Live Earth), dar se pare că nu există un infobox pentru festival muzical! Aș fi recunoscător dacă cineva ar crea acel format! Trebuie pus și formatul pentru evenimente de actualitate! Ah și scuze wikipediștilor cu care m-am certat acum ceva timp! Live Earth! Help the Planet! Make infobox! ^_^ --Razorsharpnose 7 iulie 2007 23:06 (EEST)

Rezolvat. Format:Infobox_festival_muzical --Bekuletz|^{Lasă mesaj} 7 iulie 2007 23:39 (EEST)

WikiProiect Căsuțe de utilizator

• Citat:-Vrem să ușurăm crearea de către utilizatori a propriilor căsuțe, găsirea altora existente, dar și crearea unui standard pentru toate căsuțele, inclusiv un prefix global și standarde de imagini.
• Părerea mea până când are un caracter de ajutare, îndrumare e o idee bună, fără obligare de standardizare sunt unele pagini de utilizatori sau administratori care se ridică peste nivelul standardului ca Pixi, Radufan, Miehs, Roamata, Laurap și alții.

Ar fi păcat prin standardizare, încorsetare, să pierdem coloritul unor pagini - sau poate am interpretat eu greșit inițiativa ? --P-7 ✍ - 8 iulie 2007 00:45 (EEST)

• Uniformizarea nu este benefică, în acest caz. Postați câteva modele orientative, pentru a veni în ajutor utilizatorilor mai puțin experimentați în editarea propriei căsuțe, dar lăsați fiecăruia libertatea de a își construi căsuța cum dorește, neîncorsetat în limitele unui model. Căsuța de utilizator este un spațiu personal, unde fiecare trebuie să fie liber să își exprime originalitatea. Singura regulă obligatorie trebuie să rămână decența. BlueMonday 8 iulie 2007 10:13 (EEST)

Cine poate să mă ajute?

Am un aparat foto digital, marca Panasonic DMC-LS2, cumpărat în Spania. Nu am instrucțiuni de folosire în limba română, de aceea întâmpin greutăți în utilizarea lui. Îl pot folosi și pentru filmare? --89.36.209.134 8 iulie 2007 13:18 (EEST)

Singura soluție este de a intra pe pagina lor web. Sony are manualele de utilizator descărcabile în format pdf pentru fiecare limbă în parte, acolo ași ști unde să vă trimit. Cu Panasonic vă urez noroc pentru că habar n-am ce oferă suplimentar prin web.--Karin 8 iulie 2007 14:27 (EEST)

Vezi o scurtă prezentare la [1]. Cred că dacă mergi la un magazin care vinde produsul, ai putea consulta cartea tehnică.--Miehs 9 iulie 2007 22:26 (EEST)

Se poate și filma dar nu stiu exact care sunt pașii de urmat. În momentul de față nu mă aflu prin preajma sa. Pe de alta parte, conform informațiilor de mai sus, paginile menționate sunt o bună resursă.--80.33.138.137 16 iulie 2007 12:25 (EEST)

diaspora

Care e definitia diasporei ? Care sunt atributele caracteristice ale acesteia ? Care este rolul ei in planul relatiilor dintre tara mama si tara de adoptie ? Simpla stabilire a unei persoane intr-o alta tara justifica apartenenta acesteia diasporei ? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Dorumako (discuție • contribuții).

DEX afirmă următoarele: DIÁSPORA s.f. 1. Totalitatea comunităților evreiești dispersate ca urmare a distrugerii Ierusalimului și alungării populației de Nabucodonosor II, regele Babilonului. 2. P. ext. Grup etnic aflat în afara granițelor țării de origine.
Din definiția 2. (la care cred că te referi în întrebare) rezultă că persoana care s-a stabilit în altă țară trebuie să facă parte dintr-un grup etnic din acea țară. Presupun că așa cum este situație românilor în Spania și Italia, se poate vorbi de diaspora română. Presupun. Toate cele bune, --Miehs 9 iulie 2007 22:22 (EEST)

marea neagra

are marea neagra flux si reflux. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 80.97.182.161 (discuție • contribuții).

Dacă îți acordai osteneala de a consulta articolul Marea Neagră (cu majuscule și ă în coadă), găseai că Mareele sunt în general de mică amploare (cca. 12 cm). Răspunsul meu este la posibila întrebare: "Are Marea Neagră flux și reflux?" Cu așa ortografie nu e de mirare că la bacalaureat au promovat doar 16% în județul Ilfov. --Miehs 9 iulie 2007 22:17 (EEST)

Formate neafișate

Revin cu problema asta. Chiar nu se găsește nimeni să-mi răspundă? Văd că se răspunde la toate problemele complet fără legătură cu proiectul Wikipedia, dar la asta se evită. Sau nu se știe? Nu pot să cred că administratorii nu cunosc problema în cauză.

Reproduc mesajul meu din urmă cu ceva săptămâni:

"Sunt foarte nedumerit. Cine are timp să mă ajute și pe mine cu o problemă îl rog să intre pe Lista piloților de Formula 1. Care este explicația faptului că de la litera W începând unele steaguri nu mai sunt afișate? Este exact același format ca și la celelalte. La început a mers. Ce se întâmplă? De asemenea, la referințe, formatul ce indică limba în care este scrisă pagina către care se face trimitere nu apare decât prima dată. Pur și simplu nu înțeleg!!?!! În speranța că mă veți ajuta....Mulțumesc!!"

P.S.: Am ajuns să mă citez. E grav!!! --Godfroid 9 iulie 2007 22:40 (EEST)

Am întrebat la secțiunea tehnică a cafenelei de la en.wiki. Dacă imi răspunde cineva îți las un mesaj. Spor la treabă --Bekuletz|^{Lasă mesaj} 10 iulie 2007 02:53 (EEST)

Mulțumesc mult Bekuletz. Am citit și eu și ai explicat perfect "simptomele". S-auzim de bine!! --Godfroid 10 iulie 2007 03:21 (EEST)

Din câte știu eu (am pățit-o la Wikționar), există un număr limită de apelare a aceluiași format într-un articol. Asta fusese o problemă cândva acolo și a trebuit să regândim toate formatele. Și aici cred că e aceeași chestie. Dar văd că la en.wp nu se întâmplă asta. Deci chestia devine confuză chiar și pentru mine, care mai știu din funcționalitatea wiki. Aștept și eu răspunsul lor. — KlaudiuMihăilă ^Mesaj 10 iulie 2007 07:33 (EEST)

Am primit răspuns pe pagina mea de discuții, se pare că problema e de altă natură. Reproduc răspunsul:

To answer your post at en:Wikipedia:Village pump technical about Lista piloților de Formula 1, it is probably because the article is exceeding the pre-expand include limit of 2mb. See en:Wikipedia:Template limits for an explanation. It's not the number of times a template is used but the size of the parsed templates that is the problem. I didn't know that template limits were enabled anywhere besides the English Wikipedia but it makes sense to enable them everywhere for security. If you have any questions, please reply at either village pump technical or my talk page. I'm signing this message with 5 tildes ("~~~~~") to get the timestamp. en:user:Graham87 10 iulie 2007 09:36 (EEST)

--Bekuletz|^{Lasă mesaj} 10 iulie 2007 19:27 (EEST)

Mda...am văzut. Și care e faza până la urmă? M-a lămurit mai buștean decât eram înainte. Eu chiar nu înțeleg. Niciun administrator nu cunoaște această problemă și nu se poate interesa? Mi se pare ciudat că nu interesează pe nimeni...chiar să rămână problemele așa ar fi jenant. Prin această atitudine se vor pierde mulți oameni interesați de acest proiect, oameni care chiar pot da o mână de ajutor. Mulțumesc încă o dată Bekuletz! Sper că n-am fost prea dur, dar devine iritantă povestea asta... --Godfroid 11 iulie 2007 00:34 (EEST)

S-a rezolvat. Problema era că articolul apela de foarte multe ori Format:Flagicon și că în acest format exista o explicație mare, care chiar dacă este cuprinsă între <noinclude> tot contează la măsurarea dimensiunii formatului. Am introdus acele explicații într-o subpagină a formatului și astfel dimensiunea sa (aparentă) a scăzut considerabil. Bekuletz a procedat foarte bine întrebînd la Village pump, iar răspunsul primit a fost excelent. Pagina de explicații indicată cuprinde răspunsul salvator: Template limits -- Documentation of templates. — AdiJapan ☎ 11 iulie 2007 03:51 (EEST)

Mulțumesc mult!! Am parcurs și eu pagina oferită de cel ce-i răspunsese lui Bekuletz, dar n-am reușit nimic. Mulțumesc încă o dată!! --Godfroid 11 iulie 2007 14:51 (EEST)

Drepturi de autor

Pot publica pe wikipedia articole sau texte care imi apartin, chiar daca le-am mai publicat si intr-o carte sau in presa? Atata vreme cat eu sunt semnatarul... ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Magonia3 (discuție • contribuții).

Da, cu condiția să renunțați la drepturile de autor ce le aveți asupra textelor, și acestea să intre în domeniul public, prin declarație expresă a dumneavoastră. cu condiția să respectați Wikipedia:Fără cercetare originală.--Miehs 10 iulie 2007 09:46 (EEST)

Nu, nu trebuie să renunțați la drepturile de autor, iar acestea nu trebuie să intre în domeniul public. Dar trebuie să fiți de acord ca textele respective să intre sub incidența licenței GNU pentru documentație liberă. --Gutza ^{D D+} 10 iulie 2007 16:08 (EEST)

Text simplu

E vre-o problema ca am publicat un text simplu, fara link-uri sau imagini? P.S. Scuze ca nu am folosit diacritice. --Vlad 10 iulie 2007 18:19 (EEST) ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Vlad Prodan (discuție • contribuții).

Nu e o mare "problemă", articolul va fi marcat corespunzător, cu formate care cer scrierea lui în forma acceptată de Wikipedia. Însă o cerință de bază în momentul în care editați diferite articole la Wikipedia este să scrieți cu diacritice, pentru că dacă nu o faceți, creați muncă în plus pentru ceilalți contribuitori. Puteți găsi mai multe informații citind articolele cuprinse în pagina de ajutor.

Adevărata problemă legată de articolul pe care tocmai l-ați creat (Tekken) este copierea lui în întregime de pe Softpedia.com, lucru care reprezintă o încălcare a drepturilor de autor. Textul ar putea fi preluat doar în condițiile în care dvs. sunteți autorul lui și sunteți de acord ca acesta să intre sub incidența licenței GNU pentru documentație liberă. -- Silversky 10 iulie 2007 19:03 (EEST)

Un articol prost care nu apartine de aici

Stimati administratori, duceti-va aici la aceasta pagina Tekken, si spuneti-mi si mie ce rost are aici. De cand s-a schimbat Wikipedia intr-un loc pentru a vedea revistele pentru jocuri video? Inafara unor astfel de porcarii aveti aici un site minunat! ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 81.77.86.69 (discuție • contribuții).

• Jocurile video NU sunt porcării! >:( Acum răspunsul la întrebare: La en.wiki se găsesc articole despre absolut orice (inclusiv jocuri video, serii de jocuri video, console de jocuri, companii precum Nintendo, Sony etc.). Și de ce nu ar exista și aici? Wikipediei nu îi strică niciodată informații în plus! Indiferent din ce domeniu fac parte! Ah, și dacă vă referiți la faptul că este un articol copiat de pe undeva, păi atunci, ar trebui șters... sau rescris de către cineva. --Razorsharpnose 20 iulie 12:22 (EEST)

• Ahh... acuma am văzut asta:

"P.S. Îmi cer scuze că nu am folosit diacritice dar acest text este opinia unei alte persoane despre joc și de aceea l-am în formatul original.

Acest Review a fost realizat prin amabilitatea gameshop."

Atunci da, încalcă drepturile de autor! :D --Razorsharpnose 20 iulie 12:30 (EEST)

Creare grup pentru subiecte existente

Salut,

Am remarcat ca exista un un subiect RPG legat de jocuri si un subiect RPG legat de limbaje de programare (in limba romana). La cautarea generala a topicului RPG apare numai subiectul legat de jocuri. Cum pot sa creez un grup de unde sa existe redirectionare catre ambele subiecte (asa cum exista in limba engleza)?

Multumesc, Liviu P 11 iulie 2007 10:23 (EEST)

Creați o pagină de dezambiguizare. Detalii la Wikipedia:Dezambiguizare. – Laurap\ ^mesaj 11 iulie 2007 11:01 (EEST)

Pentru RPG s-a rezolvat. – Laurap\ ^mesaj 11 iulie 2007 11:05 (EEST)

pretul petrolului

Am si eu o intrebare:de curand o anumita persoana m a intrebat cum se calculeaza pretul petrolului si nu am stiut sa i raspund in totalitate se poate sa primesc un raspuns mai complet? Si as mai dori ceva, as vrea sa stiu care este situatia combustibililor in Romania dupa revolutie si cat la suta aceasta importa din combustibilii pe care ii utilizeaza?

Despre Academia Română și potențiali Sisifi

Într-un schimb de mesaje cu AdiJapan, cu luni în urmă, îmi exprimam intenția de a contribui la ro.wp cu material despre Academia Română, și totodată bănuiala că timpul de care dispun n-o sa-mi dea voie. Din păcate, așa a fost și este încă. Am scris doar, cu destulă osteneală, câteva articole biografice, și am urmărit ce se întâmplă. Nu demult, am înregistrat, cu satisfacție, ceva mișcare în zonă: au fost sistematizate unele categorii, s-au actualizat lista membrilor AR și alte liste legate de AR, toți membrii AR au căpătat, în lipsă de ceva mai bun, măcar un ciot, ... Sper ca procesul să continue, fiindcă haosul din jurul AR este încă dens.

Totodată, am fost adeseori frustrat de unele aspecte ale acestei "tranzitii"; reacțiile mele au apărut pe paginile de discuție la Sabba S. Ștefănescu, Sabba Ștefănescu și Grigoriu Ștefănescu. Bune intenții plus heirupism nu sunt o garanție de succes; trebuie să te și pricepi puțin. Iar dacă nu pricepi prea bine ceea ce faci, trebuie să te informezi. Fiindcă dacă unul strică ce a făcut altul, cu muncă și rupând din timpul pentru alte ocupații, riscăm ca oamenii sa-și piardă motivarea iar treaba să meargă inacceptabil de încet. Ar fi absurd să ne transformăm într-o ceată de Sisifi, fiecare cu bolovanul lui, pentru ca odată ajunși în vârf să dăm un brânci bolovanului de-abia adus de altul.

În ce mă privește, sper ca în următoarele câteva luni să pot scrie cele două-trei articole biografice pe care știu că le datorez unor membri ai AR. Voi observa ce se întâmplă în jur, și voi interveni la nevoie — ferm, dar fără răutate.

— Victor Blacus 11 iulie 2007 18:34 (EEST)

Felicitări pentru seria de biografii pe care ați scris-o. Și fiindcă părțile bune ale articolelor le cunoașteți am să vă spun numai cîteva observații despre părțile mai puțin bune:

• Singurele legături acceptabile spre celelalte Wikipedii sînt legăturile interwiki care duc la articolele cu același subiect. Aceste legături au un statut aparte și apar afișate pe coloana din stînga, la „în alte limbi”. Ele au rostul de a conecta Wikipediile între ele. În rest, celelalte Wikipedii pot fi folosite doar eventual ca sursă de inspirație, dar nu și ca sursă de documentare, pentru că și acolo articolele sînt scrise tot de noi (sau de alții ca noi). Pericolul constă în faptul că o informație greșită introdusă la una din Wikipedii ar putea fi luată de bună și preluată de toate celelalte. Nu este un pericol teoretic, lucrul acesta chiar se întîmplă. De altfel pagina Wikipedia:Surse de încredere spune că nu sînt de încredere sursele unde poate contribui oricine.
• Secțiunea „Vezi și” trebuie să conțină legături interne, spre alte articole în limba română care au un subiect înrudit.
• Articolele pot conține mai mult de o imagine, de fapt cu cît mai multe imagini cu cît mai bine. Dacă sînt prea multe se poate crea o galerie la sfîrșitul articolului, de unde cititorii își pot alege la ce să se uite. De asemenea, unele imagini, mai ales cele vechi, pot să aibă o calitate foarte proastă, dar asta nu e o problemă mare dacă sînt utile pentru articol.

N-aș vrea să mi-o luați în nume de rău, pentru că chiar și incluzînd aceste mici stîngăcii contribuțiile dumneavoastră sînt valoroase. Dar am impresia că nu s-a obosit nimeni să vă dea răspuns la comentariile din diversele pagini de discuție, iar pe de altă parte recunosc că îndrumările și regulamentele noastre sînt foarte stufoase.

Cînd aveți nelămuriri veniți aici la Cafenea. Se va găsi cineva să vă explice. Toate cele bune! — AdiJapan ☎ 11 iulie 2007 19:45 (EEST)

Comentarul despre wikipediști ca potențiali Sisifi, necesar din punctul meu de vedere, cred că este relevant pentru proiectul ro.wp în general. Vom vedea. Dar el a adus în discuție, intenționat, pentru exemplificare, câteva articolașe scrise de mine. Mulțumesc lui AdiJapan pentru comentarul de-a dreptul elogios, dar care, în loc să-mi risipească perplexitățile, mă uluiește. Nu pot lua în serios ideea grotescă după care «celelalte Wikipedii pot fi folosite doar eventual ca sursă de inspirație, dar nu și ca sursă de documentare, pentru că și acolo articolele sînt scrise tot de noi (sau de alții ca noi)», fiind cunoscut că «nu sînt de încredere sursele unde poate contribui oricine».

Presupun atunci că AdiJapan se referă numai la citări făcute în corpul articolului. În privința asta într-adevăr am păcătuit. Pixi m-a rechemat la ordine. SCriBu mi-a sugerat: «Legăturile dumneavoastră spre celelalte proiecte Wikipedia se pot face într-o subcategorie "Vezi și".» M-am conformat. Dar acum aflu că «Secțiunea „Vezi și” trebuie să conțină legături interne, spre alte articole în limba română care au un subiect înrudit.» Carevasăzică nici acolo. Atunci poate la "Legături externe". Dar legăturile externe sunt «legături spre pagini de internet din exteriorul sitului Wikipedia». Cum Wikipedia «este un proiect de enciclopedie în mai multe limbi», mă întreb: din exteriorul cărui site Wikipedia? Dacă e vorba numai de ro.wp pot să-mi pun referințele la "Legături externe"; dar dacă e altfel...

Wikipedistul turmentat din mine întreabă, amețit: Vorba e... eu unde pun referințele la articole Wikipedia în limbi străine? Poate că totuși mesajul lui AdiJapan trebuie luat în sens absolut și există o interdicție strictă de a cita din alte Wikipedii? Crazy! Eu nu pot scrie articole despre tectonica plăcilor, mecanica cuantică sau analiza funcțională, dacă stau baricadat în stâna mioritică; iar cititorul are dreptul să audă și voci mai competente decât behăitul de oiță bârsană. — Victor Blacus 12 iulie 2007 15:39 (EEST)

Nicăieri. Interdicția nu este explicită, dar derivă din criteriile de la Wikipedia:Surse de încredere. Puteți scrie despre tectonică și cuante și funcții dacă vă pricepeți la aceste subiecte și dacă puteți verifica informațiile în alte surse.

