Linux
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Linux este unul dintre cele mai cunoscute exemple de software liber şi dezvoltare de software Open Source.
Termenul Linux se referă la nucleul Linux, dar este folosit în mod uzual pentru a descrie un întreg sistem de operare compus din nucleul Linux, biblioteci software şi diverse unelte. O distribuţie Linux adaugă acestor componente de bază o mare cantitate de programe organizată în "pachete". Folosirea termenului "Linux" pentru întreg sistemul, deşi foarte răspândită, este contestată de către Richard Stallman şi Free Software Foundation (autorii Proiectului GNU, ale cărui produse sunt incluse în cea mai mare parte din distribuţiile Linux). Aceştia propun utilizarea termenului GNU/Linux ("GNU şi Linux") sau GNU+Linux ("GNU plus Linux")[1].
Nucleul Linux a fost dezvoltat iniţial pentru microprocesorul Intel 386, dar în prezent rulează pe o mare gamă de microprocesoare şi arhitecturi. Este folosit atât pe calculatoare PC şi supercomputere cât şi pe sisteme încapsulate cum ar fi telefoane mobile sau video recordere.
Iniţial dezvoltat şi utilizat de către programatori voluntari, Linux a câştigat suportul industriei IT şi al marilor companii ca IBM, Hewlett-Packard, Dell, Sun Microsystems, Google, Novell sau Nokia şi a depăşit ca folosire versiunile proprietare de Unix. Analiştii atribuie succesul sistemului faptului că este independent de furnizor, implementarea are un cost scăzut, iar securitatea şi fiabilitatea sistemului sunt considerate foarte bune de către specialişti.
Dezvoltarea sistemului a fost începută de către Linus Torvalds, care iniţial dorea să obţină un sistem similar cu Minix, dar fără limitările acestuia. Linux a fost dezvoltat sub licenţa GNU General Public License, astfel încât codul sursă este disponibil tuturor celor interesaţi.
Cuprins |
[modifică] Nucleul Linux
(detalii la secţiunea Nucleul Linux)
Nucleul (kernelul) Linux este un nucleu monolitic. Cu toate acestea, spre deosebire de multe nuclee monolitice, driverii se pot încărca sub formă de module la utilizare, şi se pot descărca ulterior, eliberând resursele utilizate, fără a necesita resetarea sistemului sau recompilarea nucleului. Facilităţile oferite de nucleu includ, printre alele, multitasking real şi complet, suport pentru memorie virtuală, distribuţia executabilelor la scriere, management avansat al memoriei, suport avansat pentru TCP/IP (inclusiv rutare şi filtrare), până la un miliard de procese rulând simultan, sistem de sunet modularizat (OSS sau ALSA). Nucleul este scris integral în C şi poate fi compilat folosind compilatorul GCC.
[modifică] Linux
Sistemele Linux includ nucleul, bibliotecile de sistem, bibliotecile de dezvoltare şi un număr (de obicei destul de ridicat) de programe utilitare şi aplicaţii, servere grafice (X), sisteme de ferestre si managere de desktop-uri (KDE, Gnome, Blackbox, Fluxbox, Xfce etc.), browsere web (Firefox, Lynx, Konqueror), aplicaţii şi suite de aplicaţii "de birou" (OpenOffice.org) software de prelucrare grafică (Gimp), software de configurare, servere de web etc. Instalarea programelor noi se poate face fie prin compilare directă, fie prin intermediul pachetelor, care verifică existenţa şi disponibilitatea altor programe necesare pe sistem înainte de a instala noul program. Managerele de pachete moderne asigură descărcarea pachetelor lipsă necesare (dacă este cazul) şi instalarea lor automată "dintr-un clic". Sistemele moderne linux au atât capacităţi multimedia avansate (grafică 3D accelerată hardware, sunet surround, suport pentru tehnologie bluetooth etc.), cât şi suport pentru hardware mai vechi, fiind adaptabile şi scalabile în funcţie de necesităţi.
[modifică] Distribuţii Linux
Sistemele de operare bazate pe Linux sunt disponibile în general sub formă de distribuţii (denumite mai rar şi arome). Unele dintre acestea sunt orientate spre utilizatorul casnic, altele către servere sau către utilizatorii cu calculatoare mai vechi. Câteva din cele mai folosite distribuţii de Linux sunt:
- Ubuntu, un proiect orientat spre utilizatorul obişnuit bazat pe Debian GNU/Linux, care a câştigat o mare popularitate prin faptul că este uşor de utilizat şi configurat, fiind în acelaşi timp puternică şi stabilă. Distribuţii înrudite: Kubuntu (foloseşte KDE), Xubuntu (foloseşte Xfce), Edubuntu (orientat spre educaţie). Ubuntu este în prezent este cea mai populară distribuţie Linux[2].
