Comuna Făurei, Neamț

Făurei
—  Comună  —
46°55′0″N, 26°41′0″E
Țară	România
Județ	Neamț
SIRUTA	122613
Localități componente	Budești, Climești, Făurei, Micșunești
Guvernare
- Primar	Vasile-Dragoș Ungureanu (PNL, ales 2012)
Populație (2011)
- Total	1.905 locuitori
- Densitate	156 loc./km²
Site: http://www.primariafaurei.ro/

Făurei este o comună în județul Neamț, Moldova, România.

Așezare geografică

Comuna Făurei se găsește în partea de est a județului Neamț, la o distanță de 27 de km față de orașul Piatra Neamț și la o distanță de 22 de km față de orașul Roman.

Comuna Făurei se învecinează cu următoarele comune:

• Nord – comuna Bârgăuani
• Sud – comuna Secuieni
• Est – comunele Trifești și Dulcești
• Vest – comuna Bârgăuani și Mărgineni

Pârâul Prăjești-Români își adună izvoarele de la poalele de răsărit ale dealului Mărgineni și ale pădurii Bourul, cum este numită de locuitorii din această zonă, pentru că în partea de sud a pădurii ieșeau bourii la păscut pe platoul Stănești-Tatomirești. Bourul a trăit pe aceste meleaguri până la jumătatea secolului al XVII-lea, când după secole de vânătoare nerațională, a dispărut.

Pârâul a purtat numele de Orbic, după satul Orbic un renumit punct de orientare geografica, în prezent cartier în orașul Buhuși. A purtat și numele de Pârâul Negru, după cum ne arată unele acte, din cauză că era împădurit pe ambele părți, de la Tatomirești până la români. Frânturi din vechea pădure s-au mai păstrat până în zilele noastre: Pădurea Valea Craiului, pe malul drept, spre apus, Pădurea Gloduri, pe malul stâng, spre răsărit, Pădurea Neagră, care era spre vest de satul Prăjești și Pădurea Deasa, pe partea dreaptă, spre apus.

De la Siliștea și până la Budești-Făurei, pe lângă pârâu era un drum pe care până la sfârșitul secolului al XIX-lea circula poșta care aducea corespondența la curțile boierești din zonă (Cantacuzino, Rosetti, Ghica ș.a.).

Mediul geografic natural

Din punct de vedere geografic, teritoriul comunei Făurei se află situat în Podișul Moldovenesc, în apropierea liniei ce desparte dealurile subcarpatice de Podișul Moldovenesc. Teritoriul comunei Făurei are o fragmentare moderată și un relief variind între 470 m altitudine maximă și 265 și altitudine minimă.

În substratul de sol se găsesc formațiuni de pietriș, bolovăniș, nisip și balast datând din cuaternar (Pleistocenul mediu), iar în regiunea satului Climești întâlnind straturi mai subțiri de calcare marnoase și de gresii calcaroase din neogen și din cretacicul superior, un alt strat în orizontul a 2000 m, argile cenușii, gresii calcaroase și scortoase. De asemenea s-a explorat în satul Făurei gaze naturale.

Din punct de vedere climatic, comuna nu iese din limitele zonei de platformă ale Moldovei, cu temperatura medie anuală de 8-9 °C (vara 18-22 °C, iarna 3-4 °C), cu o amplitudine termică anuală de 22-23 °C.

Precipitațiile atmosferice cu o medie anuală de 600 mm inferioară mediei pe țară – de 637 mm, stratul de zăpadă este spulberat adeseori datorită viscolelor ce bat din sectorul nordic.

Din punct de vedere hidrologic, comuna Făurei face parte din două bazine hidrografice: al râului Siret, prin pârâul Valea Neagră, cu afluenții acestuia și al râului Bistrița, prin pârâul Români, cu afluenții săi și două lacuri artificiale pentru crescătorii de crap.

Tipul de relief este colinar de deal.

Tipul de sol este brun de pădure.

Flora comunei Făurei e reprezentată de păduri de stejar, iar fauna de iepuri, căprioare și fazani.