Nu știu de ce v-a spus Scribu că puteți pune legături spre alte Wikipedii la „Vezi și”; Scribu este un contribuitor vechi care desigur știe ce se pune în acea secțiune. În orice caz vă repet ce am spus și mai înainte: în afară de legăturile interwiki spre articolele pe același subiect, nu putem cita alte articole din celelalte Wikipedii. Trebuie să vă gîndiți la următoarea situație, care apare foarte frecvent, mai ales în dispute: cum dovediți că informația X este corectă? Răspunsul „apare în Wikipedia Y” nu este acceptabil.

Să vă dau un caz concret. La en.wp articolul despre Traian Băsescu conținea la un moment dat informația că tatăl președintelui provenea din comuna Băsești din Maramureș. Cineva a preluat-o în articolul de la noi. Alții au preluat-o și la alte Wikipedii, de nu se mai știe unde s-a făcut prima greșeală. Informația de fapt n-a putut fi verificată în exteriorul Wikipediei, dar acum a ajuns să se răspîndească și la Answers.com, și la o agenție de știri din Rusia și cine mai știe în cîte alte locuri. Garbage in, garbage out. De aceea spun că vă puteți inspira din celelalte Wikipedii la scrierea unui articol, dar numai atunci cînd puteți verifica informațiile în alte surse, externe, de încredere. Cu toată părerea de rău, Wikipedia nu este o sursă de încredere.

Doriți să-i îndrumați pe cititori spre lecturi despre acele subiecte? În loc să le dați de citit articolele din celelalte Wikipedii, trimiteți-i direct la sursele care au stat la baza acelor articole. — AdiJapan ☎ 12 iulie 2007 21:15 (EEST)

AdiJapan mi-a risipit perplexitățile: «Nicăieri.» Motivarea «Interdicția nu este explicită, dar derivă din criteriile de la Wikipedia:Surse de încredere.» este atât de șubredă, încât interdicția rezultă a fi abuzivă. Dar nu aspectul juridic mă interesează, ci soarta pe care o vor avea articolele care au ignorat (până de curând, fără să știe că păcătuiesc) această interdicție, și cărora li se recunosc totuși oarecare merite de calitate. Vor fi mutilate, fără a cerceta măcar dacă articolele pe care le citează din Wikipedii ne-românești într-adevăr nu trec testul de surse de încredere? (Fiindcă a pune la index toate articolele din toate celelalte Wikipedii, monopolizând pentru ro.wp titlul de "sursă de încredere", e un procedeu arbitrar și probabil incorect.)

Începută sub un titlu de la care apoi s-a abătut, această discuție a adus totuși o clarificare importantă. Din punctul meu de vedere, ea s-a încheiat. Sugerez celor care ar dori s-o continue (dar până acum n-am observat asemenea doritori) să o facă sub un titlu nou, care să reflecte adecvat tema. — Victor Blacus 13 iulie 2007 12:12 (EEST)

Atît la ro.wp cît și la celelalte Wikipedii greșeala de a cita articole din alte Wikipedii este foarte rară și de obicei corectată curînd. Vă rog să verificați acest lucru, nu e o poveste inventată de mine.

Și ca să fie lucrurile clare, iată, o iau de la început. Scopul oricăror trimiteri bibliografice din Wikipedia este fie de a preciza care este sursa afirmațiilor din articolul respectiv, fie de a îndruma cititorul spre lecturi referitoare la același subiect sau la subiecte conexe. În ambele cazuri, autorii articolului își iau responsabilitatea de a face trimiteri numai la surse de încredere, adică scrise de specialiști în domeniile respective, verificate de alți specialiști etc, deci sursele de cea mai bună calitate posibilă. De aceea există o serie de condiții pentru includerea unei surse în articol: Wikipedia:Surse de încredere. Or Wikipedia este scrisă de anonimi! Dacă nu știați aflați acum: o parte semnificativă din acești anonimi sînt pur și simplu inculți sau doar nespecialiști, ignoranți sau de-a dreptul rău-voitori, iar unii au tulburări psihice grave. Wikipedia nu are mecanismele unei reviste științifice de a verifica afirmațiile din articole și nici privilegiul de a primi contribuții exclusiv de la specialiști. Wikipedia nu este o sursă de încredere conform criteriilor noastre, în aceeași măsură în care nu sînt nici blogurile sau forumurile. Este drept că avem unele mecanisme de filtrare a aberațiilor, dar ele nu sînt întotdeauna eficiente.

Și mai concret. Ați introdus în unele articole (nu m-am uitat decît în cele trei citate mai sus) legături spre

• fr:École nationale supérieure des mines de Paris, care nu are bibliografia completă, deci se prea poate ca unele informații să fie greșite
• fr:Schlumberger Limited, același comentariu
• en:Society of Exploration Geophysicists, care este un biet ciot, fără bibliografie suficientă
• fr:Université de Paris, la care bibliografia acoperă doar o parte din istoria instituției, nu tot subiectul
• en:Stratigraphy, la care există un avertisment privind lipsa bibliografiei (ceea ce înseamnă că unii dintre contribuitori se îndoiesc de corectitudinea afirmațiilor din articol)
• și încă două articole care par a fi în regulă.

Nici dacă ați face trimiteri doar spre articole de calitate n-ar fi în regulă, pentru că promovarea unui articol la statutul de featured article, article de qualité etc. se face tot de către utilizatori, care deși își dau silința să le verifice la sînge pot totuși greși, mai ales în domeniile unde este nevoie de cunoștințe aprofundate.

Iată deci că motivarea interdicției nu este deloc șubredă. Sigur, puteți să mă acuzați de abuz, că prea vreau să impun un nivel de calitate înalt într-o enciclopedie care și așa zic unii că nu face nici doi bani. Și într-un fel chiar ați avea dreptate: cu cît sîntem mai indulgenți și limităm mai puțin libertatea contribuitorilor, cu atît Wikipedia va crește mai repede. Dar acesta e scopul? — AdiJapan ☎ 14 iulie 2007 08:42 (EEST)

Urmăresc de câteva zile disputa de la cafenea cu privire la legalitatea citărilor articolelor Wikipedia in limbi străine. Deoarece articolele din care sunt luate exemplele îmi sunt bine cunoscute, îmi permit să intervin în discuție.Problema este reală: în momentul de față, întinderea Wikipediei române nu este suficientă pentru a se putea dispensa de explicații exterioare. Atingerea cu timpul a unei astfel de bogății de termeni este însă scopul celor care contribuie la ea.

Mi se pare că punctul de vedere pe care îl prezintă administrația AdiJapan (i)este draconic în mod nejustificat si (ii)nepotrivit modului in care este folosită Wikipedia de utilizatorii normali, adică drept o primă sursă de informație, fără garanții, dar extrem de comod de consultat. Îmi permit să dau două exemple:

1. într-unul din articolele citate este o referință la Wikipedia englezească pentru cuvântul pliocen care apare în el. Nu există un astfel de cuvânt în Wikipedia română, dar totuși cuvântul cere o explicație. Pentru o primă luare de cunoștiință, Wikipedia englezească este suficientă, chiar dacă articolul de acolo nu ar asculta de toate standardele. De aceea, citarea lui este un ajutor real pentru cititor: când cuvântul va apare in Wikipedia română, evident ca referința va trebui schimbată.A cita în schimb pentru lămurire o carte serioasă de paleontologie este poate fără nici un risc, dar și foarte incomod pentru utilizatorul mediu.
2. Este adevărat că, dat fiind că un arbitraj nu există, este loc pentru tot soiul de contribuții neavenite sau răuvoitoare. Totuși, nu este nici pe departe adevărat că multele articole care nu se conformă standardelor formale (care ar fi ele) ar conține informații false sau care să ducă pe căi greșite.Din cele 5 articole pe care AdiJapan nu le consideră demne de citare (pentru că sunt neterminate sau cioturi) nu văd unul care să conțină informații suspecte sau care să nu servească unei prime luări de cunoștiință: sunt cel mult incomplete.

Concluzie: citările Wikipediilor străine sunt în prezent un mod util, cu lipsa de garanție obișnuită, de a oferi rapid utilizatorului explicații pentru termenii speciali dintr-un articol.Unde și cum sunt aranjate acolo e o chestiune secundară.

Încă o remarcă: este adevărat că informația unui articol nu este scazută prin adăugarea de fotografii, dar dacă fotografiile sunt de calitate proastă, prezentarea lui este mult degradată.

Ioan Calatorul 15 iulie 2007 20:13 (EEST)

Vă înțeleg foarte bine obiecțiile. Și eu cred că acele legături ar fi utile, pentru că ar scuti cititorul de un drum pînă la Google sau Wikipedia respectivă. Dar nu comoditatea este principiul pe care mergem, ci responsabilitatea față de cititori. Vrem să scriem o enciclopedie de calitate? Atunci trebuie să avem și să respectăm niște criterii exigente privind sursele, și anume să cităm doar scrieri ale unor specialiști, apărute în publicații prestigioase și responsabile. Altfel desigur că există o mulțime de bloguri, forumuri și pagini personale scrise foarte frumos și în care eu sau dumneavoastră n-am putea descoperi nimic suspect.

Există totuși o soluție care să împace și comoditatea și seriozitatea. Acolo unde dorim să ușurăm drumul cititorului spre un articol din altă Wikipedie putem face un ciot pe acel subiect la ro.wp. De exemplu vrem să trimitem cititorul la Pleistocen, dar articolul nu există la noi. Creăm un ciot, dăm o definiție minimală (ca la Pliocen) și includem și legăturile interwiki spre articolele pe același subiect din alte Wikipedii. Astfel, cititorul care nu știe decît românește poate afla ce înseamnă „pleistocen”, iar dacă știe și alte limbi atunci poate citi mai mult. — AdiJapan ☎ 16 iulie 2007 18:06 (EEST)

Susțin și eu varianta lui Adi. Interwiki sunt suficiente pentru a lega wikipediile și articolele în diverse limbi între ele. La fel și cioturile, pot fi create fără problemă, nu este nevoie ca cel care face un ciot pentru a explica un concept să dezvolte articolul. Să nu uităm scopul ro.wikipediei: scrierea articolelor în limba română. Dacă am trimite spre alte wikipedii pentru că nu nu avem articole, de ce s-ar mai întoarce pe ro.wikipedia cel trimis, este clar că en.wp, fr.wp, de.wp sunt mai bine scrise?-- Pixi ^discuție 16 iulie 2007 18:13 (EEST)

Nu am nimic principial de obiectat la propunerea lui AdiJapan. Ar fi bine ca acordul ajuns să aibă o anumita stabilitate (în sensul de a nu putea fi contestat de următorul neparticipant la discuție), iar aplicarea lui, mai ales retroactivă, sa fie facută cu liberalitate și delicatețe. Încă o corectură: nu e adevărat că articolele din wikipediile .fr,.de sau .en au o calitate superioară, sunt pur și simplu mai numeroase.

Ioan Calatorul 17 iulie 2007 18:51 (EEST)

ref vreme

Cum e vremea la Ploiesti acum? Am un pavilion de stupi in apropiere.

http://www.inmh.ro/ sau mai bine http://www.inmh.ro/index.php?id=179 pentru mozaicul radar reactualizat din ora în ora :). --Bekuletz|^{Lasă mesaj} 11 iulie 2007 21:43 (EEST)

heya

Cine poate sa-mi spuna si mie va rog care este suprafata orasului Piatra Neamt ca nu gasesc nimk in tot netul asta!!! Help me !! :D

Scrie sus în roșu : La Cafenea se discută numai subiecte legate de Wikipedia. Altfel de mesaje vor fi șterse.--Venator 12 iulie 2007 15:16 (EEST)

De corectat

Semnalez comunității apariția formatului: {{de corectat}}, construit, după modelul italienesc, în jurul conceptului de "pocire a limbii române". Știu că multora le poate trezi orgolii rănite, însă acolo unde este cazul și unde nu există jumătăți de măsură, problema trebuie abordată frontal. În ciuda sensibilităților de un fel sau altul, limba română este "pocită" mult prea des, de cele mai multe ori datorită traducerilor de slabă calitate. Consider că nu trebuie să ne ferim de cuvinte și cu atât mai mult să abordăm problema pe ocolite, din moment ce este una relativ gravă. Mă refer aici la formatul {{curățenie}} care prevede: "calitatea exprimării trebuie îmbunătățită", o exprimare plastică și care până acum s-a dovedit puțin eficientă. De aceea propun tuturor să folosească acest format fără complexe referitoare la terminologie. Dacă aveți propuneri de îmbunătățire a mesajului, vă propun să le discutăm. --—Radufan 12 iulie 2007 21:38 (EEST)

Mesajul formatului {{de corectat}} este:

O opțiune ar mai fi verbul "a stâlci"....--—Radufan 12 iulie 2007 23:56 (EEST)

Un lucru te rog, să nu folosești formatul doar la articolele care folosesc ortografia cu î. De acord că "stîlci" e mai potrivit.--MariusM 13 iulie 2007 03:06 (EEST)

fisa postului

poate cineva sa ma ajute cu o traducere corecta in limba engleza pentru expresia fisa postului? Multumesc

post fish--Venator 12 iulie 2007 23:34 (EEST)

job description... dacuburebista

Problemă vizualizare nr. editări/articole create

De mai bine de o săptămână, paginile în care se puteau vedea numărul de editări ale unui utilizator și articolele create de acesta nu mai merg, fiind afișate următoarele mesaje:

"onoes!! some kind of database error occured (Unknown database 'rowiki_p')... please try again later" (la pagina cu numărul de editări)

"This user doesn't exist or he hasn't any edits" (la pagina articolelor create).

E o situație general întâlnită sau întâmpin doar eu problema asta ? -- Silversky 13 iulie 2007 11:49 (EEST)

În ultima vreme au fost probleme cu aceste baze de date. Din câte am înțeles li s-au cam umplut serverele și până cumpără alt hard nu prea mai funcționează. --Alex:D|^Mesaje 13 iulie 2007 12:35 (EEST)

mda

Contorul de activitate lui Kate încă funcționează, se poate îl folosi. Remigiu ^scrie-mi 18 iulie 2007 17:46 (EEST)

Hans Gunther Aach

Poate să-mi spună cineva dacă Aach mai trăiește? --Andynomite 13 iulie 2007 18:52 (EEST)

Pepin cel Scurt

La articolul Pepin cel Scurt nu ar trebui folosită aceeași variantă a numelui peste tot (chiar și în titlu)? Eventual celelalte variante de pronunție și scriere să fie redirecționate către același articol. --Andynomite 13 iulie 2007 21:32 (EEST)

Aachen

Știe cineva dacă Domul din Aachen este același lucru cu Capela Palatină? Și dacă da, de unde provine cea de-a doua denumire? --Andynomite 13 iulie 2007 22:40 (EEST)

Nu. Vedeți fr:Aix-la-Chapelle. — Victor Blacus 14 iulie 2007 14:41 (EEST)

Capela Palatină a făcut inițial parte din reședința carolingiană și a fost construită între 786 și 800. Acum ea se află în centrul ansamblului arhitectural care formează domul de azi (au fost construite capele anexe pe laturile octogonului, partea de vest cu turnurile din epoca carolingiană a fost modificată în sec. XIV și XVII, un cor lung a înlocuit în cea de-a doua jumătate a sec. XIV sanctuarul carolingian). Schimbările interveniseră după ce Capela Palatină devenise biserică de pelerinaj în care era venerat Carol cel Mare. Drept capelă era inițial numită încăperea reședinței de la Paris a regilor franci în care se păstra ca relicvă mantia (capa) Sfântului Martin din Tours. Apoi termenul a fost folosit pentru a desemna orice încăpere destinată cultului creștin în care se putea celebra liturgia, dar nu era sediu de parohie. Capele au fost construite în incinta reședințelor domnești, ca la Aachen, dar și ca părți anexe ale corului de catedrală, dotate cu altare secundare și fiind dedicate de obicei unui sfânt. Corespondentul capelei este la noi paraclisul (vine de la "parecclesia", "pe lângă biserică"). Lăcașul de cult din Aachen a putut fi numit dom doar în 1802-1821 și începând cu 1930, de când a fost/este biserică de dieceză, numită catedrală sau dom. Cathedra de la care derivă numele de catedrală și "domus dei" (dom) desemnau în Evul Mediu același lucru: scaunul episcopului resp. casa Domnului. --Gabi | ^Discuție 14 iulie 2007 14:42 (EEST)

Detalii: fr:Cathédrale d'Aix-la-Chapelle și fr:Chapelle palatine. — Victor Blacus 14 iulie 2007 14:49 (EEST)

Deja prima propoziție din fr:Cathédrale d'Aix-la-Chapelle induce în eroare. Autorii articolului nu cunosc, se pare, definiția termenului de catedrală. Pe vremea carolingiană nu exista o catedrală în Aachen, de aceea biserica nu poate fi cea mai veche catedrală din nordul Europei. fr:Chapelle palatine e OK. --Gabi | ^Discuție 14 iulie 2007 15:12 (EEST)

Unified login

Știe cineva cam în ce stadiu se află proiectul Unified Login (posibilitatea de logare cu același username și aceeași parolă în toată wikipedia) ? Eventual cam când ar putea fi gata? M-am uitat pe la meta pe paginile corespunzătoare dar au loc diverse discuții în diverse locuri și e cam greu de urmărit problema. Dacă cineva e în temă îl/o rog să facă un rezumat scurt. Mulțumesc. --Bekuletz|^{Lasă mesaj} 14 iulie 2007 03:14 (EEST)

Unire

de ce să unesc articolul cu Italia dacă al meu (Italia, un mozaic de peisaje) e mai mult decât o înșiruire de date și cifre, cum e " "Italia"

← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Marius M 5586 (discuție • contribuții).

Traduceri

Aș dori sa primesc informații in legătură cu dreptul de traducere al materialelor publicate pe Wikipedia în alte limbi. Există foarte multe articole interesante și detaliate dar, din nefericire, acestea sunt publicate doar în limbi de circulație internatională. Consider că aș putea să contribui și eu la mărirea numărului de articole în română traducând textele de pe Wikipedia. În acest sens, poate cineva să îmi spună dacă acest tip de traduceri este licit din punct de vedere al drepturilor de autor? Cu siguranță că intenția mea nu este să modific calitatea informației ci doar să o traduc. În același timp, ținând cont de obligativitatea specificării fondului bibliografic consultat, este de ajuns indicarea sursei originale de pe Wiki?

Vă mulțumesc mult pentru suportul acordat. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Ben Meier (discuție • contribuții).

Nu putem decît să ne bucurăm că doriți să contribuiți cu traduceri. Răspunsul scurt la întrebarea dumneavoastră este că din punct de vedere legal nu există nici o problemă.

