Mozilla Firefox

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Mozilla Firefox

Wikipedia în Firefox rulând sub Ubuntu.
Întreţinere:	Mozilla Corporation / Mozilla Foundation
Ultima lansare:	2.0.0.14 /
SO:	Cross-platform (Windows, Mac OS X, Linux şi derivatele, Unix şi derivatele) [1]
Tip:	browser de web
Licenţă:	Mozilla EULA pentru distribuţie
Disponibil în română:	Da
Website:	http://www.mozilla.com/firefox/

Mozilla Firefox (abreviat oficial ca Fx, neoficial ca FF) este un browser de web dezvoltat de Fundaţia Mozilla. Firefox este al doilea browser ca număr de utilizatori, după Internet Explorer, fiind folosit de aproximativ 17% din utilizatorii internetului. ^[2]

Firefox are multe facilităţi cum ar fi navigarea cu file, un sistem împotriva phishingului şi al spyware-ului^[3], plus o facilitate de gestionare a descărcărilor.

Este foarte configurabil – se pot adăuga multe extensii făcute de dezvoltatori independenţi^[4]; gama de extensii este foarte largă, fiind disponibile aproape 2000 de extensii de cele mai diverse facturi. ^[5] Printre cele mai populare extensii se numără NoScript (opreşte rularea script-urilor dăunătoare), FoxyTunes (controlează media-playerele), StumbleUpon (descoperire de site-uri) şi DownThemAll! (facilităţi pentru descărcarea de fişiere). ^[6]

Cuprins 1 Istorie 1.1 Istoricul versiunilor 2 Facilităţi 2.1 Securitatea 3 Licenţierea 3.1 Marca înregistrată şi sigla 4 Popularitate 4.1 Publicitatea 4.1.1 Spread Firefox 4.1.2 Ziua Mondială a Firefox 4.1.3 Clipul Whee! 4.1.4 Alte metode de publicitate 4.2 Cota de piaţă 4.2.1 În România 4.3 Reacţii critice 4.3.1 Parteneriatul cu Google 4.3.2 Răspunsul din partea Microsoft 5 Versiuni viitoare 6 Anecdote 6.1 Delicatesele delicioase 6.2 Cartea Mozillei 7 Premii 8 Referinţe 9 Legături externe

[modifică] Istorie

Proiectul, început în 2002, îşi propunea să dezvolte un browser open source rapid, uşor de utilizat şi foarte extensibil (separat de mai voluminoasa suită Mozilla). Firefox a devenit pachetul asupra căruia se concentrează momentan eforturile de dezvoltare a Mozilla, acesta fiind astăzi browserul oficial al Fundaţiei Mozilla şi parte a suitei de aplicaţii Mozilla (alături de clientul de e-mail Thunderbird). Prima versiune stabilă (1.0.0) a fost lansată în noiembrie 2004. Versiunea în română a Firefox 2 este finalizată^[1], iar versiunea 3 este aşteptată în iunie 2008^[7]. Cu peste 500.000.000 de descărcări^[8], Mozilla Firefox a devenit una din cele mai populare aplicaţii open source.

Iniţial, Dave Hyatt şi Blake Ross au început lucrul la proiectul Firefox ca o ramură experimentală a proiectului Mozilla. Ei credeau că necesităţile comerciale ale sponsorizării de la Netscape şi facilităţile care erau „dictate” de dezvoltator compromiteau utilitatea browserului de web Mozilla.^[9] Ca răspuns al creşterii în dimensiune a Mozilla Suite, ei au creat un browser menit să înlocuiască partea respectivă din suită (Mozilla Thunderbird fiind clientul complementar de e-mail). Pe 3 aprilie 2003, Organizaţia Mozilla a anunţat că planifică să se axeze mai mult pe Firefox şi pe Thunderbird decât pe Mozilla Application Suite.^[10]

Proiectul Firefox a suferit numeroase schimbări de nume. Numit iniţial Phoenix, a fost redenumit din cauza mărcii înregistrate deţinute de Phoenix Technologies. Numele nou, Firebird a provocat un răspuns puternic din partea proiectului Firebird.^[11][12][13] Fundaţia Mozilla a răspuns că browserul ar putea purta numele Mozilla Firebird pentru a evita confuzia cu proiectul bazelor de date Firebird. Presiunea continuă din partea comunităţii a determinat o nouă schimbare a numelui – pe 9 februarie 2004, Mozilla Firebird a devenit Mozilla Firefox^[14], făcându-se des referire la el sub numele prescurtat Firefox. Mozilla face referinţă la Firefox abreviindu-i numele Fx sau fx, chiar dacă este deseori abreviat ca FF sau chiar FX pentru că unii cred că se referă la FireFox în loc de Firefox.^[15]

