Grigore Cerchez
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Grigore Cerchez | |
![]() |
|
|
|
|
|---|---|
| Nume complet | Grigore Cerchez |
| Naționalitate | |
| Data nașterii | 5 octombrie 1850 |
| Locul nașterii | |
| Data decesului | 1927 |
| Locul decesului | București |
|
|
|
| Clădiri semnificative | * Palatul Institutului de Arhitectură * Banca Națională a României, filiala Brăila * Fațada Muzeului Național „Grigore Antipa” |
| modifică |
|
Grigore Cerchez (sau Cherchez, Cerkez) (n. 5 octombrie 1850 - d. 1927) a fost un inginer civil, profesor și arhitect român. A fost unul dintre adepții și susținătorii curentului istorist, de inspirare din trecut, concretizat în special în clădiri de factură neobrâncovenească, dar și neogotică în arhitectură. A urmat cursurile de la École Centrale des Arts et Manufactures de la Paris iar în perioada 1876-1879 a ocupat la București funcția de inginer șef al orașului.
Cuprins |
[modificare] Operă
[modificare] Opere importante
- O aripă a Palatului Cotroceni (Marele Salon de Recepție, reamenajat între 1925 - 1926)
- Banca Națională a României, Filiala Brăila (1886)
- Palatul Institutului de Arhitectură "Ion Mincu", București (1912 - 1927)
- A participat la proiectarea palatului Academiei de Studii Economice
- Bursa din București[necesită citare]
- Sediul Uniunii Artiștilor Plastici (în stil neogotic)- in prezent cladirea nu mai exista fiind daramata dupa cutremurul din 1977 care o afectase partial
- Modernizarea și canalizarea Dâmboviței (1880)
- Casa Manu de pe Aleea Alexandru (1915)
- Casa Dissescu de pe Calea Victoriei (1910-1912)
- Fațada Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” (1904-1908)
[modificare] Alte lucrări din București
- Teatrul Comedia de pe Calea Victoriei, actualmente Teatrul Odeon (1911)
- Casa Dr Herescu - B-dul Dacia (1911-1913)
- Casa Niculescu - Dorobanțu - Str G. Manu (este vorba despre casa care există și astăzi, casa lui Ilie Niculescu - Dorobanțu, soțul Tatianei Brătianu, fata lui Ionel I.C. Brătianu)
- Casa Constantin Niculescu - Dorobanțu / (casa construită pentru fratele lui Ilie Niculescu-Dorobanțu se află tot pe Str G. Manu chiar la intersecție cu B-dul Lascăr Catargiu dar în prezent nu mai există fiind bombardată în 1944)
- Casa Candiano-Popescu / Palatul Voievodal al Regelui Mihai - Șoseaua Kiseleff (actualmente sediul Băncii ING) 1910
- Casa Lahovary / Str Orlando - casa a fost proiectată pentru Emil Lahovary si soția sa Elena Niculescu Dorobanțu (1906-1919)
- Biserica Bucur - efectuează lucrări de restaurare în 1909
- Biserica cu Sibile - biserica ajunsese o ruină în 1912 iar arhitectull realizează planurile de refacere ale bisericii în 1913
[modificare] Vezi și
- Arhitectură neo-românească
- Petre Antonescu
- Ion D. Berindey
- Grigore Cerchez
- Nicolae Ghica-Budești
- Constantin Iotzu
- Ion Mincu
- Toma T. Socolescu
[modificare] Legături externe
Articole biografice
- Vă mai amintiți de: Grigore Cerchez, 13 iulie 2010, Eliza Zdru, Adevărul