Răspunsul lung este cam așa: articolele din Wikipedia (toate limbile) sînt disponibile sub licența liberă GNU FDL, care permite copierea, modificarea și redistribuirea oricărui articol --- și oricîtor articole --- cu cîteva limitări minore: menționarea sursei și păstrarea licenței. În plus, fiindcă sîntem sub aceeași umbrelă a Fundației Wikimedia, aceste limitări nu se aplică la traducerea de la o Wikipedie la alta. Totuși, în afară de aspectul legal mai există și unele chestiuni pe care unii le uită și atunci apar probleme:

• Este de preferat să traduceți numai articole din domenii la care vă pricepeți, pentru a putea verifica dacă articolul original este bine scris. La toate Wikipediile, chiar și la en.wp, există și articole incomplete, cu greșeli sau de-a dreptul proaste.
• Vă recomand să alegeți pe cît se poate numai dintre articolele declarate „de calitate” de comunitățile respective (la en.wp se numesc „featured articles”), pentru că acelea au fost verificate de un număr apreciabil de utilizatori, deci probabilitatea de a le fi scăpat nereguli este mai mică.
• Probabil nu este cazul să vă atrag atenția, dar vă rog să citiți Wikipedia:Cum traduc un articol și Greșeli frecvente: traduceri de slabă calitate. Avem la Wikipedia și unele traduceri foarte stîngace.
• Nu veți putea menționa articolul original altfel decît prin legături interwiki. Sursa traducerii nu poate fi trecută nici la bibliografie (pentru că nu este o sursă de documentare propriu-zisă și nici lectură suplimentară) și nici într-o notă separată (pentru că ar descuraja utilizatorii care vor să facă modificări la articol).

Dacă aveți nelămuriri vă rog să ne întrebați. Spor la scris! — AdiJapan 

Vă mulțumesc foarte mult pentru sfaturile și informațiile pe care mi le-ați dat și de-asemenea vă mulțumesc pentru încurajările date.

--Ben Meier 15 iulie 2007 20:30 (EEST)

☎ 14 iulie 2007 20:22 (EEST)

Am eu o mică întrebare: traducerea cuvăntului englez w:en:Municipality, cu cuvântul român municipalitate nu este incorectă? Interesant este și că legătura franceză w:fr:Municipalité se leagă cu municipiul nostru.--Mishuletz 14 iulie 2007 23:53 (EEST)

Ba da, este incorectă. În engleză municipality înseamnă orice diviziune administrativă cu primărie, deci inclusiv comunele noastre sînt tot municipalities (de fapt articolul en:Municipality vorbește și de România). În schimb termenul românesc municipiu înseamnă un oraș mare. Termenul franțuzesc, cel puțin conform articolului fr:Municipalité, înseamnă iarăși altceva: se referă la anumite orașe din Imperiul Roman care aveau dreptul la autonomie în treburile interne (vezi și DEX). Dar, așa cum spuneam și mai sus, multă lume traduce greșit. Avem în prezent de exemplu o serie de cîteva zeci sau sute de cioturi despre comune finlandeze numite greșit „municipalități”. — AdiJapan ☎ 15 iulie 2007 06:41 (EEST)

atentie la ce puneti pe site!!!

va rog mult, cititi inca o data comentariul sau povestirea romanului "Pădurea spânzuraților" de Liviu Rebreanu!!! e mai ceva ca perlele elevilor de la bac sau capacitate!!! cred ca autorul articolului respectiv nici macar nu e de nationalitate romana!!! e pacat sa se strice un site care se vrea enciclopedic prin articole de genul asta!!! ce incredere mai are utilizatorul sa il consulte in continuare??? cu stima, anca stolnicu ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 86.122.170.130 (discuție • contribuții).

S-a remediat. Mulțumim! Mayuma 15 iulie 2007 17:36 (EEST)

Redirect

Se poate face vă rog un redirect de la Aar către Aare? Mulțumesc. --Andynomite 14 iulie 2007 21:47 (EEST)

Rezolvat --Bekuletz|^{Lasă mesaj} 14 iulie 2007 22:11 (EEST)

SONA???

OARE SATUL SONA A FOST FONDAT DE CEAUSESCU? SCRIETI DE HALMEAG,CALBOR DESPRE SONA NU GASESC NIMIC! ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Soneru (discuție • contribuții).

Sunteți binevenit oricând dacă doriți să completați chiar dvs articolul Șona pe care îl veți găsi aici.

_{GEO ^msg 15 iulie 2007 17:53 (EEST)}

Curiozitate

Lumea nu mai citeste materiale din Wikipedia?...

legende

stie cineva legenda "Viteazul Dapix si fiica lui Gebila" ? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 89.136.84.167 (discuție • contribuții).

Îmi amintesc de legenda asta, am citit-o undeva dar nu mai știu unde...--Bekuletz|^{Lasă mesaj} 17 iulie 2007 03:22 (EEST)

Există o carte de Alexandru Mitru: Viteazul Dapix și fiica lui, Gebila. Căutați la o bibliotecă.--Miehs 18 iulie 2007 10:44 (EEST)

Traducere

Caut si eu o traducere pentru "featured article". Multumesc.--Strainu 16 iulie 2007 23:11 (EEST)

Featured Article: A special or prominent article in a newspaper or magazine. Prin urmare, ar fi un articol special, important, de interes sau de calitate. --Miehs 16 iulie 2007 23:16 (EEST)

Cred ca Strainu se referă la o expresie în românește echivalentă ca sens cu sintagma featured article...--Bekuletz|^{Lasă mesaj} 17 iulie 2007 00:02 (EEST)

Dacă este vorba de „featured article” la Wikipedia și nu în alte părți, atunci discuția asta a avut deja loc și a durat multă vreme. Traducerea inițială a fost „articol fructuos” (cred că Ronline l-a introdus și aplicat peste tot), iar apoi s-a făcut tranziția tuturor paginilor la sintagma „articol de calitate”.

Dacă e vorba de sensul general, atunci e greu de găsit o traducere valabilă oriunde. — AdiJapan ☎ 17 iulie 2007 06:44 (EEST)

E vorba de "featured article" din portale. Nu mi se pare normal sa pun "Articol de calitate" din moment ce nu au fost alese ca atare de comunitate, asa incat caut o solutie alternativa.--Strainu 17 iulie 2007 23:18 (EEST)

Atunci există formule de genul: „Articolul săptămînii” (zilei etc.), „Articol recomandat”, „Articol selectat”. Iar dacă e vorba de o colecție merg fie versiunile la plural ale acestora, fie formulele: „Cele mai bune articole din domeniu”, „Din recomandările acestui protal”, „Vă recomandăm să citiți”, „Am selectat pentru dumneavoastră” etc. Se pot inventa și chestii ceva mai metaforice: „articol de nota 10”, „articol de vitrină”... — AdiJapan ☎ 18 iulie 2007 12:32 (EEST)

Personal, sunt pentru "Articol selectat". Sintagma "de calitate" ar implica faptul ca alte articole, care nu au fost "featured" niciodata, nu sunt de calitate si, fireste, nimeni nu doreste sa spuna un astfel de lucru... Cristixav1 21 iulie 2007 03:00 (EEST)

cleopatra

Știe cineva daca irod a fost cu adevarat unul dintre amantii cleopatrei?cine vrea sa discute cu mine pe tema asta e bine venit pe mailul cezarailinca@yahoo.com..pls ajutati-ma!!! ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Ika26 (discuție • contribuții).

Cum pun si eu un articol nou aici?

Vreau sa introduc un articol nou pe site, articolul are cam 15 pagini in word. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Andrei.Istrate (discuție • contribuții).

Puteti incepe prin a citi paginile de ajutor pentru contribuitori. Acest lucru va va ajuta sa evitati greselile cele mai frecvente facute de incepatori.--Strainu 17 iulie 2007 23:26 (EEST)

Despărțire în silabe

un utlizator anonim a facut modificarea asta: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Desp%C4%83r%C5%A3irea_%C3%AEn_silabe&curid=30922&diff=1221796&oldid=1157005

Cum e corect? boj-deu-că sau boj-de-u-că?--Bekuletz|^{Lasă mesaj} 17 iulie 2007 21:42 (EEST)

Conform DEX-ului, cea prima este corectă. Remigiu ^scrie-mi 17 iulie 2007 22:57 (EEST)

Am auzit mai multe persoane, mai ales din Dobrogea, pronunțând "bojdeUcă", cu accentul pe U. Probabil de aici vine și confuzia. --B w raven 18 iulie 2007 07:35 (EEST)

Dicționarele dau numai forma cu -deu- într-o silabă. Problema multor vorbitori este că u-ul semivocalic apare aproape întotdeauna la sfîrșitul cuvîntului (stau, defileu, știu, ou, dulău, rîu), cu excepții foarte rare, de obicei în cuvinte împrumutate și neadaptate (outsider, pauper, trauler, browser, knock-down). Aceeași problemă apare și la i-ul semivocalic din interiorul cuvintelor. — AdiJapan ☎ 18 iulie 2007 13:00 (EEST)

Avem vreun articol pe tema asta, în mod explicit? Eu aș fi despărțit greșit și chiar aș fi interesat să citesc mai multe despre subiect. --Gutza ^{D D+} 18 iulie 2007 18:51 (EEST)

Eu mereu am auzit despărțirea greșită, și eu am mers chiar și la școală.--Venator 18 iulie 2007 18:53 (EEST)

Careful. --Gutza ^{D D+} 18 iulie 2007 21:49 (EEST)

Bogdan, nu știu dacă ți-am înțeles bine întrebarea. Despărțirea în silabe se face în funcție de pronunție, deci este nevoie să știi mai întîi cum se pronunță bojdeucă. Ar fi interesant de observat că există și alte cuvinte similare (leucă, beucă, ceucă, posteucă) pentru care dicționarele dau aceeași despărțire în silabe și accentuare: léu-că, béu-că, céu-că, pos-téu-că, dar pe care mulți vorbitori le pronunță cu o silabă în plus și cu accentul mutat pe u (le-ú-că, be-ú-că, ce-ú-că, pos-te-ú-că). Probabil că în viitor dicționarele vor începe să menționeze și pronunții alternative; deocamdată văd că numai la beucă există două dicționare (DLRM 1958, DER 1958-1966) care dau pronunția be-ú-că. Toată lumea pe care o cunosc spune „lovit cu le-ú-ca”, dar nici un dicționar nu consemnează pronunția asta. În schimb cuvinte ca zmeură, pleură, pauză, daună se pronunță corect cu -u- în silabă separată (dar neaccentuat) și n-am auzit pe nimeni să le pronunțe altfel, deci probabil asta este situația pe care o percepem ca fiind normală.

Articolul despre care vorbim (Despărțirea în silabe) este singurul pe tema asta --- este o copie după un îndreptar mai vechi --- și dă regula următoare: succesiunea vocală-semivocală-consoană (VSC) se desparte VS-C. Dar pentru asta trebuie să știi în prealabil că u din bojdeucă este semivocală, or multă lume îl pronunță ca vocală.

Ar mai fi de adăugat că mulți foneticieni consideră că noțiunea de silabă este ambiguă și nu poate fi definită precis. În unele situații sînt posibile mai multe despărțiri în silabe, de exemplu în succesiunile de consoane (in-spi-rat sau ins-pi-rat?) și atunci trebuie introdusă o regulă suplimentară mai mult sau mai puțin arbitrară. În alte situații, dimpotrivă, deși între două vocale apare o consoană, acea consoană nu poate fi trecută nici la prima, nici la a doua silabă (de exemplu în engleză arrow). Iar în unele limbi există segmente sonore lungi fără nici o vocală sau alt sunet care să marcheze existența unor silabe (vezi en:Syllable).

De fapt situația limbii române este una „fericită”. În unele limbi problema silabelor este mult mai grea, de exemplu foarte puțini vorbitori de engleză (inclusiv din cei nativi și instruiți) reușesc să despartă corect cuvintele în silabe, în scris (vezi en:Syllabification). Cine se crede bun cunoscător al englezei poate încerca să despartă în silabe cuvintel ca anticipation, acceptable, nepotism, dancing, prismatic, și apoi să verifice într-un dicționar. — AdiJapan ☎ 19 iulie 2007 09:22 (EEST)

Da, și eu am constatat că despărțirea în silabe în engleză este dubioasă dificilă. Mulțumesc pentru clarificare -- bănuiam că despărțirea se face în funcție de cum alegi să pronunți cuvântul dar nu eram sigur, iar în articol nu mă uitasem (am văzut că link-ul specificat de Bekuletz duce la un diff și nu l-am urmat). --Gutza ^{D D+} 19 iulie 2007 09:30 (EEST)

Din nou ortografie

Scuzați că încep acest foarte discutabil subiect din nou, dar m-am observat discuții care au avut loc astăzi câteva zile și n-am văzut nimic despre rezolvarea problemelor asemănatoare la Wikipedii Chineză și Sârbă. Acolo se folosi o transcriere automatică și vizitatori pot să se uita la articole în ambele grafii. Gândesc că dacă cineva întreabă la Metawiki, și noi vom putea să folosi acest sistem. De asemenea, o grafie chirilică poate fi inclusă dacă va primi sprijinul suficient. Remigiu ^scrie-mi 18 iulie 2007 17:59 (EEST)

Utilizator:Gutza a venit deja cu această propunere, dar nu s-au găsit destui susținători. E vorba totuși de o amărâ(î)tă de literă. Dacă-mi vorbești de alfabet chirilic încep să plâng.--Venator 18 iulie 2007 18:35 (EEST)

Mai exact, nu s-a găsit niciun susținător. --Gutza ^{D D+} 18 iulie 2007 18:46 (EEST)

Da cine are nevoie de grafie chirilică e bine venit la ruWiki. --Mocu 19 iulie 2007 10:32 (EEST)

Nu a fost nicio clipă vorba de chirilică, după cum bine știi. --Gutza ^{D D+} 19 iulie 2007 11:21 (EEST)

Nimeni n-are nevoie de o translatare automată din ortografia cu î în cea cu â sau invers, fiindcă nu există nimeni care să aibe dificultăți de înțelegere a unui text cu o anumită ortografie, chiar dacă e obișnuit cu cealaltă. Translatarea în chirilică s-a discutat și ar avea o anumită logică (prin Basarabia, Ucraina și Transnistria pot exista persoane care au învățat la școală doar alfabetul chirilic și au greutăți să citească un text cu alfabet latin), dar nimeni nu vrea să-l facă pe Venator să plîngă.--MariusM 19 iulie 2007 17:24 (EEST)

Drumuri

spuneti-mi va rog cum ajung din brasov in Dambovicioara ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 89.137.181.48 (discuție • contribuții).

Uită-te pe Yahoo Maps. --Gutza ^{D D+} 18 iulie 2007 22:02 (EEST)

Ludovic Spiess, Iosif Conta

cum gasesc bibliografii a unor oameni de muzica ca:: ludovic spitz sau iosif conta?

Cu ajutorul motorului de căutat Google.ro, scriind în căsuța ptr. căutare: "ludovic spiess"+"bibliografie" și respectiv "iosif conta"+"bibliografie". 67.15.221.2 19 iulie 2007 14:27 (EEST)

(Comune limitrofe)

Vreau sa stiu cum pot sa aflu care sunt comunele care invecineaza resedintele de judet din romania. Am de facut un proiect si am nevoie de de comunele care marginesc orasele resedinta de judet pe o raza de 15km. Va multumesc mult pentru ajutor

Dacă știți care sînt reședințele de județ, cred că ceea ce v-ar ajuta să găsiți rapid localitățile învecinate ar fi o hartă bună a României. La scara de cel mult 1:500000. 67.15.221.2 19 iulie 2007 14:27 (EEST)

Revenire

Acum peste o săptămână am propus să ajungem la un acord asupra următoarelor puncte:

1. Wikipedia în limba română este deschisă vorbitorilor de limba română de pretutindeni. Wikipedia consideră că are rolul de a facilita contactele dintre vorbitorii de limbă română fără a impune constrângeri.

2. Wikipedia este conștientă de existența unor colectivități românești în foarte multe țări ale globului. Wikipedia nu consideră că membrii anumitor colectivități, indiferent de mărimea lor, sunt mai români sau mai puțin români decât membrii altor colectivități.

3- Toți colaboratorii la Ro:Wikipedia au aceleași drepturi. În particular au dreptul să se exprime în limba română utilizată de colectivitatea lor atât în privința lexicului cât și a ortografiei. Ro:Wikipedia acceptă regulile elaborate și acceptate de organizațiile culturale ale fiecărei colectivități. în particular cele ale Academiei Române, ale Academiei Româno-Americane și ale Academiei Republicii Moldova, precum și cele ale oricărei alte academii care s-ar înființa de altă colectivitate română. De asemenea, Wikipedia acceptă dicționarele de limbă română publicate de oricare din colectivitățile române din alte țări precum și alte materiale legate de limba română în varianta utilizată în țara respectivă (de exemplu, manuale de gramatică). Din punctul de vedere al Wikipediei, toate aceste variante au o valoare egală.

4. Ro:Wikipedia este opusă oricăror încercări ale membrilor uneia dintre colectivitățile române de a-și impune un punct de vedere asupra membrilor altor colectivități române din alte țări referitoare la limba pe care această colectivitate o utilizează, la lexicul utilizat și la ortografia uzuală în cadrul colectivității respective.

Au avut loc o serie de discuții în cadrul cărora s-a afirmat că celelalte colectivități în general și românii-americani în particular nu utilizează o limbă literară și, prin urmare, singurii români culți sunt cei din România, ceilalți fiind niște cantități neglijabile. Discuția a rămas deschisă și nu s-a tras nicio concluzie.

Problema nu este o problemă de ortografie, ci este una de principiu, independentă de ortografie. Dar, indiferent de faptul că se acceptă aceste puncte de vedere sau se adoptă altele, politica wikipediei referitoare la relațiile dintre diferitele colectivități de români trebuie precizată. De aceea, îmi repet solicitarea către cei competenți să ia o decizie.

Afil 20 iulie 2007 03:53 (EEST)

Susțin aceste propuneri, dar punctul 4 e neclar (limba care o utilizează comunitățile românești trebuie să fie totuși româna; ar trebui pomenit doar lexicul utilizat și ortografia).--MariusM 20 iulie 2007 10:44 (EEST)

De acord în mare măsură cu ce scrieți aici, Afil. Am aceeași problemă ca și MariusM (dar la punctul 3) legată de "limba română utilizată de colectivitatea lor". Nu vorbim de paginile de discuții unde nimeni nu contestă cum să se scrie. Dar pentru articole? Limba română vorbită de colectivitatea cetățenilor care circulă cu tramvaiul 46 s-ar putea să fie de neînțeles pentru colectivitatea X. Exagerez dar numai ca să spun că nu cred că putem recomanda așa ceva. Există comunități unde regionalismele stau la loc de cinste și dacă nu ești de-al locului habar n-ai despre ce e vorba în propoziție; există comunități unde greșelile gramaticale sînt la ordinea zilei etc. Să-i încurajăm să scrie așa articolele? – Laurap\ ^mesaj 20 iulie 2007 11:47 (EEST)

Domnule Filotti, acordul de care vorbiți este deja acceptat de toată lumea, cu excepția chestiunilor legate de ortografie, unde există și voci contra. În privința ortografiei Laura are dreptate: trebuie limitat modul de redactare a articolelor la limba română literară, așa cum apare ea în publicații respectabile (indiferent de țară). De această problemă se ocupă politica ortografiilor, care permite ambele grafii și care nu a încetat să fie în vigoare. Ca urmare nu văd necesitatea unei noi reglementări. Pentru aceia care nu au înțeles că toți vorbitorii de limba română sînt bineveniți în mod egal la acest proiect am putea să facem completări la pagina Ajutor:Bun venit (de exemplu la secțiunea „Cine contribuie?”) pentru ca lucrurile să fie clare. — AdiJapan ☎ 20 iulie 2007 13:39 (EEST)

Problema limbii române la vorbitorii din lumea largă este că limba lor s-a impregnat cu clișee din limba țării în care trăiesc.

