Roznov
| Roznov | |||
| — Oraș — | |||
|
|||
|
|
|||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
|
|
|||
| Țară | |||
| Județ | Neamț | ||
|
|
|||
| Localități componente | Chintinici, Slobozia | ||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Primar | Ionel Ciubotaru (PD-L, ales 2008) | ||
|
|
|||
| Populație (2002)[1] | |||
| - Total | 8.726 locuitori | ||
|
|
|||
| Site: Primăria Roznov | |||
|
|
|||
| modifică |
|||
Roznov este un oraș în județul Neamț, Moldova, România. A fost ridicat la rang de oraș în anul 2003. Are în componența sa și satele Chintinici și Slobozia.
Cuprins |
Geografie [modificare]
Se situează în partea de nord a depresiuni Cracău-Bistrița, pe râul Bistrița, la 15 km sud-est de municipiul Piatra-Neamț.
Istorie [modificare]
Ca așezare este menționat pentru prima dată într-un act din timpul lui Alexandru cel Bun, datat 08.04.1419, așezare situată în „Câmpul lui Dragoș”. Numele satului Roznov este menționat pentru prima oară într-un document din 18.04.1576, prin care Petru Șchiopul întărește mănăstirii Bistrița, dreptul de stăpânire a mai multor sate, între care și Roznovul. În a doua jumătate a secolului al XVII–lea, Roznovul intră în stăpânirea familiei Ruset, care și-a adăugat numele Roznovanu, de la denumirea satului și a moșiei.
Populația [modificare]
La recensământul din 2002, populația Roznovului era de 8.726 locuitori, dintre care:[1]
- români: 8.448 (96.81 %)
- romi (Țigani): 272 (3,11%)
- maghiari: 5 (0.05 %)
- altă etnie: 1 (0,01%)
Din punct de vedere confesional, majoritatea covârșitoare este de religie ortodoxă (97, 66%), celelalte religii având sub 1% fiecare.
Economie [modificare]
În Roznov funcționează un combinat chimic de dimensiuni medii, care produce îngrășăminte azotoase, acid sulfuric, etc. În aprilie 2013 Henkel România a inaugurat o nouă fabrică de adezivi în Roznov care produce adezivi pentru construcții (adezivi pentru placări, pardoseli, etc.). O altă ramură importantă este exploatarea și prelucrarea lemnului, care are o tradiție de peste 150 de ani (din 1859), cu fabrici de cherestea, mobilier, producție de butoaie, uși, ferestre, lăzi, etc. Ca pondere a numărului de întreprinderi, mai mult de jumătate activează în domeniul comerțului și serviciilor, ceea ce reprezintă o netă inversiune de trend față de structura economică moștenită după 1989.
Pe raza orașului au fost amenajate două hidrocentrale pe râul Bistrița: Roznov I, dată în folosință în 1963, cu o putere instalată de 14,3MW și Roznov II, dată în folosință 1964, de 14MW.
Obiective turistice [modificare]
- Biserica Roznovanu în stil rusesc, construită între 1890-1892, ctitorie a colonelului Gheorghe Ruset Roznovanu, după planurile arhitectului rus Nikolai Vladimirovici Sultanef[2]
- Parcul dendrologic care adăpostește Castelul Roznovanu. Parcul are circa 3 ha și adăpostește arbori seculari (stejari, fagi, castani) și specii rare (tisă, brad argintiu, salcâm japonez, etc.)
Monumente [modificare]
- Monumentul Eroilor, realizat de Vincenzo Puschiasis.
- Obelisc, realizat de Vincenzo Puschiasis.
Note [modificare]
- ^ a b „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Roznov, Neamț”. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=1&judet_id=253&localitate_id=308.
- ^ Ghinea, p.1060
Bibliografie [modificare]
- Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2000