- SuSE Linux - o distribuţie orientată atât spre servere cât şi spre staţii de lucru şi desktopuri, care pune accentul pe uşurinţa în utilizare şi configurare. Produsă de compania germană Suse, parte a grupului Novell.
- Fedora Core - născut din proiectul RedHat, dar conţinând exclusiv software liber şi disponibil gratuit de pe Internet.
- Debian GNU/Linux, una din distribuţiile cele mai vaste de pe Internet, conţinând un număr uriaş de pachete. Creatorii proiectului au dezvoltat managerul de pachete APT şi al pachetele DEB.
- PCLinuxOS - o distribuţie derivată din Mandriva Linux, destinată mediului desktop şi care se remarcă prin usurinţa instalării, fiind adecvată pentru utilizatorii începători.
- Mandriva Linux (denumită anterior Mandrake Linux) - o distribuţie uşor de utilizat, orientată spre utilizatorii desktop, creată de compania franceză Mandriva.
- Slackware Linux, este una din cele mai vechi distribuţii, având ca moto "Păstrează (lucrurile) simplu". Distribuţiei îi lipsesc unelte de configurare uşoară, dar beneficiază de viteză mare de rulare, posibilitate a de a fi instalată pe hardware mai vechi şi o organizare simplă a sistemului.
- Gentoo Linux, o distribuţie orientată spre performanţe maxime şi destinată utilizatorilor avansaţi. Distribuţia se remarcă prin timpul foarte lung necesar instalării, care necesită de regulă compilarea şi optimizarea pachetelor pe sistemul pe care se face instalarea (spre deosebire de majoritatea distribuţiilor, care instalează software precompilat). Acest lucru are ca rezultat un spor de performanţă, dar şi o configurare mai dificilă. Gentoo beneficiază de un manager de pachete şi de sistem foarte avansat denumit portage.
- Knoppix, o distribuţie "live" care rulează direct de pe CD sau DVD, fără a instala nimic pe hard disk, ce poate fi utilizată, printre altele, în călătorii, demonstraţii sau pentru diagnosticări de sistem, reparări, recuperări de date etc.
- RedHat Linux - una din cele mai cunoscute distribuţii, în prezent o distribuţie comercială orientată exclusiv spre piaţa serverelor şi spre mediul de afaceri. Este distribuţia care a dat naştere proiectului Fedora Core.
- Slax, o distribuţie "live" bazată pe Slackware, care poate rula de pe suport optic sau de pe un flash drive de 256 MB.
- NimbleX, o distribuţie "live" versatilă, produsă in Romania şi bazată pe Slackware, care rulează direct de pe CD, mediu USB sau chiar şi din reţea. Distribuţia, deşi nu ocupă mult spaţiu, are o interfaţă grafică puternică şi atractivă şi include un număr mare de programe pentru navigarea pe Internet, editarea de documente, redare de conţinut multimedia etc.
- TFM/GNU Linux - distribuţie de Linux Server şi Workstation 100% românească, stabilă, uşor de instalat şi care nu necesită cunoştinţe avansate de linux. Produsă de compania TFM Group
Cele mai multe din distribuţiile de mai sus pot fi descărcate legal şi gratuit de pe siturile respective. Anumite distribuţii vând manuale, sau seturi complete CD/DVD + manuale + suport tehnic + documentaţie aferentă, iar unele, ca de exemplu Ubuntu[1], trimit în mod gratuit CD-uri prin poştă celor interesaţi.
Deşi există numeroase distribuţii, există utilizatori care preferă să îşi construiască un sistem Linux de la zero, folosind Linux From Scratch.
Ultima versiune a nucleului sistemului de operare Linux poate fi descărcată de pe situl oficial http://kernel.org.
[modifică] Vezi şi
- Listă a distribuţiilor Linux
- Linux From Scratch
- Linus Torvalds
- GPL (licenţa)
- LVS
- RLUG
- Linux Soft România
- Linux Questions România
- XMMS
[modifică] Legături externe
- Pagina Linux
- Arhiva versiunilor de nuclee Linux
- Proiectul documentaţiilor Linux
- Site-ul fundaţiei Linux
- Site cu informaţii despre majoritatea distribuţiilor Linux existente
[modifică] Referinţe
|
|||||||||||