Proiectul a trecut prin multe versiuni înainte de versiunea 1.0, lansată pe 9 noiembrie 2004. Pe lângă corectarea problemelor de stabilitate şi securitate, Fundaţia Mozilla a lansat prima actualizare majoră a Firefox, versiunea 1.5 pe 25 noiembrie 2005. Pe 24 octombrie 2006, Mozilla a lansat Firefox 2. Această versiune aduce îmbunătăţiri la mediul de lucru, la programul de gestionare a extensiilor, la interfaţa grafică a utilizatorului, şi la motoarele de găsire/căutare; o facilitate de recuperare a sesiunilor; corectarea greşelilor de redactare; suport antiphishing implementat iniţial de Google ca o extensie,^[16][17] şi mai târziu introdus în programul în sine.^[18] În decembrie 2007, Firefox Live Chat a fost lansat. Această facilitate permite utilizatorilor să întrebe voluntari despre cum să folosească eficient browserul; sistemul este pus la dispoziţia Fundaţiei de Jive Software, cu ore de operare garantate. ^[19] Orele de operare Live Chat sunt: de luni până vineri între orele 13:00-16:00 şi 19:00-21:00 (GMT -7).^[19]

[modifică] Istoricul versiunilor

Culoare	Înţeles
Roşu	Versiune veche fără suport tehnic
Galben	Versiune veche care are încă suport tehnic
Verde	Versiunea curentă
Violet	Versiune de testare
Albastru	Versiune viitoare

Numele browserului	Versiunea de Gecko	Versiunea	Numele de cod	Data lansării	Modificări importante
Phoenix	1.2	0.1	Pescadero	23 septembrie 2002	Prima lansare; bare de instrumente configurabile, căutare rapidă.
		0.2	Santa Cruz	1 octombrie 2002	Bară laterală, gestionarea extensiilor.
		0.3	Lucia	14 octombrie 2002	Blocarea imaginilor nedorite, blocarea pop-up-urilor, navigare cu file.
	1.3	0.4	Oceano	19 octombrie 2002	Teme vizuale, îmbunătăţiri aduse blocării pop-up-urilor, configurarea barelor de instrumente.
		0.5	Naples	7 decembrie 2002	Pagini de start multiple, îmbunătăţiri de accesibilitate şi la bara laterală; a fost introdus istoricul navigării
Mozilla Firebird	1.5	0.6	Glendale	17 mai 2003	Temă vizuală implicită nouă (Qute), îmbunătăţiri la semnele de carte (bookmarks) şi la confidenţialitatea utilizatorului, defilare fină, redimensionare imagini automată.
		0.7	Indio	15 octombrie 2003	Defilare automată, gestionare parole, îmbunătăţiri aduse panoului de opţiuni.
Mozilla Firefox	1.6	0.8	Royal Oak	9 februarie 2004	Windows installer, lucru offline, îmbunătăţiri aduse gestionării download-urilor şi semnelor de carte; browserul a primit o siglă nouă.
	1.7	0.9	One Tree Hill	15 iunie 2004	Temă vizuală implicită nouă (Winstripe), program de gestionare teme/extensii nou, dimensiunea descărcată redusă, sistem de ajutor nou, instalare în Linux, pictogramă pentru poşta electronică (numai în Windows).
		1.0	Phoenix	9 noiembrie 2004	Se lansează oficial versiunea 1.0. Facilităţi noi ca suportul pentru feedurile RSS/Atom, bară de căutare, căutare de pluginuri. A ajuns la ultima versiune pe 13 aprilie 2006 odată cu lansarea versiunii 1.0.8.[20] (suportul pentru versiunile vechi se termina la 6 luni după lansarea produsului).[21]
	1.8	1.5	Deer Park	29 noiembrie 2005	Lansarea oficială a versiunii 1.5. Suport pentru SVG and canvas, ajustări ale interfeţei utilizatorului şi îmbunătăţiri la JavaScript 1.5 şi CSS 2/3. A ajuns la sfârşitul versiunilor pe 30 mai 2007 odată cu lansarea versiunii de Firefox 1.5.0.12.[22]
Mozilla Firefox 2	1.8.1	2.0	Bon Echo	24 octombrie 2006	Lansarea oficială a versiunii 2.0. Adăugate facilităţi noi ca recuperarea sesiunii după ce programul nu mai răspunde, sugestii de căutare pentru Google şi Yahoo! Search, gestionare pluginuri de căutare nouă, previzualizarea feedurilor, protecţie antiphishing protection. Reîmprospătare a temei Winstripe. Include suport pentru JavaScript 1.7.
		2.0.0.14		16 aprilie 2008	Versiunea stabilă curentă. Mici corectări de buguri şi de probleme de securitate. [23][24][25][26][27][28][29][30][31][32][33][34]
Mozilla Firefox 3	1.9	3.0b5	Firefox 3.0 Beta 5	2 aprilie 2008 [35][36]	Widgeturi Cocoa incluse în versiunile pentru Mac OS X. API-uri implementate din WHATWG. Modificări la modul în care evenimentele DOM sunt desprinse, la modul cum elementele obiecte HTML sunt încărcare, la modul cum paginile web sunt redate. Elemente şi filtre SVG noi. Acordare cu Acid2 (test). Îmbunătăţiri la interfaţa utilizatorului, incluzând teme vizuale noi pentru diferite sisteme de operare şi un program de gestionare a descărcărilor nou. Sistemle de operareWindows 95, 98, ME and Mac OS X v10.3 şi precedentele nemaibeneficiind de asistenţă tehnică. Integrare addons.mozilla.org în fereastra Add-ons.
		3.0	Gran Paradiso
Mozilla Firefox 4	2.0	4.0