Comuna Făurei se află la 22 km distanță de orașul Roman, începând cu satul Budești, iar celelalte sate la o distanță de 27 km – Făurei, Climești la o distanță de 31 km, Micșunești tot la 31 km, iar Tatomirești la 28 km distanță.

Orașul Roman fiind cel mai apropiat oraș cu mijloc de transport comunal.

Municipiul reședință de județ se află la distanța de 30 de km de centrul comunei, existând transport pentru călători prin satele Hârțești – Mărgineni – Piatra Neamț.

Mijloace și căi de transport

Drumurile cunoscute din cele mai vechi timpuri sunt Faurei, care pe Valea Moldovei era mascat de pădurea care se întindea pe partea dreaptă. Era un drum care avea cele mai multe capcane împotriva dușmanilor, care veneau spre târgul Piatra în timpul medieval, în trecerea sa prin codri cu văgăuni împădurite.

În 1882 erau cantonieri plătiți care îngrijeau drumurile și care s-au menținut până prin 1990, de când se folosesc pentru întreținerea drumurilor utilaje mecanizate.

Calea spre Roman era: Budești – Făurei – Climești – Trifești – Roman, mijlocul tradițional de transport era autobuzul.

Rețeaua actuală de drumuri comunale și județene este:

Făurei – Tatomirești – Hoisești – Mărgineni – Piatra Neamț sau din Făurei – Bozieni – Girov – Piatra Neamț la ocazie.

Calea spre Roman este: Climești – Făurei – Budești – Bozieni – Dulcești – Roman, mijlocul de transport fiind două autobuze particulare care fac săptămânal schimb și câte 6 transporturi pe zi, transportând și cadrele didactice care au o legătură foarte bună după terminarea cursurilor la școlile din cele trei sate – Climești, Făurei și Budești, cât și navetiștii care mai lucrează în fabricile din orașul Roman.

Poștă și telecomunicații

După anul 1856 s-a introdus telegrafia în orașul Piatra Neamț, iar mai apoi s-au instalat linii telefonice care făceau legătura cu unele localități care erau târguri și centre de plase (de exemplu Piatra - Girov – Bozieni – Dulcești – Roman).

După 1890 telefonul s-a extins în toate comunele, dar mult mai târziu comuna Făurei avea ton prin centrala telefonică din Dulcești.

În 1990-2000 Direcția de Telecomunicații Neamț și-a extins rețeaua telefonică prin fibre optice la toate satele din județ, eliminând centralele telefonice comunale, convorbirile telefonice făcându-se prin centrala telefonică din municipiul Piatra Neamț.

Poșta în Moldova

Prin secolele XVII-XIX a existat un drum poștal sub formă de circuit în jurul Movilei Uriașului. Acesta era întreținut pe cheltuiala boierilor timpului din satele prin care trecea drumul: Cantacuzinii din Budești, Șerbești, Români și Podoleni.

Drumul poștalionului (cu poșta, așa cum a fost numit de bătrâni) pornea de la târgul Orbic-Buhuși, unde șosea poșta dinspre sud și est. Aici era un han (vizibil și astăzi) unde se țineau caii de rezervă. De aici drumul pornea spre curțile boierești Romani, pe pârâul Români spre Prăjești, ieșea pe la Făurei-Budești și o lua spre Șerbești la Cantacuzino.

La început, poșta era întreținută din bugetul statului Moldova, iar mai târziu a fost arendată unui proprietar care cereau cheltuieli cu hrana, îngrijirea, adăpostul și întreținerea stațiilor de poștă.

În anul 1846 s-a introdus expediția prin poșta internă, a valorilor bănești, gazetelor și ștafetelor prin condici de intrare și ieșire. În anul 1850 s-au introdus în trafic diligențele pentru călători trase de cai.

Din anul 1856 a luat ființă serviciul poștal pentru scrisori și telegrame. Scrisorile erau în formă de sul, îndoite și sigilate, iar ceva mai târziu s-a introdus plicul în forma actuală.

Posturi telefonice în Făurei, Neamț

Numărul actual al posturilor telefonice și repartiția lor numerică (pe sate componente):

• Budesti – 91
• Faurei - 80
• Climesti – 34
• Micsunesti-26

Total =231 posturi telefonice

Referințe

• Primăria Făurei - Prezentare [1]