De exemplu, Alfil scria: "Acum peste o săptămână am propus să ajungem la un acord..." Probabil că peste o săptămână se trage din germanul "jetzt eine Woche", care se traduce în română cu "cu o săptămână în urmă". Peste o săptămână se traduce cu "săptămâna viitoare". De aceea, limba folosită trebuie să fie cea literară. --Miehs 20 iulie 2007 14:37 (EEST)

Miehs, cred că Afil a folosit foarte corect o expresie care înseamnă "acum mai bine de o săptămână". Sau cel puțin pentru urechea mea sună perfect natural. --Gutza ^{D D+} 20 iulie 2007 14:46 (EEST)

P.S. Unde pui că poți foarte bine să transliterezi "jetzt eine Woche" în română și-ți dă un foarte natural "acum o săptămână", și care are fix același sens. --Gutza ^{D D+} 20 iulie 2007 14:48 (EEST)

Miehs, problema de care vorbiți nu apare doar la românii din străinătate, ci din ce în ce mai frecvent și mai supărător la românii din România, din care unii au ajuns să vorbească un fel de romgleză. V-aș da ca exemplu unele articole de la ro.wp, dar sînt sigur că v-ați lovit deja de ele. Dimpotrivă, aș zice că în multe privințe românii de afară sînt mai conservatori și păstrează cu mai multă grijă limba. Desigur, sînt oameni și oameni. — AdiJapan ☎ 20 iulie 2007 17:16 (EEST)

Nu, AdiJapan, Miehs are dreptate, limba deviază mai substanțial în comunitățile de români din alte țări, însă asta în niște condiții anume. Deși continui să cred că exemplul lui cu "jetzt eine Woche" a fost greșit, lucrurile astea se petrec în mod real. Chiar de curând am citit un articol despre asta în Evenimentul Zilei -- din păcate nu-l mai găsesc în EvZ, dar îl puteți citi aici: [2]. --Gutza ^{D D+} 20 iulie 2007 17:27 (EEST)

Româna este cea care se vorbește în România, și dacă va evolua spre romgleză, asta va fi limba română, și ceea ce vorbim noi acuma va fi o limba arhaică. Altfel este interesant că oamenii din diasporă consideră că își vor putea menține identitatea națională ignorând tot ce se întâmplă în România.--Venator 20 iulie 2007 17:29 (EEST)

Iar mie și mai interesant mi se pare că-ți dai tu cu părerea despre cum își păstrează identitatea națională oamenii din diasporă, în condițiile în care evident n-ai nici cea mai vagă idee despre ce vorbești. --Gutza ^{D D+} 20 iulie 2007 17:40 (EEST)

Ce, am cerut jigniri ? --Venator 20 iulie 2007 17:42 (EEST)

Ce, te-am jignit? --Gutza ^{D D+} 20 iulie 2007 17:44 (EEST)

Dacă vreau să mi se vorbească pe tonul ăsta, ies pe stradă, deși spaniolii sunt mai moi, tot români trebuie să caut.--Venator 20 iulie 2007 17:47 (EEST)

Poate dac-ai face un efort să le trântești și în conversații așa cum le trântești aici, ai reuși să scoți din fire și-un norvegian. --Gutza ^{D D+} 20 iulie 2007 17:53 (EEST)

Bogdan, lucrurile nu sînt atît de simple. Atunci cînd se întrerupe legătura dintre două comunități inegale ca dimensiune, care vorbeau inițial aceeași limbă, aceasta își „despică” și ea evoluția, și e greu să spui care se schimbă mai repede. Se spune de exemplu că franceza din Canada a păstrat un caracter arhaic față de cea din Franța. Poloneza vorbită în SUA este la fel arhaică în comparație cu cea din Polonia. Japoneza vorbită în Brazilia este arhaică față de cea din Japonia. Și exemplele pot continua. De-asta vorbeam mai sus de „conservarea” limbii în comunitățile mici din străinătate. Desigur că există și influențe ca acelea de care spune articolul din EvZ. Contează foarte mult și cît de tare seamănă limba maternă cu limba țării gazdă. Eu de exemplu nu simt practic nici o influență din partea limbii japoneze (iar cine mă cunoaște spune că nu mi-am schimbat cu nimic felul de a vorbi), în schimb mulți din cei care au ajuns în Italia și-au schimbat cel puțin intonația dacă nu și vocabularul după numai cîteva luni, sau mai repede.

Observația lui Miehs legată de „acum peste o săptămînă” este corectă, pentru că în mod normal spunem „acum mai bine (mai mult) de o săptămînă”, ca să evităm confuzia cu „peste o săptămînă” (adică „săptămîna viitoare”). Dar influența cred că e din engleză („over a week ago”), nu din germană.

Venator, așa este, România are primul cuvînt de spus în privința limbii române, pentru că are populația cea mai mare și instrumentele culturale cele mai dezvoltate. În ce privește ignorarea a tot ceea ce se întîmplă în România, cred că e o înțepătură care ți-a scăpat involuntar, deși ți s-a mai atras atenția chiar pe pagina asta să ai grijă ce spui. (Mi-am permis să te tutuiesc pentru că am depășit vîrsta desenelor animate.)

În orice caz, discuția a deviat. Aici era vorba de acceptarea la Wikipedia a românilor din diaspora. Chiar este cineva, în afară de Afil, care să creadă că românii din străinătate au mai puține drepturi la Wikipedia? Eu n-am simțit o asemenea discriminare, în afară de cîteva comentarii răutăcioase pe care le-am iertat. — AdiJapan ☎ 20 iulie 2007 18:23 (EEST)

Eu n-am pomenit niciodată de neacceptarea românilor din străinătate, și mă bucur pentru comunitățile românești din diasporă că au atâta autoritate, chiar dacă mor de durere pentru statul român, unde probabil n-o să mai fie populația majoritară de români (ceea ce pentru mine nu ar conta în privința autorității sale). Dar eu nu mă gândeam la reguli pe Wikipedia, mă gândeam la ce cred că e corect în general, și atunci nu trebuia să scriu la Wikipedia:Cafenea, îmi cer scuze. Și eu am depășit vârsta desenelor animate și nu întineresc.--Venator 20 iulie 2007 18:54 (EEST)

De-asta-mi place mie de AdiJapan -- știe să dezamorseze o situație tensionată fără să-i scape nicio nuanță negativă. Frumos lucrat. (Nu sunt absolut deloc sarcastic.)

Revenind la limbă, sunt absolut de acord cu tot ce ai spus -- observă că și eu am spus "limba deviază mai substanțial în comunitățile de români din alte țări, însă asta în niște condiții anume": mă refeream la aceleași excepții pe care le-ai menționat și tu. Singurele nuanțe pe care aș vrea să le precizez ca deosebire de expunerea ta sunt:

1. N-aș pune atâta emfază pe similitudinea dintre limba română și cea a zonei. Am prieteni în Austria care folosesc deseori cuvinte nemțești, deși n-au niciun fel de asemănare cu cele din română. Cum ai spus și mai devreme, chiar în România a ajuns să se vorbească un fel de romgleză, dar nu din cauza asemănărilor dintre limbi.
2. Pe de altă parte aș menționa necesitatea unei comunități de români ca să se poată dezvolta o astfel de creolă. Tu ești singur în Japonia din câte am înțeles, drept care ții limbile distincte -- cu unii japoneză, cu unii română, poate cu unii engleză, dar sunt distincte. Din câte am înțeles de la prietenii care au plecat din țară, nici măcar o familie nu este suficientă pentru a calchia "cu succes" suficiente cuvinte ca limba să devieze observabil. Însă dacă există o comunitate de mimin 10-20 de români, încep să prindă calcurile cele mai reușite, și ajunge să le folosească mai toată lumea din comunitatea respectivă.

Însă observă că vorbim de două tendințe distincte: pe de o parte despre "arhaizarea" limbii vorbite de diaspora, datorită contactelor mai reduse cu România, iar de pe altă parte de evoluția limbii vorbite de diasopra, pe direcții evident nespecifice limbii literare. Ce adusese Miehs nou în discuție era această a doua tendință -- despre prima se discutase deja, iar el a vrut să sublinieze fațeta asta, care la momentul respectiv nu se discutase. Evident, am ajuns să vorbim mult mai mult decât era necesar despre asta, dar deh, ce nu face omul de dragul exactității! :-)

În loc de post scriptum, mie continuă să-mi sune foarte natural "acum peste o săptămână", dar poate tocmai pentru că mă gândesc mai mult la cum ar suna, nu la cum arată scris -- scris arată cam bizar, însă cu micile pauze de vorbire pe care le folosim când vorbim mi se pare foarte naturală expresia. De-asta înclin să cred că nu are legătură cu nicio limbă străină -- dac-ar fi așa m-aș lua după cum arată scris, nu după cum ar suna vorbit. --Gutza ^{D D+} 20 iulie 2007 18:58 (EEST)

Bun, atunci sîntem în mare măsură de acord, inclusiv ultima observație, că expresia „acum peste o săptămînă” este mai clară oral decît în scris (deși eu aș zice că intonația ajută, și nu pauzele).

Dar ce facem cu nemulțumirea lui Afil? Completăm Ajutor:Bun venit așa cum am propus? — AdiJapan ☎ 20 iulie 2007 19:41 (EEST)

Un prim răspuns

Văd că nu răspunde nimeni, așa că am să încerc să fac eu un prim pas către a sintetiza cât pot de bine ceea ce cred că sunt opiniile aici.

Vreau să încep în mod onest, prin a mă poziționa pe mine în discuție:

1. după cum am spus-o de nenumărate ori, personal nu am nicio problemă de absolut niciun fel ca spiritul propunerii lui Afil să se transforme în politică, lege, canon, axiomă sau orice altceva -- mi se pare a fi perfect justificată și 100% în spiritul proiectului.
2. sunt de acord cu obiecțiile Laurei -- mi se pare inacceptabil să scriem în mod explicit "au dreptul să se exprime în limba română utilizată de colectivitatea lor atât în privința lexicului cât și a ortografiei" exact din motivele enunțate de Laura (gândiți-vă în mod obiectiv cam ce circ ar putea să iasă din asta, "că io așa vorbesc cu băieții mei, m-ai înțeles?") Însă este evident că nu asta a fost intenția lui Afil, ci doar o scăpare ("a loophole") -- de-asta am spus mai sus că sunt de acord cu spiritul propunerii lui Afil.
3. sunt de asemenea de acord cu AdiJapan când spune că această propunere este în esență inutilă: deja lucrurile astea sunt clare, mi se pare că e ca și cum Parlamentul ar promulga o lege prin care ar spune că ai dreptul să respiri. Și asta mai cu seamă dacă povestea asta intră într-o pagină perfect irelevantă de bun venit -- asta ar fi o chestie strict cosmetică și perfect inutilă după părerea mea. Aș spune chiar ușor ipocrită, dat fiind că nu o facem politică, sau măcar îndrumare.

Relativ la părerea mea despre propunere în contextul mai larg -- atât între wikipedienii români, cât și ca moment. Am mai spus-o mai voalat în public și mai direct în privat -- acum am s-o spun direct în mod public. Mi se pare nedrept față de RaduFan, Pixi și ceilalți contribuitori mai tradiționaliști să ne strângem noi, libertarienii (chiar nu știu cuvântul din română) și să ne batem reciproc pe umăr "promulgând" o serie de măsuri sau îndrumări care sunt în mod evident adiacente unei poziții contra căreia au luptat îndârjit (așa cum noi am luptat îndârjit împotriva poziției lor, nu vreau deloc să sune negativist ceea ce spun aici). O să spuneți "păi dacă nu le convine, de ce nu reacționează"? E foarte posibil să nu reacționeze așa cum au încetat să mai reacționeze la discuția anterioară, legată de grafie -- nu știu exact de ce, dar poate au obosit de certuri, s-au blazat, s-au scârbit, nu știu. Însă mi se pare oricum jalnic de nedrept să "prindem momentul" că ei nu mai au dispoziție pentru discuții în contradictoriu. Știu însă sigur că eu unul încă mă resimt în urma discuțiilor respective, iar eu nu am participat decât la jumătate din scandal -- îmi imaginez că ei au nevoie de o pauză mai lungă.

Permiteți-mi să sintetizez în două vorbe traiectoria discuțiilor despre grafie, ca să înțelegeți de ce judec așa cum judec -- vă rog irosiți-vă două minute să citiți ce scriu, cred că nu mai vedem pădurea din cauza copacilor:

1. Eu am promovat la nivel de politică o îndrumare de-a lui Danutz care spunea că grafia cu "î" este perfect echivalentă cu grafia cu "â", fără să consult comunitatea;
2. Un an și ceva mai târziu, are loc un schimb nefericit de replici între AdiJapan (care acționa conform politicii) și RaduFan (care încerca să folosească limba română așa cum este ea reglementată de Academia Română pentru un anunț oficial);
3. RaduFan propune comunității un referendum/vot pentru schimbarea politicii, la sugestia lui Rebel;
4. Rezultatele referendumului sunt indecise;
5. După multe discuții aprinse, se ajunge la un consens tacit și oarecum tensionat de a păstra status quo-ul;
6. În condițiile astea, în care nu s-a schimbat absolut nimic, "tabăra" care a luptat în ultimă instanță pentru status quo (și a obținut asta) supralicitează încercând să impună unilateral încă noi schimbări de natură "libertariană".

Vă rog cu toată sinceritatea să evitați să judecați pe criteriul "da, dar ei nu au dreptate!" După cum am spus, nici eu nu sunt de acord în privința asta cu "tabăra tradiționalistă" (ne place, nu ne place, în chestiunea grafiei chiar s-au format două tabere -- sper doar ca toată lumea să realizeze că acele tabere au noimă doar în măsura în care am ajuns să știm fiecare ce poziție are în acea privință, și să nu permanentizăm în mod absurd conceptul). Însă, deși nu sunt de acord cu ei, sunt în continuare convins că nu au acționat nicio secundă cu rea-credință -- poziția lor este exact la fel de diferită de a noastră cât este a noastră față de a lor, totul este perfect simetric.

În concluzie, deși personal sunt perfect de acord cu spiritul propunerii lui Afil, voi lupta împotriva ei până când vom ajunge să obținem măcar o părere de la RaduFan sau Pixi. Evident, cu un termen de așteptare rezonabil -- dacă se face septembrie și ei continuă să evite să se pronunțe deja ar fi ridicol să mă bat ca prostul împotriva unei poziții în care de fapt cred.

Știu că deja am scris un pogon de text, cum a spus cineva cu mult umor despre altă discuție, dar vreau să mai adaug un lucru. Dacă aveți vreo secundă impresia că sunt mai catolic decât Papa, sau că asum poziția asta ciudată din vreun interes obscur, vă înșelați. Singurul motiv pentru care nu vreau să mă alătur acestei idei este că știu câtă tensiune ar putea genera decizia asta, dacă lucrurile stau așa cum cred eu că stau. Mi se pare mult mai potrivit să discutăm cu toții chestiunea asta într-un moment în care suntem cu toții dispuși să discutăm, mai cu seamă că, repet, nu discutăm despre a contracara efectele unei politici noi, ci discutăm despre a supralicita efectele unei politici existente.

Ca să fie spus, este evident că tot ce am scris mai sus sunt păreri de-ale mele și sunt perfect contestabile, nu pretind că dețin adevărul absolut. --Gutza ^{D D+} 21 iulie 2007 01:27 (EEST)

Totuși trebuie să ajungem la o înțelegere

Discuțiile asupra problemei ridicate continuă să devieze și să nu se refere la miezul problemei. Pentru a explica punctul meu de vedere vă voi relata următoarele povestiri.

1. Acum mulți ani, în tinerețe, mergeam la bunicii mei la țară și mâncam mămăligă făcută din făină de păpușoi. Când ajungeam la Iași și-l vizitam pe unchiul meu, eram servit cu dulceață de perje, făcută în casă de mătușa mea, ambii lăudându-se că era de departe cea mai bună din târg. Și evident erau multe alte moldovenisme care se strecurau în conversație. Totuși atât unchiul meu cât și bunicul meu utilizau același grai în conferințele pe care le țineau la Ateneul Român sau în Aula Academiei Române. Nu am auzit niciodată ca vreunul din ascultatori, membri sau membri corespondenți ai Academiei ca și ei, să se ridice spunând că nu înțeleg ce se spunea, și că făina de păpușoi nu este în DEX, chiar dacă erau ardeleni, bănățeni sau olteni. Înțelegeau că chiar dacă unii spuneau porumb iar alții păpușoi sau cucuruz, de fapt vorbeau aceeași limbă și niciunul nu susținea că una din forme era mai perfectă decât cealaltă. Dar asta se întâmpla odinioară și cei care înțelegeau diversitatea nu erau decât niște bieți membri ai Academie Române, nu niște wikipediști intransigenți. Totuși, poate că mai sunt și unii care își dau seama că înaintașii noștri nu greșeau când considerau că tocmai diversitatea, pe care o acceptau fără rezerve, ducea la îmbogățirea culturii române.

2. Acum câteva decenii coordonam un proiect în Ciad, șeful de proiect fiind un peul din Burkina Faso. Într-o seară când luam cina împreună l-am rugat să-mi dea unele lămuriri cu privire la populația peul care se regăsește în toată zona sahelului, din Senegal până în Sudan. Peulii reușeau să se înțeleagă în limba lor, deși trăiau în zone foarte îndepărtate și în diferite țări. A recunoscut că limba din diferite zone a suferit influențele limbilor vorbite de alte populații din jur, de pildă din limba wolof în Senegal și din hauza în Nigeria. Dar, mi-a afirmat el. diferențele sunt tribale, populațiile din diferite zone provenind din triburi diferite. Important din punctul lui de vedere era să se pună accentul pe elementele comune ale limbii peul care defineau națiunea, nu pe diferențele care defineau tribul Punerea accentului pe diferențele ar duce, în timp, la dispariția națiunii peul ca atare, și la asimilarea ei în celelalte populații ale diferitelor țări. Punerea accentului pe moștenirea comună în pofida diferendelor menține identitatea națiunii. Nu vreau să neg faptul că societățile tribale pot avea anumite caracteristici pozitive care dispar în societatea modernă. Totuși, poate că nu este absurd să ne gândim și la exemplul citat al unei culturi africane, care caută să mențină identitatea națiunii prin partea comună a dialectelor pe care le vorbesc. Poate că, în cazul în care vorbim, conceptul tribal nu este cel mai adecuat.

3. Ar mai fi de luat în considerare modul în care alte culturi europene tratează diferențele lingvistice ale diferitor populații. În discuții nu s-au admis exemplele limbii engleze sau franceze, deși, de exemplu, în cazul limbii engleze, se acceptă că nu există o variantă a limbii care este superioară celeilalte, și nu apare niciodată un conflict, nici în cadrul Wikipediei nici în cadrul Națiunilor Unite, dacă englezii spun lorry și lift, iar americanii truck și elevator. Mă gândeam însă la cazul limbii germane. Academia Germană nu a avut niciun fel de reticențe a-l numit ca membru corespondent pe Oskar Walter Cisek, deși aceste era un diplomat român și nu a considerat că eventualele regionalisme inerente în romane a căror acțiune nu se petrecea în Germania. Academia Germană nu pare să fi considerat că limba scriitorilor din țări în care limba oficială nu era germana, era mai puțin « literară » sau mai puțin « cultă ». Afirmația că doar în România se folosește limba cultă sau literară cu implicația că ceilalți români sunt inculți și agramați denotă o aroganță inadmisibilă.