[modifică] Facilităţi

Dezvoltatorii browserului au vrut să producă browserul "cu care chiar se navighează pe internet"^[37] şi care oferă "cea mai bună experienţă pe web posibilă celui mai mare grup de oameni posibil".^[38]

Browserul este bazat pe motorul de randare Gecko, conformându-se cu majoritatea standardelor web în vigoare (HTML, XML, XHTML, CSS 1 şi 2^[39], ECMAScript (JavaScript), DOM, MathML, XSL, XPath, SVG - parţial^[40]). Este implementat parţial şi suportul pentru CSS3, care nu a fost încă standardizat, şi este în lucru implementarea standardelor SVG şi APNG. Este de notat şi suportul complet pentru imaginile PNG, care încă nu este complet în cel mai important browser concurent (Microsoft Internet Explorer), care nu suportă transparenţa alfa.^[41]

Firefox va permite implementarea propunerilor de standard de la WHATWG cum ar fi reţinerea datelor pe computerul clientului. ^[42][43] şi elementele HTML canavas ^[44]

Chiar dacă Firefox 2 nu trece testele standard Acid2, toate versiunile 3 Beta trec aceste teste. ^[45]

Firefox asigură suport pentru navigare cu file (tab-uri).^[3] Sistemul de file implicit este foarte simplu, dar este foarte uşor extensibil şi adaptabil nevoilor fiecărui utilizator cu ajutorul extensiilor disponibile atât pe site-ul Mozilla cât şi pe diverse alte site-uri. ^[46]

Alte facilităţi importante includ:

• suport pentru căutare pe web, prin intermediul barei de căutare prezentă în dreapta sus. Conţine ca standard acces motoarele de căutare Google, Yahoo!, Creative Commons şi poate fi uşor extinsă pentru diferite motoare de căutare (inclusiv pentru Wikipedia), o facilitate asemănătoare cu GoogleBar-ul pentru Internet Explorer, dar cu diferenţa este că vine implicit cu browserul şi nu ocupă spaţiu inutil în fereastra de navigare. ^[3]
• căutare rapidă în pagină, prin utilizarea unei bare în partea de jos, care întoarce rezultatele unei căutări pe măsură ce utilizatorul tastează, prin colorarea rezultatelor^[3]
• opţiuni de blocare a ferestrelor pop-up, uşor adaptabile pentru fiecare utilizator ^[3]
• extensibilitate foarte mare - browserul poate fi îmbunătăţit sau anumite funcţionalităţi pot fi modificate prin instalarea unor add-on-uri numite extensii. Sistemul, numit xpinstall, permite downloadul extensiilor şi update-urilor pentru acestea. În plus, sunt asigurate şi uneltele pentru managementul acestora, pentru a le dezactiva şi activa după preferinţe. Există extensii pentru o mulţime de facilităţi, de la prognoza stării vremii şi îmbunătăţirea navigării cu taburi, pâna la unelte pentru blocarea reclamelor din pagini, dezvoltare pagini web, simplificarea editării Wikipedia, sau adaptare pentru utilizarea browserului în sistem de punct public de acces Internet.^[3] Gama de extensii este foarte largă, în septembrie 2007 erau aproape 2000 de extensii de extensii disponibile. ^[5]
• se personalizează uşor; practic toate barele de unelte şi meniurile pot fi configurate în cel mai mic detaliu. În plus, există o mulţime de teme şi stiluri grafice disponibile pentru descărcare. Cu minime cunoştinţe de CSS şi de alte tehnologii folosite de Firefox, se poate crea propria temă, se pot modifica meniurile şi se pot face multe ajustări la comportamentul browserului. Cei interesaţi pot să-şi creeze extensii care introduc capabilităţi complet noi.^[3]
• este disponibil pentru o varietate foarte mare de platforme şi sisteme de operare. În plus, fiind open-source, utilizatorul poate încerca să-şi porteze aplicaţia pe sistemul propriu, în caz că nu este deja disponibilă o versiune spre download. Actualmente sunt disponibile, fie direct de către Fundaţia Mozilla, fie de către alte entităţi, versiuni pentru Microsoft Windows 2000, XP, 2003 Server, Vista, ReactOS, Linux (o varietate largă de platforme) şi Mac OS X (de la versiunea 1.5, numai Mac OS X 1.0.2 sau mai recent vor mai fi susţinute), BSD (FreeBSD, OpenBSD, NetBSD şi PC-BSD) Solaris (x86 şi SPARC), BeOS, OS/2, AIX, SkyOS şi IRIX. În cazul sistemelor multiboot, fişierele de configurare şi preferinţe pot fi păstrate o singură dată, pe o partiţie accesibilă mai multor sisteme de operare^[1]
• suport inclus pentru RSS/Atom.
• este tradus în peste 40 limbi ^[1], printre care şi româna. Este posibilă traducerea lui în alte limbi fără cunoştinţe de programare, doar prin editarea unor fişiere text
• accent pe siguranţă, Mozilla asigurând un premiu pentru fiecare vulnerabilitate descoperită. În plus, neexecutarea de cod ActiveX cât şi modelul de securitate ales, conferă un plus de siguranţa în calea viruşilor, adware şi spyware, dar şi a phishingului. ^[3]

