Comuna Alexandru cel Bun, Neamț

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Alexandru cel Bun
—  Comună  —
Alexandru cel Bun se află în Romania
{{{alt}}}
Alexandru cel Bun
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°56′50″N 26°16′47″E / 46.94722°N 26.27972°E / 46.94722; 26.2797246°56′50″N 26°16′47″E / 46.94722°N 26.27972°E / 46.94722; 26.27972

Țară  România
Județ Neamț

SIRUTA 124938

Reședință Viișoara
Localități componente

Populație (2011)[1][2]
 - Total 4.876 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 5.055 locuitori

Site: Primăria comunei Alexandru cel Bun

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Alexandru cel Bun (în trecut, Viișoara) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Agârcia, Bisericani, Bistrița, Scăricica, Vaduri, Vădurele și Viișoara (reședința).

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna Alexandru cel Bun se află în partea central-vestică a județului, pe cursul mijlociu al râului Bistrița, la vest și în aval de municipiul Piatra Neamț. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra-Neamț de Târgu Mureș.[3]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Alexandru cel Bun

     Români (96.02%)

     Necunoscută (3.69%)

     Altă etnie (0.28%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Alexandru cel Bun

     Ortodocși (94.77%)

     Necunoscută (3.69%)

     Altă religie (1.53%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Alexandru cel Bun se ridică la 4.876 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.055 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,02%). Pentru 3,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,77%). Pentru 3,69% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Istoric[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționau, în plasa Piatra-Muntele a județului Neamț, comunele Doamna și Vadurile. Comuna Vaduri era compusă din satele Tarcău, Oanțu, Vadurile, Agârcia, Găburești, Malicia, Nițeni, Podorăni, Prelunca și Secu, având în total 1281 de locuitori. În comună existau mori de apă, o piuă pentru făcut sumane, o biserică și o școală.[5] Comuna Doamna avea în compunere satele Doamna, Cindia, Mănăstirea Bistrița, Sărata Văraticului și Viișoara, cu o populație totală de 1362 de locuitori. Existau și aici cinci mori de apă, o piuă pentru sumane și postavuri, o olărie, o fabrică de săpun, o școală, patru biserici și un paraclis.[6]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Muntele a aceluiași județ. Comuna Doamna avea 1550 de locuitori în aceeași alcătuire a satelor,[7] iar comuna Vadurile avea 1565 de locuitori în satele Agârciu, Oanțu, Vaduri și Vadurile.[8] În 1931, zona a fost reorganizată, formându-se comuna Bistrița, cu satele Agârcia, Bistrița și Viișoara, comună suburbană a comunei urbane Piatra Neamț; în timp ce comuna Vaduri rămânea cu satele Oanțu, Vaduri și Vădurele.[9]

În 1950, comunele Vaduri și Viișoara au devenit parte a orașului regional Piatra Neamț din cadrul regiunii Bacău. Comuna Vaduri a fost apoi desființată și inclusă în comuna Viișoara. În 1968, comuna Viișoara a revenit la județul Neamț, reînființat.[10][11] Comuna a luat în 2002 denumira de Alexandru cel Bun.[12]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Turnul de intrare al mănăstirii Bistrița, monument de arhitectură de interes național din comuna Alexandru cel Bun

În comuna Alexandru cel Bun se află biserica „Buna Vestire” (1512) a fostei mănăstiri Bisericani din satul Bisericani, precum și mănăstirea Bistrița (secolele al XIV-lea–al XIX-lea) din satul Bistrița, ambele monumente istorice de arhitectură de interes național. Ansamblul mănăstirii Bistrița cuprinde biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1554), turnul-clopotniță cu paraclisul „Sfântul Ioan cel Nou” (1498), turnul de intrare cu paraclisul „Sfântul Nicolae” (1546), casa Petru Rareș (secolul al XVI-lea), stăreția (secolul al XVIII-lea), ruinele caselor domnești (secolul al XV-lea) și zidul de incintă (secolul al XVIII-lea).

În rest, un singur alt obiectiv din comună este inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local: monumentul eroilor din Primul Război Mondial, construit în 1926, și aflat în satul Bistrița. El este clasificat ca monument funerar sau memorial.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Google Inc. Google Maps – Comuna Alexandru cel Bun, Neamț. Cartografiere de Google, Inc. https://www.google.ro/maps/@46.9410587,26.2770884,14z. Accesat la 17 martie 2014. 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Vadurile, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 702. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf. 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (1900). „Doamna, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 139–140. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei3/roumanie_geo_3_text.pdf. 
  7. ^ Comuna Doamna în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=512. Accesat la 17 martie 2014. 
  8. ^ Comuna Vadurile în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=517. Accesat la 17 martie 2014. 
  9. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 279, 479. 15 iulie 1931. 
  10. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 10 mai 2013. 
  11. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 10 mai 2013. 
  12. ^ Legea nr 544/2002 privind schimbarea denumirii comunei Viișoara, în „Alexandru cel Bun””. Camera Deputaților din România. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=38066. Accesat la 17 martie 2014.