Exemplele de mai sus arată cum se judeca odinioară problema pe care o ridic și cum o văd alte națiuni.

Nu sunt singurul colaborator al Wikipediei care a încetat să mai participe la proiect până la lămurirea disputei. Am propus un text. Poate nu era bun, oricum putea fi îmbunătățit. Au avut loc nenumărate discuții. Nu am văzut măcar o singură propunere de ameliorare a textului.

Înțeleg că Gutza vrea să cunoască punctul de vedere al lui Pixi sau RaduFan. Punctul de vedere al lui Pixi este prezentat mai jos, deși este plin de afirmații insultătoare. Ce are Wikipedia cu pensiile sau cu investițiile în România? Respect dreptul lui Pixi de a nu-i suferi pe americani, indiferent de etnie. Respect și dreptul lui de a nu fi la curent cu viața culturală de peste hotare; poate că există și un drept la ignoranță. Dar nu cred că aceste sentimente, justificate sau nu, trebuie să determine politica Wikipediei.

Și în fond, întrebarea pe care am pus-o este simplă. Acceptați colaborarea românilor de peste hotare ca parteneri cu drepturi egale, fără ca nici unii nici alții să impună constrângeri celorlalți, fără ca unii sau alții să se considere superiori celorlalți? Răspunsul poate fi da sau nu. Dar se poate da un răspuns negativ fără a face apel la prezentări pejorative.Afil 28 iulie 2007 05:03 (EEST)

confuz

De pe băncile scolii știam de un singur continent EUROASIA(EURASIA),niște discuții intr-un cerc de prieteni m-au făcut atent la separarea lor(Continent-Europa,continent-Asia), eu nu sint de acord cu asta,deoarece și in DEX scrie : CONTINÉNT1, continente, s.n. Diviziune geografică alcătuită dintr-o întindere mare de uscat, mărginită, total sau parțial, de mări și de oceane, cuprinzând și unele insule sau arhipelaguri vecine. – Din fr. continent, lat. continens, -ntis. Nu cunosc nici un ocean sau mare care să separe Europa de Asia.

După cum spune definiția, parțial. În acest caz, despărțirea o fac Munții Ural. 193.231.30.200 20 iulie 2007 12:03 (EEST)

Numele unei comune din Sălaj

Rugăm schimbati titlul Stâna, Sălaj în Stana, Sălaj. A nu se confunda cu "stână".

Sunteți sigur/ă ? --Venator 20 iulie 2007 20:03 (EEST)

Se pare că avem atât Stana, Sălaj, cât și Stâna, Sălaj...--Venator 20 iulie 2007 20:10 (EEST)

Este vorba despre localitatea în care a domiciliat etnograful arhitect Kós Károly. Comuna are codurile poștale 457002 și 457018. Un exemplu din peste o sută găsite de Google, cu cel de-al doilea cod poștal: http://www.euroticket.ro/utile/coduri/coduri_postale_salaj.php Vedeți și informațiile "A Sztána, Valkó, Zsobok falunevek szláv eredetűek", despre originea slavă a numelui localității, de pe pagina de web http://kalotaszeg.adatbank.transindex.ro/bibl.php Stână nu e cuvânt slav, însă Stana este una din multele derivări din numele szlav vechi Stanislav. Ca nume de famlie românesc se găsește în jud. Bihor, Arad, Timiș și mai rar in Oltenia și Muntenia. Există și în Ungaria Sztána, Sztana, și în Polonia și Slovacia, Stana. Pe românește stană însemnează piatră, stâncă, de asemenea este de origine slavă. În evul mediu avea populație românească veche.

intrebari...

Cum imi dau seama daca vizitatorii sunt interesati de imaginile pe care as vrea sa le inserez intr-un articol mai vechi? ma pot sfatui cu o persoana avizata, pentru o eventuala selectie a acestora? si cum functioneaza "sistemul" diacriticelor? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Valoi (discuție • contribuții).

Imaginile sunt adăugate de regulă pe criteriul utilității în cadrul articolelor. Dacă ai fotografii personale care reprezintă obiective istorice, le poți adăuga la paginile asociate obiectivelor respective. Dacă ai fotografii personale care se pot încadra mai multor categorii, va trebui să faci o scurtă expunere aici ca să vedem ce anume are sens să trimiți. Legat de diacritice, vezi Wikipedia:Diacritice într-o primă fază. Simte-te liber să deschizi orice discuție adiacentă aici. --Gutza ^{D D+} 21 iulie 2007 02:42 (EEST)

Opinie

Deși am promis să nu intru în polemică cu Afil iată-mă pus în fața situației de a-i analiza spusele, ca urmare a Discuție Utilizator:Pixi#Propunerea lui Afil; răspund pe puncte, concluzia la sfârșit.

1. Greșit - Wikipedia este deschisă tuturor, oricărui vorbitor. Pe ro.wikipedia sunt useri care nu cunosc limba română și contribuie mai mult decât unii din utilizatorii vechi.
2. Greșit - Wikipedia nu are de ce să fie conștientă sau inconștientă. Wikipedia este un proiect online, ca la orice proiect online este definit scopul, metodele prin care se ajunge la acel scop și limbajul în care se comunică și se „lucrează” pentru obținerea scopului. Colectivăți de români mai pline de românism decât alte colectivități, asta este gargară fără finalitate. Eu aș fi interesat să mai stopăm din antiromânismul cu care s-a îmbibat ro.wikipedia (de en.wikipedia nici nu mai vorbesc) și să-i taxăm pe cei care acționează cu ură la adresa românilor, în aceași măsura în care taxăm antisemitismul, xenofobia, etc
3. aiurea - În particular pot să se exprime prin semne sau chiar să inventeze o limbă nouă. Revine „colectivitatea” și la punctul ăsta... o colectivitate de oameni nu poate întemeia decât o colectivitate, nu poate întemeia un stat și nici nu poate avea drepturi precum un stat sau instituțiile statului respectiv. Dacă 10 amețiți întemeiază colectivitatea vorbitorilor de engleză americană și spun că engleza se scrie cu litere chirilice (nu mi-a venit alt exemplu mai bun) sar americanii și acceptă imediat lucrul acesta în virtutea dreptului la liberă exprimare? La fel și wikipedia în engleză ține cont de colectivitatea respectivă și transliterează toată wikipedia? He he he - povești.
4. Afil are proprietate cuvintelor pe care le spune?

• lexic = Totalitatea cuvintelor dintr-o limbă
• ortografie = Ansamblu de reguli care stabilesc scrierea corectă a unei limbi

Să înțeleg că nu avem nevoie de reguli în nicuna din cele 2 domenii? Apoi dacă e așa Afil sunt și eu curios cum vom „incrimina” și bloca cuvintele cele mai iubite de unii confrați, hai să le și enumăr aici, poate așa sare în ochi problema cu dorințele lui Afil: Xxxxx, Xxxx, Xxxx, Xxx, Xxxx, etc [cuvinte obscene] (probabil sunt cuvinte și mai dulci). Mai putem șterge astfel de texte dacă nu avem autoritate asupra lexicului folosit? Și cuvintele de mai sus fac parte din lexicul limbii române.

Mai are sens să vorbesc de ortografie? Păi hai să nu mai folosim nicio regulă de gramatică și nici diacritice scrie fiecare ce-l taie capu, inventăm câteva autorități Academia Româno-Somaleză și Academia Română din Burkina Faso care să ne permită reguli noi și am rezolvat problema ... auzi academia româno americană!? Cui îi pasă de ea? Afil nu vrei să fie și statul româno-american să cotizați cu toții la sistemul de sănătate românesc și la pensiile românilor ? da la sisemul românesc de învățământ? Da să faceți niște firme româno-americane și să pătiți la nivelul SUA nu vrei? După ce o să faceți toate astea putem să mai vorbim de instituții româno-americane. Se pare că imperialimul american e molipsitor, prinde și la români! Nimic fără America nici măcar o academie sau o limbă străină?

Concluzie: Afil să facă bine să pună mâna pe politică să o citească și apoi să vină să arunce cu fumigene. În parte ce vrea el e scris deja în politică, iar ce nu e scris în politică și vrea Afil după părerea mea este aiurea.

Vroiam să mai scriu ceva da nu o mai fac, suntem caraghioși, stăm la bârfe în timp ce articolele stau necurățate și cu multe probleme. Categorie:Articole de curățat Categorie:Articole care au nevoie de ajutor. Când o să vă aplecați cu atâta dărnicie/hărnicie și asupra articolelor din categoriile de mai sus? Gutza se întreba retoric de ce nu am mai spus nimic? Păi e simplu am completat una alta pe aici, am inițiat câteva articole noi, am introdus câteva zeci de imagini (alte câteva sute așteaptă să fie uploadate), am wikizat câteva articole, am completat niște cioturi, am făcut alte cioturi, am creat câteva categorii noi, am șters și mutat câteva zeci de articole, am dat revert la multe altele (și fără wv), am blocat pe câțiva, am lăsat mesaje de test, etc ... iată câte se pot face pe wikipedia . Oare nu asta trebuie să se întâmple pe wikipedia? Wikipedia este un forum în care dezbatem la nesfârșit, iar singurul scop pentru care venim pe wikipedia este o mică ceartă? Da de scrierea wikipediei cine se mai ocupă? Acestea sunt întrebări care ar trebui să ne preocupe, iar pentru identificarea unui răspuns am putea cere și opinia academiilor inclusiv a academiei româno-americane sau a cele din Burkina Faso. -- Pixi ^discuție 21 iulie 2007 10:51 (EEST)

Aș dori să mai fac câteva precizări cu privire la observațiile făcute de Pixi.

1. Discuția a apărut tocmai pentru că Ro:Wikipedia nu este deschisă tuturor. Este deschisă numai celor care se supun dictatelor unui grup de wikipediști care cred că dețin un monopol asupra limbii române și pot emite reguli valabile pentru românii de pretutindeni. O asemenea pretenție este contrară spiritului Wikipediei. Nu putem pleca de la premiza că unii dintre noi sunt mai deștepți și mai culți decât ceilalți.

2. Afirmațiile lui Pixi cu privire la antiromânism sunt hilare. Ce poate fi mai antiromân decât a nega dreptul de exprimare corectă a milioane de români de peste hotare. Ce poate fi mai antiromân decât a căuta să divizezi artificial națiunea română în români din interiorul și din afara României.

3. Observațiile cu privire la inventarea unei limbi noi sunt făcute cu totală rea credință. Singurul lucru pe care l-am susținut este că Pixi nu deține un monopol asupra limbii române.

4. Afirmațiile lui Pixi sunt cu totul absurde. Așa putem și noi spune : cui îi pasă de Academia Română. Ce credibilitate are o instituție care i-a numit ca membri pe Elena Ceaușescu, pe Nicolae Ceaușescu, pe Suzana Gâdea și aș putea continua cu lista. Oricum, dacă Pixi este atât de egocentrist încât să nu aibe habar despre viața intelectualilor români de peste hotare atunci ar face mai bine să se abțină de la comentarii absurde. Am răspuns în altă parte despre problema Burkinei Faso. Dar cred că Pixi ar avea mult de învățat de la unele țări africane unde nu am întâlnit mentalități ca cea a lui Pixi.

Dacă este vorba despre imperialism, ce este mai imperialist decât atitudinea lui Pixi de a impune altora punctul său de vedere. Pixi este liber să nu sufere americanii. În nimic în afirmațiile pe care le-am făcut nu am insultat și nu am denigrat pe românii din România. Am și eu dreptul la o părere cu privire la atitudinea lui Pixi, dar este probabil mai bine să nu o exprim aici. Poate că Pixi își mai măsoară cuvintele și își reamintește de cei șapte ani de acasă.Afil 28 iulie 2007 05:03 (EEST)

Titlul "Codexul Rohonczy"

Necesită modificare, e greșit. Rohonci (vechi Rohonczi; și nu cu i-grec) înseamnă din Rohonc sau de la Rohonc sau, dacă vreți, rohonțean. O formulare corectă ar fi codexul sau codicele de la Rohonc (Rohonț) sau de la Rechnitz.

wikisource

Știe cineva cum au dispărut peste noapte vreo 600 de articole din wikisource? Mai exact, de la circa 6100 articole s-a ajuns la 5475. genudoc 22 iulie 2007 12:18 (EEST)

Barajul Belci

În legătura cu acest articol... Ce se poate face? Ar trebui șters sau se referă la alt baraj? Vă mulțumesc!--Dan-Valeriu (Kdanv) 22 iulie 2007 21:59 (EEST)

comunele cu suprafetele cele mai mari din Romania

imi poate spune cineva care sunt comunele din Romania cu suprafata cea mai mare?(primele 3)

ce este Wikipedia

am incercat sa inteleg ce este de fapt Wikipedia,am citit de pe aici dar nu am priceput. deci,daca nu se supara nimeni(si sper sa nu o faca) ce este de fapt Wikipedia? o religie? cred ca da. cu ce se ocupa? auzisem ca are legaturi si cu vrajitoria. probabil ma insel. deci, daca imi rasp cineva si mie, ar fi perfect. multumesc.

Da, are legătură cu vraja cunoașterii. Este dedicată celor cu credință în știință și adevăr. Mă bucur că știți să citiți, chiar dacă nu pricepeți ceea ce citiți. Cu scrisul mai aveți dificultăți. Pentru ortografia română nu este nevoie de vrăji. Doar de sârguință. Din toate acestea, deduc că Wikipedia nu este pentru dumneavoatră. Nu disperați. Este loc sub soare pentru toți. Sănătate multă vă doresc și spor la învățătură.--Miehs 23 iulie 2007 09:40 (EEST)

Wikipedia - o enciclopedie : http://dexonline.ro/search.php?cuv=enciclopedie. Am înțeles eu însumi rostul ei, citind prima oară Pagina principală și uitându-mă pe toate laturile ecranului și paginii. Și tot ca instanță neutră explică dex și termenul religie http://dexonline.ro/search.php?cuv=religie. Spor la citit când e mai răcoare.--Karin 23 iulie 2007 09:59 (EEST)

Articole fără bibliografie

Am "frunzărit" articolele fără diacritice din medicină și am unele nedumeriri. Articolele par a fi copiate, scanate dintr-un manual.

• cum e cu dreptul de autor în acest caz ?
• limbajul este cel uzual pentru acest tip de manuale, ( Fracturile procesului posterior al talusului ) realmente nu am nimic de obiectat la el, doar termenii de specialitate care nu sunt de înteles pentru marea majoritate a cititorilor pentru că aceasta este o enciclopedie, nu un manual de medicină;
• lipsește bibliografia, din istoric nu deduc autorul, deci nu știu pe cine să contactez pentru cazul concret de mai sus;
• n-am timp acuma să iau medicina la "frunzărit" dar dacă o fac și găsesc alte articole fără bibliografie ce fac? și cum găsesc articolele pentru verificat care nu au fost introduse în categoria medicină? --Karin 23 iulie 2007 12:46 (EEST).

• Dacă puteți recunoaște din care anume manual este copiat un fragment atunci puneți eticheta {{copyvio|Titlul lucrării}} la începutul articolului. Dacă nu, din păcate nu putem acuza (cu dovezi) pe nimeni, și rămînem cu riscul de a fi acuzați că încălcăm legea.
• Limbajul poate rămîne așa, cel puțin pînă se oferă cineva să reformuleze exprimările mai încifrate. De un real ajutor în asemenea cazuri sînt legăturile interne, care îi ajută pe cititori să înțeleagă noțiunile mai dificile (dacă articolele respective există).
• Evident datele despre bibliografie ar trebui completate, independent de chestiunea drepturilor de autor. Există eticheta {{referințe}}, care avertizează asupra lipsei bibliografiei, dar ea se aplică în general acolo unde articolul face niște afirmații neplauzibile sau probabil greșite, deci acolo unde bibliografia se impune mai pregnant decît de obicei. — AdiJapan ☎ 23 iulie 2007 13:34 (EEST)

î. Hr. și d. Hr.

Aceste abrevieri nu e nevoie să le înlocuiască pe acestea, î.e.n. și e.n. "Era noastră" înseamnă pur și simplu era creștină, anii de după anul "întrupării Domnului nostru Iisus Hristos", "annus" sau "anno ab incarnatione(m) nostri Domini Iesu Christi".

Produs bio organic

În care categorie trebuie inclus acest articol? Și cum se rezolvă problema acelor articole sinteză care ar trebui incluse în mai multe portaluri: de ex. medicină și știință-chimie referitor la Polilizină? --Karin 24 iulie 2007 11:22 (EEST)

Ialta

De ce Yalta la ro.wikipedia? Transliterarea cu "i" este cea corespunzătoare. Yalta este pentru grafierea în engleză, franceză, spaniolă. Feri Goslar 26 iulie 2007 13:39 (EEST)

Suntem anglofoni, americanofoni... --Venator 26 iulie 2007 13:56 (EEST)

Ar trebui ca numele rusești, ucrainene etc să fie redate conf. unor reguli românești stabilite mai demult, nu să copiem (de multe ori prost) forme anglo-franceze. Feri Goslar 26 iulie 2007 14:41 (EEST)

Vandal?!