[modifică] Securitatea

Faptul că Firefox are mai puţine probleme de securitate cunoscute decât Internet Explorer este adesea folosit pentru a convinge oamenii să schimbe Internet Explorer cu Firefox. ^{[47][48][49][50]} Spre exemplu, The Washington Post a anunţat în 2006 că pentru Internet Explorer, de la descoperirea unei probleme grave de securitate şi până la rezolvarea ei printr-un update au trecut 284 de zile; pentru Firefox această perioadă a fost de doar 9 zile. ^[51] De altfel un studiu al Symantec a arătat în septembrie 2006 că deşi Firefox avea mai multe vulnerabilităţi de securitate decât alte browsere, ele au fost corectate într-un timp mult mai mic decât la celelalte browsere. ^[52] Mai târziu, Symantec a clarificat articolul, spunând că Firefox are în continuare mai puţine probleme de securitate decât Internet Explorer. ^[53] Firefox 2 avea pe 28 martie 2008 are doar patru vulnerabilităţi de securitate, nici acestea foarte grave. Acestea vor fi cu siguranţă rezolvate (dacă nu cumva au fost deja) într-o versiune ulterioară. Cea mai gravă a primit de la Secunia rating-ul „less critical” (mai puţin critic). ^[54] Internet Explorer avea la aceeaşi dată opt vulnerabilităţi de securitate, cea mai gravă primind rating-ul „moderate critical” (moderat) de la Secunia. ^[55]

[modifică] Licenţierea

Firefox este distribuit sub licenţă triplă: licenţele GNU General Public License, GNU Lesser General Public License şi Mozilla Public License.^[56] Aceste licenţe permit tuturor să vizualizeze, să modifice şi să redistribuie codul Firefox. Astfel, mai multe alte browsere au fost create pe baza lui Firefox, cum ar fi Netscape, Flock.

Aplicaţia în sine, nemodificată, poate fi distribuită sub termenii licenţei Mozilla EULA.^[57] Totuşi, unele elemente ca sigla Firefox sau sistemul de raportare a erorilor tehnice (care este closed-source) sunt mărci înregistrate şi nu sunt sub licenţa Mozilla EULA. Tocmai de aceea, Fundaţia pentru Software Liber consideră acestea ca versiuni proprietare şi nu open-source.^[58] Totuşi, Mozilla are în vedere ca următoarele versiuni de Firefox să fie în totalitate open-source. ^[59]

Înainte, Firefox era disponibil numai în Mozilla Public Licence,^[60] lucru criticat de FSF deoarece aceasta consideră că licenţa Mozilla Public este un copyleft slab. Această licenţă permite, cu anumite limite, crearea de software proprietatea dezvoltatorului pe baza codului disponibil sub ea. În plus, codul sub MPL nu poate fi combinat sau legat cu codul sub GPL/LGPL. ^[61][62] Ca răspuns la aceste îngrijorări ale comunităţii, Mozilla a lansat următoarele versiuni de Firefox sub trei licenţe: GPL, LGPL şi MPL. Astfel dezvoltatorii şi utilizatorii pot alege între cele trei licenţe pentru a crea derivate: GPL/LGPL pentru modificarea/îmbinarea cu altele a codului sau licenţa MPL pentru distribuţia codului nemodificat (luaţi în calcul şi crearea de software proprietate sub MPL).^[60]

[modifică] Marca înregistrată şi sigla

„Firefox” este o marcă înregistrată. Oricine poate distribui softul nemodificat împreună cu sigla şi numele de Mozilla Firefox, dar odată cu modificarea codului sursă sunt impuse mai multe restricţii.^[63]

Au fost ceva controverse deasupra încercărilor Mozilla de a opri dezvoltarea de software derivat sub acelaşi nume. Şeful Mozilla, Mitchell Baker a răspuns într-un interviu că dezvoltatorii pot să redistribuie softul nemodificat sub acelaşi branding, nestingheriţi, dar singura grijă a Mozilla este ca utilizatorul să aibă o experienţă cât mai plăcută când utilizează „Firefox” (indiferent dacă este softul original sau unul derivat). ^[64]

Pentru a permite modificarea codului fără utilizarea siglei şi mărcii înregistrate oficiale, codul sursă din Firefox este „echipat” cu o metodă de „schimbare a brandului”. Această schimbare permite compilarea programului fără brandingul oficial. Această schimbare este adesea folosită la compilarea versiunilor alfa şi beta de Firefox. La compilarea softului fără brandingul oficial se foloseşte adesea ca iconiţă globul lipsit de „vulpea de foc” şi ca titlu numele de cod al versiunii din care este derivat softul respectiv. De exemplu softul derivat din versiunea de Firefox 1.5 va avea titlul de „Deer Park”, cel derivat din Firefox 2.0 „Bon Echo” iar cel derivat din Firefox 3.0 „Gran Paradiso”.

