Comuna Pângărați, Neamț
| Pângărați | |
| — comună — | |
 Biserica veche a mănăstirii Pângărați | |
  Pângărați Pângărați (România) | |
| Coordonate: 46°55′21″N 26°11′49″E / 46.92250°N 26.19694°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Neamț |
| Reședință | Pângărați |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Pângărați[*] | Ioan Petronel Mancaș[*][1] (PNL, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 121,86 km² |
| Altitudine | 383 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 4.396 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 617305 |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Pângărați (în maghiară Pongrác) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Oanțu, Pângărați (reședința), Pângărăcior, Poiana, Preluca și Stejaru.
Așezare[modificare | modificare sursă]
Comuna se află în partea central-vestică a județului[2], într-un areal delimitat de versanți sudici ai Munților Stânișoarei (masivele Frasin, Botoșanu și Păru cu altitudinea maximă de 1212 m în vârful Prislopașu) și nordici ai Munților Tarcăului (maximele de altitudine atinse în vârfurile Hărman - 1226 m și Murgoci 1293 m). Aceștia sunt separați de valea Bistriței modovene, spre care converg afluenți de stânga precum Stejaru, Pîngarați și Pîngăracior iar de dreapta Oanțu Pe teritoriul comunei se găsesc lacurile antropice Pîngarați și, parțial Vaduri[3], precum și hidrocentrala „Dimitrie Leonida” (alimentată printr-un tunel de aducțiune săpat prin muntele Botoșanu, din Lacul Izvorul Muntelui).
Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița.[4] Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, care este deservită de stația Pângărați și de halta de călători Stejaru. Pe teritoriul comunei se află rezervația forestieră Pângărați, unde sunt protejate unele specii de tisă.[5]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Pângărați
Români (89,65%)
Alte etnii (0,27%)
Necunoscută (10,08%)
Componența confesională a comunei Pângărați
Ortodocși (86,99%)
Alte religii (2,53%)
Necunoscută (10,49%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Pângărați se ridică la 4.396 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.672 de locuitori.[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,65%), iar pentru 10,08% nu se cunoaște apartenența etnică.[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,99%), iar pentru 10,49% nu se cunoaște apartenența confesională.[8]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Pângărați este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ioan Petronel Mancaș[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 7 | ||||||||
| Partidul Social Democrat | 3 | ||||||||
| Uniunea Salvați România | 3 | ||||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 | ||||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | ||||||||
Istorie[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Piatra-Muntele a județului Neamț și era formată din satele Pângărați, Stejaru, Tarcău, Brătești, Gheuca, Pângărăcioru, Petrica, Straja, Lunca-Strâmtura, Vădurele și Mănăstirea-Bisericani, având în total 2.191 de locuitori ce trăiau în 621 de case. Funcționau în comună 7 mori de apă, trei herăstraie, patru biserici și o școală mixtă.[10] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Muntele a aceluiași județ, având 1.740 de locuitori în satele Pângărăcior, Pângărați, Scăricica și Stejaru.[11]
În 1950, comuna a trecut la raionul Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, a revenit, în forma actuală, la județul Neamț, reînființat.[12][13]
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
În comuna Pângărați se află mănăstirea Pângărați, ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolul al XV-lea, și cuprinzând biserica „Sfântul Dumitru” și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (1552–1560); un corp de chilii (secolul al XVI-lea); zidul de incintă (secolul al XIX-lea); fundațiile turnului-clopotniță (secolul al XVI-lea), peste care s-a construit turnul actual în 1857; și turnul de nord-est (secolul al XVI-lea, cu transformări suferite în secolele al XIX-lea–al XX-lea).
Relații economice[modificare | modificare sursă]
Principalele activități ale locuitorilor sunt creșterea animalelor alături de activități conexe acesteia, exploatarea lemnului precum și alte îndeletniciri tradiționale.[14]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Cadrul geografic Arhivat în , la Wayback Machine., portalul Primăriei Pângărați pangarati.ro, accesat 2014.04.18
- ^ Relieful și vegetația Arhivat în , la Wayback Machine., portalul Primăriei Pângărați pangarati.ro, accesat 2014.04.18
- ^ Google Maps – Comuna Pângărați, Neamț (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate”. Lege5.ro. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Pîngărați, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 741.
- ^ „Comuna Pângărați în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ http://www.pangarati.ro Pagina de prezentare, portalul Primăriei Pângărați pangarati.ro, accesat 2014.04.18