Utilizatorul 82.77.43.230, pagina "Ion Iliescu". Feri Goslar 26 iulie 2007 13:47 (EEST)

Din câte am văzut eu, și-a anulat singur modificările (!). --Venator 26 iulie 2007 13:55 (EEST)

A mai lăsat de... sămînță. Feri Goslar 26 iulie 2007 14:30 (EEST)

Cîinele lup, Horand von Grafrath

"Ciobănesc german" conține o eroare. Această rasă a apărut abia în 1898 din inițiativa unui individ entuziasmat de cîinii ciobănești de pînă atunci. Vedeți: de.wikipedia titlul "Deutscher Schäferhund"; en.wikipedia "Horand von Grafrath"; și fr.wikipedia "berger allemand". (Tradițional, pe românește i se zice "cîine lup" și "cîine lup alsacian".) Feri Goslar 26 iulie 2007 15:04 (EEST)

Dacă sunteți sigur de asta, puteți edita chiar dumneavoastră articolul pentru a corecta și/sau completa. --Venator 26 iulie 2007 23:56 (EEST)

17 ianuarie

A apărut o modificare din partea unui utilizator anonim ce pare a fi vandalism. Dacă cineva cu mai multă experiență se poate uita.Vă mulțumesc!--Dan-Valeriu (Kdanv) 26 iulie 2007 22:39 (EEST) Un spam in articolul Spica.--Dan-Valeriu (Kdanv) 26 iulie 2007 22:41 (EEST)

Inserarea imaginilor Commons

Exemplu de utilizare

Există o imagine la Wikimedia Commons (http://commons.wikimedia.org/wiki/Image:Southend_Pier.jpg) pe care aș vrea s-o introduc în acest articol. Cum pot s-o folosesc fără să încarc o copie a sa aici la ro.wiki? --SirJibby 26 iulie 2007 23:40 (EEST)

O folosești ca și cum ar fi deja aici. Acesta e farmecul și avantajul real al commons: pozele de acolo pot fi folosite în comun de toate wikiproiectele în toate limbile. --Alex:D|^Mesaje 26 iulie 2007 23:42 (EEST)

Am adăugat-o în dreapta pentru exemplificare. --Gutza ^{D D+} 27 iulie 2007 00:08 (EEST)

Omonimie

Cum se rezolvă? Vezi pag. Antonescu (Dezambiguizare). Dacă îi facem art. tizului său (turism, impresariat artistic). Feri Goslar 27 iulie 2007 13:28 (EEST)

Titlul va fi Ion Antonescu (meserie). Nu știu care e meseria lui de fapt. --Alex:D|^Mesaje 27 iulie 2007 14:16 (EEST)

Copiere de pe/pe ro.wp

Am observat că secțiuni mari din articolul Heracles apar pe [3], pe [4] (dar aici sursa și licența sunt corect menționate), pe [5] și pe forumul [6] unde a și participat la un concurs. Cu excepția sitului unde sursa (wikipedia) și licența sunt corect puse, celelalte violează dreptul de autor (sau poate au pe undeva licența și n-am găsit-o eu). Mai trebuie acum stabilit dacă ei au copiat de la noi, sau dacă informațiile de pe ro.wp nu au fost cumva copiate de pe unul din siturile indicate. Articolul nu e foarte încurajator în această privință. Poate noi l-am copiat de undeva, apoi alții l-au preluat de la noi, crezând că licența le dă voie, și le creăm și lor probleme și ne discredităm. În fine, nu mai speculez. Știu că au mai fost asemenea probleme, rezolvate de administratori, așa că pun aici ce am observat, urmând ca cei care știu mai bine ce să facă să ia măsuri. Îi rog doar pe cei care doresc să se implice să scrie aici ce au făcut, să nu trimită mai mulți mesaje în același loc.--Adrian ach 27 iulie 2007 13:24 (EEST)

Eu nu cred că voi avea timp astăzi să mă ocup de asta, și sunt "booked" până luni-marți. AdiJapan, poate? --Gutza ^{D D+} 27 iulie 2007 13:28 (EEST)

Revin la ce am mai spus; am scormonit prin istoricul articolului și prin niște pagini de discuție, și iată ce am aflat: textul buclucaș, acum wikizat, a fost adăugat de Oana24 [7] Acuzată fiind de violarea drepturilor de autor referitor la alte articole, ea a recunoscut aici [8] că informațiile sunt copiate din cărți ale lui Alexandru Mitru, care nu știu dacă intră sub incidența drepturilor de autor.--Adrian ach 27 iulie 2007 13:38 (EEST)

Din nou. Conform articolului Alexandru Mitru, acesta a decedat în 1989, și legea aceea care protejează opera timp de 70 de ani nu ne permite nouă să publicăm aceste informații. Se pare că nu suntem în măsură să trimitem mail acelora, deoarece și noi și ei am copiat informații protejate, și nu ei de la noi. Trebuie totuși ca cineva să-i anunțe pe aceia care au publicat articolul nostru cu menționarea sursei și a licenței, adică pe [9], că ei încalcă (chiar fără să vrea) dreptul de autor. Acolo e vina noatră, că ei recunosc că de la noi l-au luat. Totuși, am văzut că sunt unele condiții în care legea nu se aplică. De asemenea, trebuie văzut clar cine de unde a copiat. Nu știu dacă trebuie să ne încredem în respectivul utilizator. Mai trebuie văzut și dacă cei ce am textul pe siturile lor îl au de la noi, după ce l-am copiat noi, sau l-au pus independent. Utilizatoarea respectivă a afirmat că l-a copiat de pe calculatorul personal, și nu de pe internet. E încâlcită treaba, și sper să o rezolve cineva care se pricepe bine la legislația în vigoare, și știe să se impună în fața acelor administratori de situri.--Adrian ach 27 iulie 2007 13:47 (EEST)

Încă. Mai atrag atenția asupra unui fapt, și anume că acea utilizatoare, a afirmat că tot ce a scris despre mitologie este luat din acele cărți. Eu nu le am la dispoziție, dar cine le are ar trebui să verifice dacă noi și alții nu ne găsim în aceeași situație.--Adrian ach 27 iulie 2007 13:50 (EEST)

Nu mă pricep la legislație, însă lucrurile mi se par simple. Ștergem de la noi și notificăm pe cei care au licența noastră afișată. Restul și-au asumat oricum riscurile copiind de undeva (de la noi sau de aiurea, nu contează). --Gutza ^{D D+} 27 iulie 2007 13:51 (EEST)

De acord cu Gutza. Dar în primul rînd trebuie să ne asigurăm că textele sînt într-adevăr copiate. Oana24 spune „articolele care le-am postat se gasesc in cartile lui Alexandru Mitru”, fără să fie clar dacă le-a copiat cuvînt cu cuvînt sau sînt un fel de rezumate (nu toată lumea știe că după reformulare drepturile de autor nu se mai aplică). De fapt mai departe spune: „[articolele] sunt simple ciorne facute de mine”, deci se prea poate să fie propriile ei scrieri, repovestiri ale cărților lui Al. Mitru. Abia după ce lămurim treaba asta putem trece la ștergeri, avertizări etc. — AdiJapan ☎ 27 iulie 2007 14:54 (EEST)

În plus, respectiva utilizatoare are mai multe contribuții [10], la mai multe articole, care vor trebui de asemenea verificate de cineva care are acces la cărțile lui Alexandru Mitru, dacă se adeverește că a copiat. Am mai observat că acest utilizator [11] a lăsat un mesaj pe pagina de discuții ca și cum ar fi din partea ei [12]. Cineva cu checkuser ar trebui să verifice dacă ei sunt aceeași persoană, pentru că în acest caz suspiciunea se extinde și asupra celorlalte editări. Până atunci, însă, după cum a spus și AdiJapan, suspiciunea rămâne suspiciune, până nu se confirmă. Deci, nimic de făcut acum? --Adrian ach 27 iulie 2007 16:16 (EEST)

Aveți dreptate. Chiar și fără checkuser se vede că 195.234.182.10 este aceeași persoană (de fapt checkuserul nu se poate folosi decît pentru contribuții recente, pentru 2005 nu mai merge), deci „investigațiile” trebuie să se extindă și la contribuțiile acestui IP (vezi de exemplu Afrodita). Eu cred că în lipsa altor informații de la cei care au acces la cărțile lui Alexandru Mitru nu putem nici să ștergem articolele (nici măcar să le etichetăm cu {{copyvio}}) și nici să cerem socoteală altor situri. — AdiJapan ☎ 27 iulie 2007 18:01 (EEST)

Hmmm... nu știu dacă e tocmai corect ce spui -- mă refer la faptul că nu le-am putem echiteta cu {{copyvio}}. Da, e adevărat, până nu confirmă cineva nu putem fi 100% siguri. Dar nu mi se pare corect să avem suspiciuni și să ne prefacem că plouă din simplu motiv că nu avem confirmare. În legislație, ignoranța nu este o scuză -- așa am putea evita în mod activ să confirmăm, sau am nega că am descoperit un copyvio in the first place, și să furăm pe rupte.

Propun o soluție de compromis: nu notificăm pe nimeni, dar punem o notiță similară cu cea de copyvio, însă în care să se spună explicit că acest articol este suspectat de copyvio dar nu avem confirmare. Nu dăm deadline pentru ștergere, însă dacă vrem să fim corecți din punct de vedere moral -- față de deținătorul dreptului de autor, față de lege și față de utilizatorii Wikipedia -- dacă vrem să fim corecți cred că trebuie să facem publice suspiciunile pe care le avem, nu să ne prefacem că nu există. --Gutza ^{D D+} 27 iulie 2007 18:49 (EEST)

Pe en.wiki există politici speciale pentru pagini suspecte de copyvio, dar neconfirmate en:Wikipedia:Copyright_problems. Ei au și un format special, în genul propus de dumneavoastră: en:Template:Copypaste. Știu că nu tot ce-i pe en.wp e bun, am dat doar un exemplu de abordare a problemei, într-un mod similar celui propus. Atenție, însă, căci folosirea acelui format e controversată, vezi [13] --Adrian ach 27 iulie 2007 19:11 (EEST)

N-am nimic împotriva unei astfel de etichete, mai ales în acest caz, unde suspiciunea este justificată chiar de afirmațiile autorului articolului. Mai sus mă refeream la eticheta copyvio normală, în care se cere ștergerea materialului copiat în termen de 7 zile. — AdiJapan ☎ 28 iulie 2007 21:09 (EEST)

Cutie film

Am observat că la mai multe articole despre filme nu apare compozitorul coloanei sonore, deși este menționat în cutia filmului. Exemple: Mașini (film), Shrek, etc. Are cineva vreo explicație pentru asta? Cum se poate corecta? Tibbs 27 iulie 2007 16:48 (EEST)

La Mașini și Shrek am rezolvat eu. parametrul (sau cum se cheamă) corect nu este muzică ci muzica. După ce am efectuat modificările de rigoare, a mers.--Adrian ach 27 iulie 2007 16:52 (EEST)

Informatii pt. Boeing

Daca aveti informatii despre compania Boeing, va rog sa completati articolul Boeing. --WOLF 28 iulie 2007 16:19 (EEST)

Despre libertatea de expresie în limba română

Cred că trebuie luată discuția de la început, pentru că deviază totdeauna spre aspecte neesențiale. Problema pe care o ridic nu este cea a ortografiei, este cea a dreptului de reglementare al statului.

Evident reglementări sunt în principiu necesare, în orice stat, deoarece fără reglementări ar exista haos. În același timp, orice reglementare constituie o constrângere deci o limitare a drepturilor cetățenilor statului respectiv. De aceea, în legătură cu reglementările apar trei probleme distincte:

· cât de departe trebuie mers cu reglementările pentru ca sistemul să nu devină opresiv. · cine trebuie să facă reglementările · care este rolul statului în reglementare.

S-au scris tratate și se pot scrie încă tratate despre fiecare din aceste subiecte. Dar, în principiu, un stat este cu atât mai liber cu cât are mai puține reglementări care să limiteze libertățile. Astfel, orice reglementare care nu este strict necesară pentru buna funcționare a statului trebuie privită un abuz al statului. Reglementarea de dragul reglementării nu este acceptabilă într-o societate democratică.

Reglementarea nu este o funcțiune a statului. De aceea, afirmația că statul este cel care trebuie să facă reglementările este greșită. Rolul statului se limitează la identificarea reglementărilor care sunt necesare. Uneori aceste reglementări trebuie făcute de organele de stat, de cele mai multe ori, elaborarea lor poate fi delegată societății civile. Cu cât gradul de delegare către societatea civilă este mai mare cu atât societatea este mai democratică, pentru că participarea cetățenilor este mai largă. În sfârșit, trebuie acceptat faptul că niciun stat nu poate emite reglementări care să fie obligatorii pentru alte state.

Pentru a lua un exemplu care nu este legat de wikipedia, să considerăm standardele pentru vânzarea florilor, de pildă lungimea tijelor florilor. Este evident că reglementarea lungimii tijelor florilor este de importanță secundară pentru orice societate. Totuși, pentru protecția consumatorului, un stat poate decide că o reglementare este necesară adică să trebuiască stabilită o anumită lungime a tijelor pentru ca florile să poată fi vândute cu specificația cu tijă lungă. Evident și alte prescripții similare pot fi adăugate. În Uniunea Europeană problema a fost rezolvată printr-o reglementare emisă de comisia europeană, care a emis o directivă obligatorie pentru toate statele membre. În Statele Unite problema a fost rezolvată de Asociația Producătorilor de Flori care au elaborat standardele respective; deși multe reglementări sunt făcute din propria inițiativă a asociațiilor profesionale de profil, dacă o anumită reglementare este necesară, statul poate cere asociației să elaboreze o normă și, în caz extrem, poate emite o normă, dacă asociația fie refuză, fie elaborează o reglementare necorespunzătoare. Nu este cazul să discutăm avantajele și desavantajele fiecăreia din cele două soluții. Ceea ce este important, este că există cel puțin două soluții posibile pentru elaborarea unor reglementări. Dar din punctul de vedere al limitării intervenției statului în viața cetățenilor, soluția a doua, a unei reglementări elaborate de cetățenii interesați este mai puțin intruzivă, deoarece implică acceptul măcar a unei majorități a populației implicate, pe când reglementarea de la centru este impusă fără un asemenea accept. De aceea, o reglementare de stat cu privire la lungimea tijelor florilor poate fi considerată ca o limitare a drepturilor cetățenești, pe când reglementarea Asociației Producătorilor de Flori este o acțiune benevolă și deci nu are caracterul de constrângere.

Cu privire la problemele lingvistice, de foarte multe ori nu se consideră necesară o reglementare de stat. În multe țări, reglementarea este făcută de organe ale societății civile care sunt general acceptate fără însă a fi impuse în niciun fel. În altele, există organizații de stat care elaborează norme. Acesta este cazul Academiei Române, care este o organizație publică funcționând pe baza unei legi emise de parlamentul României. Prin aceasta, reglementările Academiei Române sunt aplicabile doar pe teritoriul României. Dacă Academia Română ar fi o societate privată, atunci ar putea îndeplini rolul unei academii internaționale care, prin asocierea vorbitorilor de limbă română din toate colțurile lumii, ar putea avea același rol cu multiplele asociații profesionale internaționale din diferite domenii. A impune regulile elaborate de Academia Română pe teritoriul României are evident rolul de constrângere al oricărei reglementări, dar poate fi o acțiune considerată necesară de statul român, din indiferent ce motive. Dar a impune regulile elaborate de Academia Română dincolo de hotarele țării, de exemplu pentru cărți sau reviste publicate în străinătate este o încălcare flagrantă a libertății cetățenilor din țările respective, nici Academia Română, nici statul român neavând nicio jurisdicție asupra problemei. Dacă, în condițiile statului existent al Academiei Române, statul român ar dori să asigure aplicarea acestor norme peste hotare, el are posibilitatea să încheie convenții cu statele în care există populații române importante, reglementând această aplicare. Aceste convenții ar fi apoi ratificate de parlamentele țărilor respective, în confirmitate cu uzanțele în vigoare. Statul român nu a întreprins niciun fel de acțiune de acest gen cu niciun stat.

Nu contest în niciun fel dreptul statului român de a acționa în sensul reglementării modului în care este utilizată limba română sau limba oricărei alte naționalități care trăiește pe teritoriul României. Este modul în care statul român consideră că are dreptul de a impune o reglementare și deci, implicit de a limita o libertate a cetățenilor. Poate că soluția este corectă pentru România. Dar cetățenii din alte țări au dreptul să aibă un punct de vedere diferit cu privire la dreptul de reglementare a statului. În particular, în Statele Unite ale Americii, statul nu reglementează modul de expresie în nicio limbă vorbită pe teritoriul SUA și nici nu consideră că o limitare a libertății cetățenilor printr-o asemenea reglementare este justificată. În general se acceptă că asemenea reglementări pot fi făcute de societatea civilă.

În aceste condiții, a obliga cetățenii din alte țări să aplice niște norme care nu sunt valabile în alte țări constituie o restrângere a libertății cetățenilor respectivi. Un caz similar ar fi cel de a impune cetățenilor din alte țări să scrie scrisorile în limba română doar pe hârtie forma A4, pentru că acesta este STAS-ul valabil în România.

Problema nu este deci cea de a determina care este ortografia corectă a limbii române. Problema este cea de a stabili cine are dreptul de a impune anumite reguli în alte state. Și aceasta nu este la latitudinea statului român sau a Academiei române. Iar impunerea unei asemenea constrângeri este o limitare a libertății cetățenilor din țările respective, chiar dacă până în prezent utilizau ortografia Academiei.

Problema a luat o amploare nejustificată. Consider că actuala introducere a articolului Wikipedia:Versiuni de ortografie română prezintă corect problema diferitelor grafii. Accept și recomandarea că regulile „Sextil Pușcariu” din 1933 este varianta preferată sau varianta recomandată. Singura mea obiecție este împotriva obligativității, din motivele de principiu indicate mai sus anume că obligativitatea constituie o restrângere inadmisibilă a libertății.Afil 28 iulie 2007 21:00 (EEST)

Domnule Filotti, sînt de acord cu ce spuneți, așa cum am fost și pînă acum. Wikimedia este o organizație independentă de România, deci legile statului român nu ne pot determina activitatea decît în măsura în care concordă cu legile existente pe plan internațional. De exemplu: respectăm drepturile de autor, nu facem în articole afirmații injurioase la adresa personalităților, nu ne jignim între noi etc., pentru că și în România, și în SUA și în toate țările civilizate există legi împotriva unor astfel de fapte. În ce privește ortografia, lucrurile sînt simple: norma stabilită de Academia Română nu are valoare de lege nici în România (dovadă stau publicațiile care din 1993 încoace tot continuă să ignore această normă), deci cu atît mai puțin poate afecta ce facem noi la Wikipedia.

Dar pentru că aveți dreptate și lucrurile pe care le susțineți trebuie totuși spuse explicit undeva, doresc să fac o propunere de completare a politicii WP:PDVN. Am ales această politică pentru că ea este aceea care stabilește caracterul universal al Wikipediei, și deci are legătură directă cu cererea dumneavoastră. Mai exact, propun adăugarea unei secțiuni, pe care am putea s-o numim „Consecințe”, care să conțină următoarele puncte:

• La Wikipedia în limba română sînt în egală măsură bineveniți toți aceia care pot scrie articole de enciclopedie în această limbă, indiferent de naționalitate, cetățenie, țară de origine, țară de rezidență etc.
• Articolele de la Wikipedia în limba română se adresează în egală măsură tuturor celor care pot citi în această limbă, indiferent unde se află. Ca urmare nu au sens în articole exprimări precum „țara noastră”, „poporul nostru”, „istoria noastră” etc.
• Sînt acceptabile în articole ambele norme ortografice practicate în prezent de publicațiile care apar în limba română. Reglementări concrete în această privință se găsesc în politica Wikipedia:Versiuni de ortografie română.
• Deciziile oficiale ale guvernelor diverselor țări sau ale altor instituții sau organizații nu reprezintă neapărat unicul punct de vedere posibil.