În afara celor câteva excepţii pentru „ediţiile comunităţii”, dezvoltatorul trebuie să ceară permisiunea Firefox să utilizeze brandingul oficial Firefox pentru versiunile modificate (ceea ce înseamnă că dezvoltatorul trebuie să folosească atât numele cât şi sigla Firefox originală; utilizarea fie numai a siglei, fie numai a numelui nu e permisă).

În 2006, proiectul Debian a fost nevoit să renunţe la iconiţa Firefox datorită faptului că aceasta era o marcă înregistrată şi era disponibilă cu restricţii, neîncadrându-se în termenii proiectului. Mai târziu, un reprezentant Mozilla le-a spus dezvoltatorilor că acest lucru este inacceptabil şi că proiectul trebuie fie să folosească în continuare sigla Firefox, fie să nu mai folosească titlul de „Mozilla Firefox”. ^[65] În final, Debian a redenumit proiectul IceWeasel (în traducere liberă Nevăstuica gheţii).

[modifică] Popularitate

[modifică] Publicitatea

Prima versiune de Firefox a fost rapid adoptată de populaţie, având 100 milioane de descărcări în primul an de la lansare. ^[66] Mozilla a pornit numeroase campanii agresive de popularizare a browserului prin diverse mijloace: afişe, imagini şi chiar filme. Aceste campanii au început în 2004 cu proiectele pe care Blake Ross şi Asa Dotzler le numeau „săptămânile de market”. ^[67]

[modifică] Spread Firefox

Pe 12 septembrie 2004,^[68] Mozilla a lansat proiectul „Spread Firefox” (SFX), creând automat şi un centru de discuţii despre metodele de răspândire a browserului în rândul populaţiei. Portalul conţine butonul „Get Firefox”, dând utilizatorului mai multe site-uri de referinţă cu 250 site-uri de referinţă în top afişate pe site. Din când în când echipa SFX organizează diverse acţiuni pentru a face reclamă browserului.

[modifică] Ziua Mondială a Firefox

Campania Ziua Mondială a Firefox a fost lansată pe 15 iunie 2006,^[69] odată cu a treia aniversare de la fondarea Fundaţiei Mozilla.^[70] şi a funcţionat până pe 15 septembrie 2006. ^[71] Participanţii au fost invitaţi să îşi semneze numele lor şi pe cel al unui prieten al lor pentru ca mai târziu lista tuturor numelor să fie afişată pe un panou digital la sediile centrale ale Fundaţiei Mozilla.

[modifică] Clipul Whee!

Câţiva contribuitori la Firefox au creat un clip scurt^[72] care le are ca personaje pe cele mai importante browsere de web (în ordinea aparenţei: Internet Explorer, Netscape Navigator, Safari şi Mozilla Firefox), mai precis siglele lor, peste care s-au suprapus în mod artificial ochi şi o gură (mai puţin la Firefox). În acest clip, cele trei browsere competitoare ale lui Firefox fac gălăgie; numai Firefox stă liniştit şi nemişcat. Mai precis: Internet Explorer se distrează privind o scânteie ce orbitează în jurul lui făcând uiiii... (de unde şi numele clipului), Netscape este prezentat ca o doamnă care vorbeşte şi iar vorbeşte fără oprire, făcând ne, ne, ne iar Safari îşi plimbă gura pe faţă în timp ce îşi suflă acul busolei. Spre final, Firefox, care a stat liniştit în tot timpul în care ceilalţi au făcut gălăgie, îşi întoarce capul şi le strigă celorlalţi „Shut up!” (Închideţi gura!). Se face dintro dată linişte, dar Internet Explorer, care este prezentat ca cel mai nătâng dintre toţi începe din nou să facă uiii când zăreşte scânteia orbitând în jurul lui. Clipul se termină cu arderea lui Internet Explorer urmat de adresa de web www.getfirefox.com.

[modifică] Alte metode de publicitate

• Pe 21 februarie 2008, în cinstea celebrării a 500 milioane de descărcări a Firefox, echipa a vizitat FreeRice pentru a câştiga 500 milioane de boabe de orez (în engleză rice=orez).^[73]
• La Mozilla Store (Magazinul Mozilla) se găsesc numeroase tricouri, jucării de pluş, şepci şi alte obiecte care fie reprezintă vulpiţa Firefox, fie au pe ele desenate sigla Firefox. ^[74]
• Câţiva contribuitori ai Firefox au creat nişte cercuri în lanuri în forma siglei Firefox. Acestea este vizibile şi pe Google Earth. ^[75]

[modifică] Cota de piaţă

Încă de la lansarea browserului Firefox, el a fost din ce în ce mai căutat, lucru în defavoarea browserului Internet Explorer. Internet Explorer se află într-o scădere constantă a ratei utilizării de când a fost lansat Firefox, chiar dacă este în continuare cel mai popular browser. La începutul anului 2008, Firefox avea 15% din cota globală de piaţă. ^[76][77] Comparând cu celelalte browsere, Internet Explorer versiunile 6 şi 7 deţineau 75% din cota de piaţă, Safari 4%, iar Internet Explorer 5 mai puţin de jumătate de procent.^[78][79][80] Un articol scria la începutul lansării versiunii 2 a lui Firefox că Internet Explorer 6 avea 77,22% din cota de piaţă, Internet Explorer 7 avea 3,18% iar Firefox avea 0,69%.^[81]