Această propunere include, după cum vedeți, sugestiile dumneavoastră, formulate cît mai explicit și completate așa încît oricine să înțeleagă că Wikipedia este deschisă tuturor celor care vor și pot să contribuie. — AdiJapan ☎ 28 iulie 2007 21:57 (EEST)

Ce se va întâmpla când românii din România vor ajunge să nu mai înțeleagă ce se scrie pe Wikipedia, cel puțin în unele articole ? --Venator 28 iulie 2007 22:28 (EEST)

Aceleasi argumente repetate intr-una. Dupa logica domnului Filotti si a lui Adi Japan ar trebui sa mi se permita sa scriu pe ro.wp (in sensul in care sa nu fie corectat ulterior dpdv al limbii) asa cum scriu acum, fara diacritice, deoarece a) este dreptul meu la libera exprimare b) poate fi verificat in colectivitati si chiar in publicatii respectabile (e.g. Cotidianul). Daca acest mod de a scrie nu este permis atunci toate argumentele invocate mai sus (la care am obiectat de atatea ori) nu sint decit (pentru a imita in totalitate scriitura din Cotidianul) un mod de a impune convingerile unor utilizatori ca reguli generale, fara a exista vreun fundament logic, coerent, rational. M-am saturat de lupta impotriva morilor de vint - macar fiti coerenti in ceea ce cereti. Daizus 28 iulie 2007 22:45 (EEST)

Daizus, nu cred că ai citit propunerea lui AdiJapan -- încearcă să comentezi după ce o citești cu atenție, altfel discuția va lua o turnură absurdă (ca să fiu mai explicit, în propunerea lui AdiJapan se precizează în mod clar doar două variante de ortografie). Eu unul sunt de acord cu propunerea respectivă -- explică pe un ton neutru politicile existente. Afil, deși am mai spus că sunt de acord cu concluziile la care ai ajuns, nu pricep deloc de ce ai simțit necesar să scrii materialul de mai sus. Nimeni nu a susținut niciodată că statul român sau Academia Română ar putea impune reguli pe Wikipedia -- if anything, regulile de pe Wikipedia sunt aplicate similar cu reglementările Asociației Florarilor din exemplul tău: noi decidem ce reguli vrem să ne auto-impunem, n-a venit niciun agent al statului sau al Academiei să ne dea peste mână că scriem "greșit". Faptul că unii dintre noi ar prefera să adere strict și exclusiv la forma normată de Academia Română este o alegere voluntară și individuală a respectivilor, nu o obligație impusă de stat. --Gutza ^{D D+} 29 iulie 2007 00:55 (EEST)

Am citit foarte bine propunerea lui AdiJapan (atât de bine încât să-mi dau seama că este reformularea unei aceleași idei pe care o susține din 2005) și te rog să te abții de la atacuri la persoană (cine sunt eu, ce fac - mai ales fără dovezi, fără legătură cu subiectul discuției și pentru a-mi discredita argumentele: nu mi se răspunde la obiecții pentru că eu n-aș fi citit cu atenție textul la care am obiectat!). Am răspuns cu alte ocazii despre cum politicile Wikipedia obligă la urmarea normelor Academiei(iilor) - FCO, PDVN, V și despre cum „publicațiile respectabile” nu pot fi surse de încredere în această chestiune. Dovadă suplimentară pentru al doilea motiv este intervenția mea de mai sus - scrisul fără diacritice trebuie să fie acceptat în virtutea argumentelor aduse de AdiJapan și de domnul Filotti. A nu accepta scrisul fără diacritice dar a pretinde acceptarea a două norme ortografice (în condițiile în care AȘRM susține normele AR) este un „double-standard” al celor care susțin ambele reglementări. Faptul ca unii dintre noi ar prefera sa adere strict si exclusiv la scrierea cu diacrtice este o alegere voluntara si individuala a respectivilor, nu o obligatie impusa de stat. Daizus 29 iulie 2007 09:10 (EEST)

De fapt, la Wikipedia în română sunt bineveniți chiar și cei ce nu știu deloc românește, și ei pot contribui cu câte ceva, dar nu la scrierea articolelor. Ar trebui reformulat punctul "Sînt acceptabile în articole ambele norme ortografice practicate în prezent de publicațiile care apar în limba română. Reglementări concrete în această privință se găsesc în politica Wikipedia:Versiuni de ortografie română" ca să reiasă clar că este o regulă temporară și că în funcție de publicații vom accepta mai multe versiuni de ortografie română, de altfel versiunea „Cotidianului” consider că ar trebui luată în calcul, ne-am îmbogăți cu una. --Venator 29 iulie 2007 01:15 (EEST)

Cred că în loc de publicații respectabile ar trebui scris specialiști. Într-adevăr, există ziare, cum ar fi cel exemplificat care utilizează scrierea fără diacritice. Totuși, asupra limbii ar trebui să decidă doar lingviștii, adică cei ce au studii în domeniu, nu ziariștii cu studii doar de jurnalism. Tot respectul pentru conținutul respectivelor publicații, însă asupra formei, doar specialiștii trebuie să decidă. Există, în acest moment, specialiști (Academia) care susțin scrierea într-un fel, și specialiști, tot lingviști, care susțin scrierea cu vechea normă. Întrucât noi nu putem decide de capul nostru cine are dreptate, am ales să utilizăm ambele norme, conform politicii în vigoare. Când vor fi lingviști care vor susține că modul corect de scriere în limba română este cel fără diacritice, vom include și opinia lor în politica actuală a ro.wp. Cât despre libertate, nu încalcă nimeni dreptul nimănui de a scrie fără diacritice. Cine scrie așa nu va fi blocat, nu i se va șterge ce a scris, nu va fi amendat, bătut, etc. Este liber să scrie fără diacritice, după cum și noi suntem liberi să marcăm ce a scris cu formatul de Diacritice, ori să modificăm noi textul pentru a le introduce. În rest, nimic de zis. E bine așa.--Adrian ach 29 iulie 2007 10:39 (EEST)

După cum am arătat (vezi ce am scris pe 14 iulie 2007), nici măcar acei specialiști care susțin că norma ortografică din 1993 nu este justificată dpdv științific nu recomandă propria opinie ca reglementare ortografică și nu îi îndeamnă pe alții să le urmeze exemplul, dimpotrivă ei accentuează că singura autoritate în determinarea limbii române literare corecte este Academia Română (nici măcar nu iau în considerare posibile divergențe între AR și AȘRM, cum facem/încercăm să facem noi) prin instrumentele ei, dicționare și îndreptare. Dacă mă înșel arată-mi și mie specialistul (lingvist) care spune „români, scrieți cu 'î'”!

Cât despre libertăți, exact asta am spus și eu - fiecare este liber să scrie după ce norme ortografice (gramaticale, etc. - varietate a limbii române) vrea, ceilalți doar vor avea posibilitatea să-i marcheze contribuția drept neconformă/conformă cu un anume sistem de norme (dacă există simultan mai multe sisteme) și să o corecteze. Cum se pare că există de fapt un singur sistem de norme (repet, Pixi a demonstrat că ultimul dicționar ortografic sub egida AȘRM susține - cel puțin câteva dintre - normele limbii române prevăzute de AR) atunci înseamnă că pe ro.wp trebuie acceptată o singură ortografie, cu diacritice, cu „â”, cu „sunt”. Daizus 29 iulie 2007 12:03 (EEST)

Dacă ar fi așa, ați avea dreptate, dar nu e. Iată un articol care conține interviuri ale unor cercetărori (lingviști), în care ei își exprimă opoziția față de aceste norme ortografice susținute de Academia Română [14]. În articol ei se revoltă împotriva dicționarului DOOM, dar ating și problema scrierii cu sunt/sînt (Citiți paragraful De ce a disparut de tot "sint"?) Ei recomandă opinia lor ca reglementare ortografică. Citez: "Este inadmisibil ca o forma istorica precum «sint» sa fie trecuta total cu vederea" (Ioan Oprea) și "Eu nu zic ca nu putea sa il accepte si pe «sunt», dar nu poti sa il elimini pe «sint», care este o forma istorica. " (Carmen Pamfil). Eu zic că recomandare mai clară ca asta pentru schimbarea poziției Academiei nu există. Pentru cine se îndoiește că cei doi ar fi specialiști, iată paginile lor de la instituțiile unde activează [15] și [16] --Adrian ach 29 iulie 2007 12:22 (EEST)

Îmi pare rău, nu văd legătura dintre citate și concluzie („recomandă opinia lor ca reglementare ortografică”). Nu văd recomandarea. E.g. o propoziție cam așa: „limba română literară acceptă ambele forme: sunt și sînt” sau „se acceptă doar forma sînt”. Ei spun că ce se întâmplă este inadmisibil, spun ce ar trebui să fie, spun că Academia ar fi trebuit să consulte și părerea lor înainte de redactarea DOOM2 dar pe niciunul nu-l văd să uzurpe autoritatea Academiei și să-și propună opinia sa ca reglementare pentru alți vorbitori de limbă română. Daizus 29 iulie 2007 13:00 (EEST)

Păi, ei spun că ce se întâmplă e inadmisibil, și că Academia ar fi trebuit să includă și forma "sînt" în DOOM2, cel care reglementează ortografia în limba română. Adică ce spuneam: Există lingviști care susțin că Academia ar fi trebuit să includă și scrierea cu "sînt" acolo, deoarece așa este corect. În viziunea mea, asta înseamnă contestarea acesteia. Sigur niciunul nu spune explicit că el e cel mai deștept și toată lumea trebuie să scrie ca el. Într-adevăr, însă, poziția lor nu reiese foarte bine de acolo. Am mai găsit aici un articol, tot de Ioan Oprea, din care extrag ultimul paragraf[17]: "Prin urmare, schimbările impuse limbii române literare, care vizează uneori numai grafia, dar deseori și pronunția, în ultimii cincisprezece ani sînt în dezacord cu știința, produc disfuncții sociale și sînt nocive din punct de vedere național, încît datoria specialiștilor și, în general, a intelectualilor de bună credință este de a le combate și de a demonstra inoportunitatea lor." - sublinierea mea Aici autorul uzurpă autoritatea Academiei, îndemnând la combaterea modificărilor susținute de aceasta. Tot din același articol: Din păcate însă, Dicționarul amintit, în loc să îndrepte lucrurile rele, le înmulțește exponențial, încercînd să impună, pe lîngă cîteva inovații utile, multe schimbări inadecvate. - din nou, văd aici subminarea autorității academiei, autorul "făcând cu ou și cu oțet" dicționarul amintit. Se sugerează implicit că normele "corecte" sunt cele pre-1993. Sigur că noi nu suntem în măsură să hotărâm cine are dreptate, dar cât timp cineva care a absolvit o instituție de învățământ superior în domeniul lingvisticii, care este profesor la universitatea de litere, și doctor în domeniu, susține ceva, atunci măcar trebuie luat în calcul, după cum trebuie luați în calcul și cei care susțin contrariul (Academia). Noi nu avem dreptul de a contesta Academia, dar nici dreptul de a-i contesta pe cei ce o contestă. --Adrian ach 29 iulie 2007 13:28 (EEST)

Domnul Ioan Oprea, dacă este de bună credință, ar face mult bine să nu facă afirmații derutante. Am și eu motivele mele pentru care prefer să scriu cu î (mi-e mai ușor), dar din punct de vedere național (!) și științific (!), reforma din 1953 a introdus multe greșeli care, iată, azi sînt bun național. Cel puțin cine are cunoștințe de limba română în mod profesionist mai bine să aplice dictonul 'si tacuisses' decât să distorsioneze. Propun să fie lăsat așa cum este acum. Nu sînt adecuate argumentele "libertatea de expresie" și ortografia oficială din Republica Moldova, care este și ortografia mea. Însă mie nu mi-e deloc greu să scriu cu â, deoarece în fond este aceeași ortografie. 'Sunt' e puțin exotic, dar nu capăt scurtă la mînă dacă îl scriu. Sînt de asemenea de părere (întemeiată) că Academia ar trebui să accepte și cuvîntul sînt în dicționare. Feri Goslar 29 iulie 2007 15:24 (EEST)

Am adus în discuție acel articol pentru a arăta că există și oameni care se opun poziției respective. Nu sunt în măsură să decid dacă această poziție este corectă sau nu, spun doar că ea există, și e împărtășită de mai mulți specialiști. Sunt de acord că nu e greu să ne adaptăm unei scrieri sau alteia, dar sunt unii oameni care, din principiu, o refuză, și despre ei era vorba. Altfel, îmi pare rău acum că m-am băgat în discuție, și am repornit vechea dispută. Eu zic să nu discutăm aici dacă pozițiile lingviștilor sunt corecte sau nu, și să respectăm doar regulamentul Wikipedia în vigoare.--Adrian ach 29 iulie 2007 15:38 (EEST)

Este o diferență între dezbaterile între specialiști (X-ulescu vs Y-ulescu, sau un grup de specialiști contra Academiei) și recomandările făcute publicului larg (după cum știm limba literară este o limbă cultivată care este recomandată populației ce trece de un anumit nivel de educație). Ioan Oprea nu spune că datoria specialiștilor și a intelectualilor „de bună credință” este să informeze publicul larg, să-l educe, să-i propună o varietate a limbii literare (acesta fiind evident rolul Academiei, rol pe care nu-l contestă), ci doar că ei trebuie să demonstreze invaliditatea anumitor poziții. Academia este alcătuită din specialiști, așadar nu văd cum îndemnul menționat se constituie într-o uzurpare. La redactarea unui viitor DOOM probabil se va ține cont de unele dintre aceste critici. Există multe critici în literatura de specialitate (dacă citești pagina de mediere vei vedea acolo citate dintr-un articol care este un răspuns la o critică la DOOM2), asta nu înseamnă (cu excepția cazurilor în care respectiva critică o afirmă în mod explicit) că sunt contestate titulaturi, diplome, autorități. În acest caz autoritatea Academiei Române de a recomanda. Nu văd unde Ioan Oprea spune că Academia Română nu are dreptul să reglementeze limba română literară, nici unde susține că limba literară corectă actuală este alta decât cea propusă de Academie. El aduce niște critici deciziilor (probabil în articole mai detaliate și argumentelor), nu contestă realitățile. Daizus 29 iulie 2007 14:28 (EEST)

Adrian ach, vă pierdeți timpul de pomană. Daizus știe aceste lucruri, dar preferă să-și susțină orbește punctul de vedere. Știe de asemenea că nu există lingviști care recomandă scrierea fără diacritice și că nici la Wikipedia nu a cerut nimeni așa ceva, dar continuă să se lupte cu acest om de paie --- caraghios este faptul că tocmai Daizus îi ceartă pe ceilalți care fac această eroare de logică. Tactica lui este de a alege din comentariile noastre acele părți pe care le poate critica și de a ignora cu bună știință argumentele noastre care nu pot fi combătute. Știu din experiență că astfel de discuții nu duc nicăieri. — AdiJapan ☎ 29 iulie 2007 14:00 (EEST)

AdiJapan, ca administrator ești conștient de reguli/îndrumări precum WP:FAP sau WP:BC? Se pare că nu, căci în lipsa argumentelor preferi să-ți insulți interlocutorii.

De atâtea ori ai băgat altora pe gât argumentul „Cotidianul” pentru a susține ortografia pe care o practici dar ignorând că ei nu folosesc diacritice în ediția online a ziarului (și nu este prima oară când ți-am adus acest argument!! Ți-am spus chiar și de asm.md!!)?

Nu există (până la proba contrarie) niciun lingvist care să recomande altceva decât AR (eventual AȘRM, dar văd că nu se mai discută acest aspect), deoarece singurele lucrări normative sunt cele publicate sub egida AR. Am cerut de atâtea ori norme alternative la normele actuale ale AR și tot de atâtea ori n-am primit niciun răspuns. Vreau un enunț care să reglementeze în limba literară actuală forma „sînt”? Dacă există ... Dacă nu, la revedere, WP:FCO! Daizus 29 iulie 2007 14:28 (EEST)

Uite, pagina Institutului de Lingvistică din cadrul Academiei de Științe a Moldovei. Fără diacritice! Daizus 29 iulie 2007 14:37 (EEST)

Nu te-am insultat cu nimic. Insultă la adresa noastră se cheamă tot dansul ăsta al tău pe sîrmă legat de scrierea fără diacritice. Dacă chiar nu știai, iată, te informez eu: siturile care scriu fără diacritice nu fac asta pentru că militează pentru o astfel de scriere, nici pentru că așa consideră că e corect, nici pentru că au văzut undeva o recomandare în acest sens, și nici pentru că există lingviști care susțin că așa e bine, ci pentru că au fost alcătuite de redactori și webmasteri neglijenți sau incompetenți. Te rog să ne lași cu argumentul ăsta pe care îl învîrți ad nauseam. A, da, acum o să vii iar cu țiganii din Ferentari și cu chelnerițele. Nu se mai termină niciodată. — AdiJapan ☎ 29 iulie 2007 14:55 (EEST)

Nu m-ai insultat??? Afirmi că cei care discută cu mine își pierd timpul de pomană, afirmi că știu eu prea bine (nu știu exact ce, alții se pare că știu mult mai bine ca mine ce știu), afirmi că am tot felul de tactici - un întreg paragraf dedicat cui? Lui Daizus. Este Daizus subiect în această discuție? Nu. Afirmațiile de mai sus îi pătează imaginea lui Daizus (de exemplu, pentru cineva care nu a citit tot ce am scris, ci își aruncă ochii și din întâmplare dă tocmai peste replica ta)? Da. Q. E. D. Și din partea cui? Din partea unui administrator care-și varsă adesea năduful pe participanții la discuție (am fost și prieten cu Vasile Stati, printre altele) când nu se poate impune prin argumente.

Cât despre dansul meu pe sârmă și pretinsa insulta, problema este la tine. Nu-mi acorzi bună credință. Tot ce am spus este că în virtutea argumentelor și consensului care părea să se închege eu vreau să mi se acorde dreptul de a scrie (articole) fără diacritice (lasă speculațiile, insultele și procesele de intenție; poate să fie un ziarist - la Cotidianul - lingvist/filolog, profesor/asistent universitar - la AȘM - care nu știe și/sau nu îl interesează să scrie cu diacritice; dacă publicațiile - prin oricine este responsabil pentru asta - pot, atunci pot și eu, nu?); sincer îmi este mai comod (apropo de libertăți) - lucrez aproape tot timpul pe tastatură en-US. Eu nu sunt de acord (ca principiu) cu scrisul fără diacritice, dar tot așa nu sunt de acord cu hotărârea Academiei din 1993 (în schimb sunt de acord cu „niciun” - prin paralelism cu „vreun”) - tot ce susțin o fac pe baza surselor de încredere, a bibliografiei și a afirmațiilor pe care le pot găsi acolo. Sunt unul dintre puținii care fac asta aici. Până acum nici nu știai de acest lucru, de aceea mă enervează extrem de mult tonul condescendent prin care ghicești tu ce știu. Nu vorbi despre lucruri pe care nu le cunoști, nu vorbi despre lucruri pe care nu le citești cu atenție.

Dar de ce să mă enervez cu tine, când pot să-ți fac hatârul și să vă las de tot (și cu argumentul ad nauseam și cu chelnărițele și cu tot!). Când am venit aici chiar credeam că proiectul ăsta se poate mișca într-o direcție bună dar se pare că va fi încremenit la nivelul de „forum pe articole” multă vreme de acum încolo. Când se va schimba ceva (când veți începe să nu vă mai intereseze persoanele ci articolele și îmbunătățirea calității lor, când calitatea va fi neutră și bine susținută prin note de subsol și bibliografie, când preferințele personale și interpretările viciate vor fi decantate prin logică și rațiune, când administratorii vor aplana conflicte în loc să le amplifice), dacă veți mai avea nevoie de mine puteți să-mi lăsați un mesaj în pagina de utilizator. Dacă nu va schimba nimic, atunci nu mă mai interesează să scriu aici (iar de încercat schimbarea mi-a trecut cheful și nici circ nu vreau); când vreau „forumeală” sau „blogging” apelez la medii adecvate pentru așa ceva, când vreau să public o fac pe un site personal. Succes în orice direcție vreți să mergeți! Daizus 29 iulie 2007 15:51 (EEST)

Văd că discuția deja degenerează la acuzații între wikipediști, și nu vreau să mă implic. Știu că a fost recent o dispută care a polarizat mulți utilizatori pe tema modului corect de scriere, nu vreau s-o reîncep. Cred în continuare că ar trebui luate în calcul părerile tuturor lingviștilor, nu doar ale academiei. Până la urmă, discuția e oricum inutilă, întrucât o politică deja este în vigoare, și ea trebuie respectată, până se va schimba. Pe Wikipedia fiecare e liber să scrie cum vrea, iar contribuțiile care nu respectă normele politicii, vor fi, conform acesteia, marcate și modificate în consecință. Și oricât am discuta, asta tot așa rămâne. --Adrian ach 29 iulie 2007 15:38 (EEST)

A face diferentiere intre "stat" si "societatea civila" nu are rost acolo unde sistemul e democratic, al statului de drept, bazat pe drepturile omului. Intr-un astfel de sistem statul nu este un organism alcatuit din 'stapini', straini de popor, ci este format din cetateni. In problemele de reglementare a ortografiei si ortoepiei limbii "literare", "statul" si "societatea civila" nu au incotro: sint nevoite sa ia in considerare intii si intii opinia breslei de specialitate, lingvistica.

Discutantii care invoca libertatea de expresie si neamestecul statelor in treburile oamenilor aflati in afara jurisdictiei acestor state par sa se gindeasca exclusiv la ortografia oficiala din Republica Moldova. Exista insa si alte ortografii, mai ales in diaspora unde se scrie de asemenea cu apostrof. Sint si acestea acceptate in baza libertatii de expresie? Dar lipsa diacriticelor? Domnul Daizus are dreptate, ar trebui acceptata si aceasta. E usor de citit, confuziile fiind foarte rare. De fapt contextul explica totul. As prinde curaj sa scriu si eu asa (imi convine mai mult) daca as sti ca este "voie". (Fac precizarea ca in contributiile mele respect ortografia recenta a Academiei. Obisnuiesc sa folosesc ortografia precedenta in textele mele cu caracter particular, imi rezerv aceasta optiune personala.) Feri Goslar 29 iulie 2007 15:02 (EEST)

Bun, deci să ne înțelegem, în prezent sunt acceptate (și considerate egale, mă rog) la Wikipedia în română atât ortografia oficială a Academiei Române (instituția autorizată să reglementeze ortografia LIMBII ROMÂNE), cât și cea pre-1993, care încă este susținută și folosită de „surse de încredere”, și care este mai comodă pentru majoritatea celor care contribuie în prezent la Wikipedia, deoarece sunt mai în vârstă. Atâta doar că în spiritul acestei politici Wikipedia este acceptarea a cât mai multe variante de limbă română, și probabil că cei doi care controlează Wikipedia în română consideră că varianta mea subiectivă de ortografie este egală cu cea a lui Utilizator:node_ue, asta nu este problema mea. Practic, cei doi consideră că oricine a uitat în mare parte limba română, dar vrea să se distreze pe Wikipedia, merită să fie luat în considerare, este ceva normal pentru vremurile relative în care trăim. Astfel, trebuie să învățăm să fim liberi și să înghițim orice, dacă vrem să mai contribuim la Wikipedia în română. --Venator 29 iulie 2007 17:04 (EEST)

Vă sugerez să încercați să discutați propunerea lui AdiJapan așa cum a fost ea scrisă, dacă aveți cu adevărat intenția să ajungem undeva cu discuția asta. Eu unul am să mă abțin să răspund la orice comentarii care nu au legătură cu ea. Cum până acum nu am văzut niciunul care să aibă legătură cu propunerea, nu am ce să audaug deocamdată. --Gutza ^{D D+} 29 iulie 2007 21:37 (EEST)

Nu sunt deloc de acord cu propunerea lui AdiJapan, în mod deosebit sunt împotriva punctului "Deciziile oficiale ale guvernelor diverselor țări sau ale altor instituții sau organizații nu reprezintă neapărat unicul punct de vedere posibil.", dacă nici instituțiile sau organizațiile nu mai contează, atunci eu mă apuc să dansez și îmi pare rău că nu am rămas analfabet, dacă m-aș fi născut în Spania cu siguranță aș fi rămas.--Venator 29 iulie 2007 21:55 (EEST)

Nu a spus nimeni că nu contează. --Gutza ^{D D+} 29 iulie 2007 22:09 (EEST)

Bun, dar în afară de instituții și organizații, exact ce mai contează ? Și nu vi se pare un pic trasă de păr această propunere ? Chiar înseamnă libertate modificarea politicii de fiecare dată când cere asta un utilizator ? --Venator 29 iulie 2007 22:15 (EEST)

În primul rând, fraza respectivă este în mod evident un truism -- citește-o cu atenție și ai să vezi că nu ai cum să nu fii de acord cu sensul ei din punct de vedere strict logic. Însă, după cum ai sesizat corect, discutăm despre ce vrea să transmită fraza respectivă, nu despre ce înseamnă ea cuvânt cu cuvânt. Or ea transmite nici mai mult și nici mai puțin decât esența a ce înseamnă PDVN -- dacă guvernul SUA spune că luptă în Irak pentru libertate și împotriva terorii atunci înseamnă că doar asta trebuie să scriem pe Wikipedia? Evident, nu -- deciziile oficiale ale guvernului SUA nu reprezintă unicul punct de vedere posibil. Întrebi ce anume mai contează -- răspunsul este "de la caz la caz". În cazul poveștii cu războiul din Irak mai contează un set dat de surse. În cazul chestiunii cu Transnistria, alt set de surse. Și așa mai departe. Dat fiind că fraza respectivă încearcă doar să creioneze un aspect al PDVN, nu cred că ne putem aștepta să trateze fiecare caz particular în mod explicit. --Gutza ^{D D+} 29 iulie 2007 22:22 (EEST)

Tot nu mi-ați răspuns la ultima întrebare, cea cu "libertatea".

Spune așa propunerea, subliniez ce mi se pare relevant, dacă-mi permiteți :

La Wikipedia în limba română sînt în egală măsură bineveniți toți aceia care pot scrie articole de enciclopedie în această limbă, indiferent de naționalitate, cetățenie, țară de origine, țară de rezidență etc.

Articolele de la Wikipedia în limba română se adresează în egală măsură tuturor celor care pot citi în această limbă, indiferent unde se află. Ca urmare nu au sens în articole exprimări precum „țara noastră”, „poporul nostru”, „istoria noastră” etc.

Sînt acceptabile în articole ambele norme ortografice practicate în prezent de publicațiile care apar în limba română. Reglementări concrete în această privință se găsesc în politica Wikipedia:Versiuni de ortografie română.

Deciziile oficiale ale guvernelor diverselor țări sau ale altor instituții sau organizații nu reprezintă neapărat unicul punct de vedere posibil.

Deci ultimul punct se referă strict la ortografia limbii române, sau se referă la conținutul informațional al articolelor, făcând abstracție de ortografia lor ? Altfel, să ne înțelegem : eu pot accepta variante de ortografii folosite de comunități importante de români, dacă se poate reglementate de o Academie (de ce ar vrea altă Academie e altă problemă), și cu o activitate publicistică intensă. Nu sunt de acord ca fiecare familie plecată în străinătate să își impună propria variantă de limbă română pe Wikipedia.--Venator 29 iulie 2007 22:36 (EEST)

Venator, tu însuți ai subliniat "ambele norme ortografice" -- e vorba de două norme în total, nu de orice invenție a oricărei familii de români. Mie nu mi se pare că ultimul punct se referă la limba română în particular. --Gutza ^{D D+} 29 iulie 2007 23:47 (EEST)

Da, acum sunt două, după aceea vor fi două mii. În fine, asta e. S-ar putea inversa ordinea punctelor 2 și 3. --Venator 29 iulie 2007 23:52 (EEST)

Se poate, însă nu e cazul acum și nu cred că modificarea numărului de ortografii acceptate s-ar putea face fără discuții extensive, așa că nu-mi pun problema asta. --Gutza ^{D D+} 30 iulie 2007 00:52 (EEST)

Domnule Venator. O simplă întrebare legată de una din afirmațiile Dvs anterioare. De unde până unde ați scos afirmația că Academia Română este instituția autorizată să reglementeze ortografia LIMBII ROMÂNE? Autorizată de cine? De Parlamentul României? Dar cine dă dreptul Parlamentului să emită o asemenea autorizație dincolo de frontierele României? Cine i-a dat dreptul de monopol asupra întregului glob? Acesta este nodul problemei. Nu e problema dacă ceea ce spune Academia este corect sau nu. Nu este problema care este regula cea mai bună? Fondul este cel că nu putem accepta o reglementare, oricare ar fi ea, doar pe principiul că a fost aprobată de parlamentul român, pentru că implică acceptarea dreptului la jurisdicție al parlamentului și asupra altor chestiuni, ceea ce nu este acceptabil. Indiferent ce decizie se ia, și din acest punct de vedere coincid cu Dl. Gutza, în Wikipedia o normă este acceptabilă dacă este acceptată de Wikipedia, nu pentru că parlamentul României sau Organizația Națiunilor Unite a decis așa.

Cred însă că este corectă afirmația Dvs. "eu pot accepta variante de ortografii folosite de comunități importante de români, dacă se poate reglementate de o Academie (de ce ar vrea altă Academie e altă problemă), și cu o activitate publicistică intensă. Nu sunt de acord ca fiecare familie plecată în străinătate să își impună propria variantă de limbă română pe Wikipedia."

Consider că afirmația lui AdiJapan "Deciziile oficiale ale guvernelor diverselor țări sau ale altor instituții sau organizații nu reprezintă neapărat unicul punct de vedere posibil." este corectă atât în general cât și, în particular, pentru Wikipedia. Nu este vorba despre a dansa pe stradă. Este vorba că diferite guverne, instituții sau organizații pot avea punct de vedere diferite. Nu este cazul ca Wikipedia să intervină ca mediator. Este corect să ia notă de diversitate și să o accepte, fără părtinire.

În general susțin redactarea lui AdiJapan. Afil 30 iulie 2007 04:50 (EEST)

Venator, aș vrea să-ți răspund la cîteva din afirmații, ca să nu rămîi cu impresii greșite:

• Ortografia pre-1993 nu este „mai comodă pentru majoritatea celor care contribuie în prezent la Wikipedia, deoarece sunt mai în vârstă” cum spui tu. Dimpotrivă, peste 90% (poate 95%) din contribuitori preferă grafia cu â, dar jumătate dintre ei acceptă ca articolele să poată fi scrise cu î. Asta ar trebui să-ți dea de gîndit. În plus, cei care preferă grafia cu î nu sînt bătrîni, așa cum crezi tu, ci în general de vîrstă medie, poate 30-50 de ani, și nu au preferința asta din cauza comodității, ci a convingerii că așa este bine. De altfel eu încă nu am auzit de vreun lingvist care să susțină cu argumente că scrierea cu â ar fi mai corectă. Dimpotrivă.
• Spiritul Wikipediei nu este „acceptarea a cât mai multe variante de limbă română” (nu știu de unde ai scos-o), ci reflectarea culturii așa cum este ea. Nu ne-am propus să facem ordine nici în cultura universală, nici în cea românească. O eventuală acțiune de curățenie de acest gen ar fi catalogată instantaneu drept cercetare originală.
• Înțeleg la cine te referi prin „cei doi care controlează Wikipedia în română”, dar greșești profund. Gutza și cu mine nu sîntem la pupitrul de comandă al Wikipediei. Dacă chiar am fi atunci discuții ca aceasta nu ar avea loc. Dar Wikipedia nu are o ierarhie de conducere (deși părerea mea este că în unele privințe ar trebui).
• Dacă tu chiar crezi că eu vin aici să mă distrez sau să facilitez altora distracția, atunci te înșeli amarnic. Prefer să cred că a fost (din nou) o glumiță de-a ta.
• Ultimul punct din propunere se referă în general la informațiile pe care le preluăm din surse oficiale. Mai exact, acest punct spune că dacă o instituție oficială (guvern, parlament, academie etc.) are un punct de vedere, dar există și surse de încredere care au alt punct de vedere, atunci articolele noastre trebuie să țină cont de ambele poziții. Nu este decît o consecință directă a politicii PDVN, iar Gutza ți-a dat două exemple foarte sugestive. Trăim într-o lume în care instituțiile oficiale iau adesea decizii greșite sau discutabile, chiar și în țările cele mai avansate. Acest punct este mult mai general decît cel referitor la ortografii.
• Ordinea punctelor nu este strictă, dar are o noimă. Punctele 1 și 2 se referă la cine scrie, respectiv cine citește articolele noastre. Iar punctele 3 și 4 arată că acceptăm atît poziția oficială cît și cea neoficială în privința ortografiei (3), și că același principiu este valabil în toate situațiile, nu numai legat de ortografie (4).

Sper că acum lucrurile sînt mai clare. — AdiJapan ☎ 30 iulie 2007 09:58 (EEST)

În primul rând, părerea mea este că, dacă nu se poate utiliza o singură grafie, să se păstreze regula „surselor de încredere”. Altfel, veți ajunge în situația de a fi nevoiți să lăsați pe oricine să folosească orice grafie dorește, fie că dorește din comoditate, perversitate, sau stupiditate. De fapt, discuțiile n-au nici o relevanță dacă deciziile sunt luate oricum de „cine trebuie”. Oricum, e greu de crezut că pe internet poți găsi ceva serios până la capăt. Daizus a spus ce era de spus în primul său comentariu. --Venator 30 iulie 2007 12:21 (EEST)

Vezi tu Venator, ăsta e motivul pentru care se ajunge la impas foarte frecvent în discuțiile de aici. Tu și cu mine am vorbit mai sus foarte rațional și la obiect -- și ai sfârșit prin a fi de acord, atâta timp cât discuția a avut ca obiect propunerea în sine și o argumentație logică. Dar asta este "carnea" dintr-un sandwich a cărui pâine sunt două comentarii agresive și iraționale de-ale tale -- sau cel puțin așa îmi par mie, în lumina discuției dintre cele două mesaje. Spui că discuțiile sunt irelevante fiindcă deciziile sunt luate de "cine trebuie" -- te-am forțat eu în vreun fel să fii de acord cu propunerea respectivă? Nu, ai ales tu în mod voluntar să fii de acord, deci presupun că ești de acord cu propunerea respectivă; dacă însă va fi aplicată, e posibil să continui să ne târăști prin noroi pentru asta, deși ai fost de acord cu ea, dat fiind în cel fel ai ales să răspunzi mai sus. Daizus în primul comentariu vorbea tot anapoda, fiindcă s-a propus o chestie clară și el răspundea la o propunere imaginară -- ce relevanță poate avea să argumentăm împotriva altei propuneri decât cea de pe masă? Tu la rândul tău vorbești de regula surselor de încredere -- unde s-a propus să nu mai folosim regula asta? Din nou, vii cu argumente împotriva unei propuneri care nu există. Sigur, asta nu te poate împiedica să mânjești și niște oameni care există, dar cui îi pasă de vreme ce ai ocazia să răspunzi? Cum spuneam, de-asta e greu să finalizăm discuțiile pe-aici -- nu suntem de acord, apoi suntem, pe urmă nu mai suntem, iar între timp ne întrebăm dacă am cerut să fim jigniți. E dificil. --Gutza ^{D D+} 30 iulie 2007 13:00 (EEST)

Trebuie să fiu de acord, oricum n-am încotro. Trebuie să mă autosugestionez că de fapt cred exact contrariul. Dacă nu aș fi ajuns în Spania, nici n-aș fi intrat pe Wikipedia, puteți să faceți abstracție de comentariile mele, ș-așa trăiesc în dimensiuni paralele. Deci nu sunt de acord, dar nici nu ar fi trebuit să intru pe Wikipedia, așa că nu vă mai deranjați să-mi răspundeți, iar eu o să visez că n-am plecat de acasă.--Venator 30 iulie 2007 13:06 (EEST)

Ok, mă recunosc depășit -- chiar nu știu cum să reacționez la răspunsul tău în care-mi spui că nu ești de acord cu o chestie cu care ai fost de acord aseară. Cu o chestiue îți dau totuși dreptate: și mie discuția asta îmi face impresia unor dimensiuni paralele. --Gutza ^{D D+} 30 iulie 2007 13:11 (EEST)

Realizarea unei pagini

As dori sa stiu daca, pentru a face o pagina in limba romana pot sa traduc o pagina din limba engleza. Sunt o buna cunoscatoare a acestei limbi si, cum nu am timp de documentare pentru a realiza pagini bune, din punct de vedere calitativ, as dori sa contribui traducand alte pagini. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Stancamiruna (discuție • contribuții).

Se poate, desigur. Însă e recomandabil să adăugați și informații din surse românești credibile. Nu în ultimul rând, verificați pagina de discuții precum și istoricul articolului în limba engleză, pentru a fi sigură că nu există conflicte de editare sau alte probleme legate de conținut. --Alex:D|^Mesaje 29 iulie 2007 18:48 (EEST)

Wikiversitate

Ce spuneți de o Wikiversitate in limba română? Sigur...eu nu mă prea pricep la informatică, dar aș putea să traduc din engleză cursurile. Hm? (putem face asta nu?)--Ramesses 29 iulie 2007 21:35 (EEST)

Se poate încerca, însă e recomandabil să încerci să mai atragi câțiva utilizatori în treaba asta. Mai ales că prima dată vor veni traduse politicile și regulamentele wikiversității, cu alte cuvinte baza de la care va porni proiectul propriu-zis. --Alex:D|^Mesaje 29 iulie 2007 22:32 (EEST)

S-a mai incercat, dar din motive administrative care imi sunt neclare s-a reununtat/a fost respinsa cererea. Eu m-am gandit la chestia asta prin iarna, am si vorbit cu ceva profesori de la facultate, dar reactia a fost furibunda: "Ce? Sa-mi dau eu munca de X ani (acum 100+X ani, nota mea) pe de gratis? Si asa ma copiaza Y-ulescu de la Iasi, mi-am gasit slideurile la ei...". Deci parerea mea e ca inainte de a gasi alti utilizatori sa incearci sa gasesti profesori care sa te sprijine.--Strainu 30 iulie 2007 17:09 (EEST)

Harta Serbiei, 1918

Ni se cere ajutorul la Commons în privința unei hărți a Serbiei din 1918, vezi aici. Se pare că în discuție sînt implicate și frontierele României din acel an. Cei care cunosc subiectul sînt rugați să participe la discuția despre păstrarea sau ștergerea acelei hărți. Mulțumesc. — AdiJapan ☎ 30 iulie 2007 14:40 (EEST)

Există un sâmbure de adevăr în toată povestea aceea, însă situația este greșit prezentată. În primul rând că este vorba de control militar al armatelor aliate (de fapt sârbe) asupra Banatului și regiunilor din viitoarea Ungarie și nu de o unire (fie ea și prin consens al maselor populare, ca la Alba Iulia). --Alex:D|^Mesaje 30 iulie 2007 20:43 (EEST)

intrebare

daca vreau sa plec in spania impreuna cu sotul si baietelul nosrtu de 1 an si 10 luni,baiatul cel mic de ce acte are nevoie?e necesar sa aiba pasaport?

Întrebarea nu-și are locul aici, însă întâmplător știu răspunsul. Aveți două variante: ori treceți copilul pe unul dintre pașapoartele Dvs (ale unuia dintre părinți), ori îi faceți pașaport lui. --Gutza ^{D D+} 30 iulie 2007 17:10 (EEST)

Rompedia

Articolul "Rompedia" este în regulă ? --Venator 31 iulie 2007 00:29 (EEST)

Trei săptămâni

Au trecut deja trei săptămâni. Articolul "Războiul de optzeci de ani" va fi declarat articol de calitate sau nu ? Mulțumesc. --Venator 31 iulie 2007 15:17 (EEST)

Poze

Am observat lipsa pozelor în cadrului articolului Constanța și am decis să fac câteva. Însă acum am o problemă în a le introduce unde le este locul. Dacă cineva mă poate ajuta, îl rog să mă contacteze pe pagina mea de discuții. Vă mulțumesc anticipat!--Dan-Valeriu (Kdanv) 31 iulie 2007 15:59 (EEST)