Un articol Softpedia spunea în iulie 2007 că „Firefox îşi măreşte rapid şi constant cota de piaţă, în defavoarea IE7. De la 0,69% în octombrie 2006 a ajuns la 11,07%. Mozilla chiar şi-a sacrificat versiunea 1.5 a browserului open-source pentru Firefox 2.0. De când suportul tehnic pentru Firefox 1.5 a fost oprit la sfârşitul lui iunie, Firefox 1.5 a scăzut la doar 2,85%.” ^[82]

Estimare a cotei de piaţă a celor mai populare browsere de web în Statele Unite (martie 2008)^[83]

Internet Explorer	74,8%
Firefox 1.0	0,26%
Firefox 1.5	0,45%
Firefox 2	16,82%
Firefox 3	0,28%
Toate versiunile de Firefox la un loc	17,81 %
Safari	5,79%

Descărcările au continuat încă de când Firefox a fost lansat în noiembrie 2004 într-o manieră crescătoare. Astfel pe 31 iulie 2006 s-au atins 200 milioane de descărcări,^[84] în februarie 2007 a ajuns la 300 milioane de descărcări,^[85] în luna septembrie a aceluiaşi an a ajuns la 400 milioane de descărcări ^[86] iar pe 21 februarie 2008, Firefox a ajuns la 500 000 de descărcări. ^[87] Acest număr nu include numărul de descărcări ale browserului de pe site-urile indepentente (gen softpedia.com sau download.com) şi nici descărcările prin update. ^[88]

Firefox este foarte popular în Europa; de altfel un studiu al XiTi făcut de pe 5 martie până pe 11 martie 2007 a arătat că unul din patru internauţi europeni folosesc la navigarea internetului Mozilla Firefox. ^[89]

[modifică] În România

Conform statisticilor saitului trafic.ro (care monitorizează o parte importantă a traficului WEB din România), în luna aprilie 2008, Firefox 2.0 a fost cel mai utilizat browser (34,17%^[90]), cele două versiuni de Internet Explorer (6.0 şi 7.0) fiind pe locurile următoare cu 30,81%, respectiv 25,38%; Firefox 1.0 este pe locul 5, cu o cotă de 1,6%. La finele anului 2006, Firefox 1.0 era al doilea cel mai folosit browser de web în România, fiind folosit de 18,08% din internauţi.^[91] La mijlocul lui 2007, Firefox 1.0 şi Firefox 2.0 aveau împreună 33,27% din cota de piaţă. ^[92]

[modifică] Reacţii critice

Forbes.com a numit Firefox cel mai bun browser într-un comentariu făcut în 2004.^[93] PC World a numit Firefox produsul anului în lista „celor mai bune 100 de produse” din 2005. ^[94] După ce a fost lansat Firefox 2 şi Internet Explorer 7, PC World a revizuit cele două browsere şi a declarat că Firefox este în continuare mai bun. ^[95] Revista Which? a numit Firefox "Best Buy web browser". ^[96]

Internet Week a postat un articol în care mulţi cititori se plângeau că Firefox 1.5 foloseşte multe din resursele computerului. ^[97] Dezvoltatorii Firefox au răspuns că asta se datorează cel puţin parţial noii facilităţi FastBack. ^[98] Probleme de memorie mai puteau apărea şi datorită defectelor add-on-urilor ca Google Toolbar sau al versiunilor vechi de Adblock sau de Adobe Acrobat Reader. ^[99][100] Când PC Magazine a comparat memoria utilizată de Firefox cu memoria utilizată de alte browsere, ca Opera, a remarcat că Firefox solicită memoria computerului aproximativ la fel de mult ca celelalte browsere. ^[101] Testele făcute de PC World şi de Zimbra au arătat că Firefox 2 foloseşte mai puţine resurse decât Internet Explorer 7. ^[95][102] Firefox 3 beta 1, în comparaţie cu versiunea 2, nu foloseşte mai puţine resurse decât versiunea 2, chiar dacă foloseşte în continuare mai puţine resurse decât Internet Explorer 7.^[103]

La fel ca alte browsere, Firefox a avut mai multe vulnerabilităţi care îi puneau în pericol securitatea, chiar dacă nu atât de multe ca Internet Explorer. ^{[104][105][106]}

Softpedia confirmă că porninrea browserului Firefox durează mai mult decât pornirea celorlaltor browsere, lucru confirmat de testele de viteză. ^[107] Internet Explorer 6, rulând pe Windows, se încarcă mai repede şi datorită faptului că multe din componentele lui sunt încărcare automat la pornirea sistemului de operare. Tocmai de aceea, a fost creat un „pre-loader” (pre-încărcător) care să încarce unele din componentele Firefox la pornirea sistemului de operare.^[108] O facilitate asemănătoare, prezentă în Windows Vista, numită SuperFetch execută o pre-încărcare a aplicaţiei asemănătoare dacă este folosită destul de des.

[modifică] Parteneriatul cu Google

Relaţiile Corporaţiei Mozilla cu Google au fost adesea notate în presă. ^[109][110] După ce Google lansase de ceva vreme un add-on care consta într-un sistem de combatere a phishingului, intoducerea acestui sistem direct în aplicaţia propriu-zisă (versiunea 2) a creat multe controverse. ^[111] Când protecţia împotriva phishingului este activată, ea se bazează pe o listă gestionată de Google, care se actualizează automat aproximativ de două ori pe oră.^[112] Utilizatorul nu poate schimba furnizorul datelor prin intermediul interfeţei grafice ^[113] şi nici măcar nu este informat despre cine este acest furnizor.^[114] Browser-ul trimite un cookie de fiecare dată când se utilizatorul cere actualizarea lui. ^[115] În ultimile versiuni de Firefox s-a introdus o facilitate opţională care de asemenea foloseşte la combaterea phishingului. Aceasta verifică URL-ul fiecărei pagini web vizitate cu o bază de date a Google. ^[116] Unele grupuri de internauţi şi-au exprimat îngrijorările cu privire la posibila utilizare a datelor personale de către Google, chiar dacă poliţa de confidenţialitate a Mozillei spune clar că Google nu va folosi datele personale transmise prin intermediul facilităţii anti-phishing a browserului.^[112]

În 2005, venitul Fundaţiei Mozilla cumulat cu cel al Corporaţiei Mozilla a fost de 52,9 milioane de dolari, aproape 95% din acesta venind din partea mai-marilor motorului de căutare.^[117][118] În 2006, venitul cumulat al Fundaţiei Mozilla şi al Corporaţiei Mozilla a fost de 66,9 milioane de dolari, aproape 90% fiind din partea mai-marilor motorului de căutare. ^[117][119]

[modifică] Răspunsul din partea Microsoft

În 2004, şeful Microsoft al operaţiilor australiene a declarat în 2004 că nu vede Firefox ca o ameninţare, întrucât nu oferă mai multe facilităţi decât Internet Explorer. ^[120] Chiar preşedintele Microsoft la acea vreme, domnul Bill Gates folosea Firefox dar a comentat că „atât de mult software este descărcat tot timpul, dar oamenii chiar le folosesc pe toate?”. ^[121]

O comisie SEC (Securities and Exchange Commission) a Microsoft spunea pe 30 iunie 2005 că „producătorii ca Mozilla oferă software care concurează lui Internet Explorer folosind capacităţile produselor şi serviciilor Windows”. ^[122] La lansarea versiunii 7 a lui Internet Explorer s-a observat că au fost adăugate facilităţi care înainte nu erau prezente decât la Firefox (ca de exemplu navigarea cu file sau suportul pentru RSS).^[123]

În ciuda recepţiei reci din partea Microsoft, echipa dezvoltatorilor lui Internet Explorer ţine legătura cu cei de la Mozilla. Ei se întâlnesc regulat şi discută unele standarde web. ^[124] În 2005, Mozilla a permis dezvoltatorilor lui IE să folosesască sigla pentru feed-urile de web pentru reprezentarea grafică a feed-urilor de web.^[125]

În august 2006, Microsoft s-a oferit să ajute dezvoltatorii Firefox să integreze browserul cât mai bine în Windows Vista.^[126] Mozilla a acceptat. ^[127]

În octombrie 2006, pentru a felicita echipa dezvoltatorilor lui Firefox cu ocazia lansării cu succes a versiunii 2, dezvoltatorii lui IE au trimis celor de la Mozilla un tort. ^[128][129] Făcând referire la celebrele războaie ale browserelor ("browser wars"), câţiva cititori au glumit spunând că probabil tortul era otrăvit, pe când alţi cititori glumeţi spuneau că probabil Mozilla va trimite înapoi un alt tort, împreună cu reţeta, referindu-se la mişcarea software-urilui liber.^[130]

În noiembrie 2007, Jeff Jones, angajat al Microsoft, a criticat Firefox, spunând că Internet Explorer are mai puţine vulnerabilităţi de securitate decât Firefox, contrar vehiculărilor din presă. ^[131] Un dezvoltator de la Mozilla, Mike Shaver, a negat acest studiu, făcând un studiu propriu bazat nu pe vulnerabilităţile cunoscute ale browserului, ci pe lansările de corecţii (fix-uri) de la Microsoft.^[132]

[modifică] Versiuni viitoare

Următoarea versiune importantă a lui Firefox va vi versiunea 3, având numele de cod "Gran Paradiso"^[133], chiar dacă versiunile beta şi alfa sunt sub numele de cod „Minefield”.

Această versiune nouă se bazează pe o versiune mai nouă a motorului de randare Gecko (numerotată 1.9), care prezintă numeroase îmbunătăţiri. Conform dezvoltatorilor, Firefox va trece standardele Acid2, aşa cum au făcut-o deja celelalte browsere (Opera, Safari, Konqueror) şi va avea un punctaj mai mare la testele Acid3 decât Firefox 2. Dezvoltatorii s-au axat pe mărirea capacităţilor browserului dar mai ales pe micşorarea resurselor de memorie utilizate de aplicaţie. Astfel Firefox va avea sub Windows şi sub Linux propriul alocator de memorie, anume Jemaloc (alocator implementat deja în FreeBSD 7.0). ^[134] Noua versiune va aduce multe îmbunătăţiri şi corecătri de buguri dar şi API-uri web noi.^[135][136]

Unele facilităţi noi sunt definite în specificaţiile HTML 5 de la WHATWG.^[135] Facilităţi noi includ suportul pentru imaginile PNG animate (APNG) dar şi suportul pentru EXSLT.^[135]

Echipa dezvoltatorilor lui Firefox le-au cerut utilizatorilor să le trimită propuneri de facilităţi noi.^[137] Fundaţia Mozilla a lansat prima versiune beta pe 19 noiembrie 2007,^[138] a doua pe 18 decembrie 2007,^[139] a treia pe 12 februarie 2008, a patra pe 10 martie 2008 şi ultima, cea de-a cincea, pe 2 aprilie 2008^[140]. Lansarea versiunii complete se estimează a fi în iunie 2008.^[141]

Pentru că Gecko 1.9 foloseşte la grafică sistemul Cairo,^[142] iar acest sistem nu mai este compatibil cu Windows 95, 98, ME, NT şi NT4 nici Firefox nu va mai rula sub aceste versiuni. Similar, Firefox nu va mai rula nici pe MacOS X versiunile 10.3 şi anterioarele. ^[143]

[modifică] Anecdote

[modifică] Delicatesele delicioase

Primele versiuni ale Firefox descriau cookieurile astfel: „Cookies are delicious delicacies”. (engleză: Cookieurile sunt delicatese delicioase) Propoziţia era un sens al umorului programatorilor şi o reflexie generală a apropierii neconvenţionale a aplicaţiei de standardele open-source. Totuşi, propoziţia a fost înlocuită mai târziu, ca urmare a reacţiei utilizatorilor.

Pe 22 aprilie 2004, Jesse Ruderman a lansat prima versiune a extensiei „delicateselor delicioase” care restaura vechea definiţie a cookieurilor. ^[144]

[modifică] Cartea Mozillei

La introducerea în bara de adrese a Firefox a textului about:mozilla, browserul afişează un verset din aşa-numita Cartea Mozillei. Versetele sunt afişate pe fundal maroniu, cu text alb. Chiar dacă nu există o carte numită Cartea Mozillei, versetele, semănând cu cele din Apocalipsa din Biblie, sunt citate ca fiind din Cartea Mozillei.

Versetele descriu de fapt, perioade din istoria browserului Netscape, mai târziu devenit Firefox. Fiecare versiune de Firefox, respectiv Netscape afişează un alt verset. La browserul Netscape/Firefox se face referire prin „fiara” (the beast) pe când la rivalul „fiarei”, Internet Explorer, se face referire prin „Mammon”. Cuvântul englezesc „mammon” este folosit în Biblie, predominant în Noul Testament pentru a descrie o persoană bogată devenită rea, malefică.^[145]

Mai jos se află o imitaţie a versetului din Cartea Mozillei afişat de Firefox 2 (varianta în limba română):

Varianta în limba engleză a acestui verset se găseşte pe pagina web www.mozilla.org/book, împreună cu un comentariu explicativ,^[146] găsit în codul sursă al paginii, care se traduce astfel: Bestia a murit (AOL şi-a închis diviziunea Netscape) dar s-a ridicat imediat din propria cenuşă (crearea Fundaţiei Mozilla şi a browserului Firebird, chiar dacă numele a fost schimbat mai târziu în Firefox).

[modifică] Premii

Mozilla Firefox a primit mai multe premii de la diferite organizaţii. Aceste premii includ:

• Câştigătorul Webware 100, iunie 2007^[147]
• Cele mai bune 100 produse din 2007 PC World, mai 2007^[148]
• PC Magazine Editors' Choice, octombrie 2006^[149]
• CNET Editors' Choice, octombrie 2006^[150]
• Cele mai bune 100 produse din 2006 PC World, iunie 2006^[151]
• PC Magazine Technical Excellence Award, Software and Development Tools category, ianuarie 2006^[152]
• PC Magazine Best of the Year Award, 27 decembrie 2005^[153]
• PC Pro Real World Award (Mozilla Foundation), 8 decembrie 2005^[154]
• CNET Editors' Choice, noiembrie 2005^[155]
• UK Usability Professionals' Association Award Best Software Application 2005, noiembrie 2005^[156]
• Macworld Editor's Choice with a 4.5 Mice Rating, noiembrie 2005^[157]
• Softpedia User’s Choice Award, septembrie 2005^[158]
• TUX 2005 Readers' Choice Award, september 2005^[159]
• PC World Product of the Year, iunie 2005^[160]
• Forbes Best of the Web, mai 2005^[161]
• PC Magazine Editor’s Choice Award, mai 2005^[162]

[modifică] Referinţe