Browser

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
World Wide Web pentru calculatorul NeXT a fost primul browser web (1991).[1]

Un browser sau un navigator (numit și browser Internet, browser web, navigator web sau explorator web; „browser” este un cuvânt englez care se pronunță /'brau.zər/, v. AFI) este o aplicație software (program) ce permite utilizatorilor să afișeze text, grafică, video, muzică și alte informații situate pe o pagină din World Wide Web, dar și să comunice cu furnizorul de informații și chiar și ei între ei. O altă definiție: prin browser se înțelege un program de „navigare” (virtuală) în web. De aceea, în loc de cuvântul „browser” se poate folosi și termenul general „navigator” (a nu se confunda cu aplicația browser a companiei Netscape, numit tot „Navigator”, acum învechit și nefolosit).

Unele dintre cele mai cunoscute aplicații browser sunt Microsoft Internet Explorer, Mozilla Firefox, Apple Safari, Google Chrome, Mozilla Camino, Opera Software - Opera, Nintendo DS browser și Flock.

Cele mai utilizate programe browser după țări, cf. StatCounter:

     Internet Explorer

     Google Chrome

     Firefox

     Opera

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Istoria browserelor web începe în 1991, când o varietate de tehnologii i-au permis lui Tim Berners-Lee să pună fundația primului browser web. Conceptul de hyperlink fusese deja introdus de Ted Nelson și Douglas Engelbart cu mult înainte de Tim Berners-Lee și de CERN.

Apariția primelor browsere grafice precum NSCA Mosaic au dus la o explozie a noii tehnologii. Marc Andreessen, liderul echipei Mosaic de la NSCA, și-a format rapid propria companie numită Netscape care a adus pe piață browserul Netscape Navigator în anul 1994. Acesta a devenit în scurt timp cel mai popular browser din lume, ajungând să fie folosit pe web în proporție de peste 90 %.

Reacția firmei Microsoft nu a întârziat, și a constat în browserul Internet Explorer în anul 1995, inițiind ceea ce azi se numește "primul război al browserelor". Prin includerea implicită a browserului în sistemul de operare Windows, Microsoft a ajuns să controleze în anul 2002 95 % din piața browserelor. [2]În aprilie 2010, potrivit datelor Net Applicațion, Internet Explorer deținea încă 60 % din piață.[3]

Browserul Opera a apărut în 1996, și a atins o cotă de 2 % a pieței în aprilie 2010.[3]. Este un browser foarte popular în piața telefoanelor mobile, fiind preinstalat pe mai mult de 40 de milioane de telefoane mobile. Este de asemenea disponibil într-un număr de dispozitive inglobate (embedded), inclusiv consola de jocuri Nintendo Wii.

În 1998 Netscape a lansat ceea ce avea să devină Fundația Mozilla, într-un efort de a aduce pe piață un browser de tip open source. Browserul se va materializa în cele din urmă în browserul Firefox. În aprile 2010 Firefox avea o cotă de piață de 25 %.[3]

Apple Safari este browserul principal folosit în dispozitivele firmei Apple, și avea o piață de sub 5 % în aprilie 2010. [3]Este un browser bazat pe WebKit.

Cel mai nou participant pe piața browserelor este Google Chrome, cu o piață de 7 % în aprilie 2010.[3] Acest browser este bazat tot pe pe WebKit.

Microsoft preia conducerea[modificare | modificare sursă]

În 1996, Netscape Navigator avea 86 % dominație pe piața web browserelor. Alte 10 % erau deținute de Microsoft. Deoarece majoritatea oamenilor aveau ca sistem de operare Microsoft Windows, Microsoft a decis ca o dată ce este cumpărat sistemul de operare, acesta să vină deja echipat cu Internet Explorer, web browserul Microsoft. Netscape Navigator a început să scadă în popularitate, deoarece oamenii, cumpărând Windows, primeau și o versiune gratuită a lui Internet Explorer. astfel, după ce Netscape a decăzut extrem de mult, compania care l-a produs, adică Netscape Communications, au hotărât să ofere codul sursă. Astfel a luat naștere mult lăudatul Firefox, creat de Mozilla.

Protocoale și standarde[modificare | modificare sursă]

Browserele web funcționează pe baza anumitor protocoale, care îl leagă pe utilizator de paginile web stocate (definite) pe servere web specializate. Cele mai des folosite protocoale web sunt HTTP, HTTPS și FTP.

Un browser este alcătuit dintr-un set de programe care permite afișarea și manevrarea informațiilor bazate pe text, imagini și sunet precum și rularea unor programe pe care siturile web și documentele le pot include (applet-uri, scripturi). Fiecare browser are o casetă de text unde utilizatorul poate introduce adresa documentului sau a sitului dorit, adresă care este unică pe lume (univocă), numită (Uniform Resource Locator sau URL). În cazul în care utilizatorul nu cunoaște adresa exactă , el poate introduce drept "cheie de căutare" o porțiune mică de text specific pe care documentul ar trebui să îl conțină. Browserul transmite acest text unor aplicații speciale din web numite motoare de căutare. Acestea caută în multitudinea de documente sau situri respectivul text, oferind apoi ca rezultat o listă de adrese care conțin textul căutat. Utilizatorului nu îi mai rămâne decât sa aleagă - eventual prin mai multe încercări - locația dorită. În realitate această listă de adrese poate fi uneori extrem de lungă, de ordinul sutelor de mii de linii sau chiar și mai lungă, caz în care este nevoie de o strategie de căutare mai exactă.

În general, documentele și paginile web pe care le afișează browserele sunt, la dorința autorilor lor, interconectate prin tehnologia Hipertext, care permite saltul simplu de la un document sau sit la altul, printr-o simplă apăsare pe maus.

O comparație a celor mai utilizate browsere[modificare | modificare sursă]

Există mai multe astfel de programe de navigare Web, dar cele mai cunoscute sunt:

Global usage share data from: Net Applications
Perioada
Internet
Explorer

Firefox

Chrome

Safari

Opera

Netscape

Mozilla

2010 Q4
as of Nov 23
58.86% 22.80% 8.79% 5.42% 2.25% 0.68% 0.03%
2010 Q3 60.29% 22.93% 7.53% 5.17% 2.40% 0.52% 0.02%
2010 Q2 60.01% 24.24% 7.00% 4.78% 2.33% 0.49% 0.12%
2010 Q1 61.43% 24.40% 5.67% 4.55% 2.37% 0.52% 0.15%
2009 Q4 63.67% 24.46% 4.04% 4.41% 2.29% 0.32% 0.11%
2009 Q3 66.80% 23.06% 2.86% 4.13% 2.07% 0.50% 0.09%
2009 Q2 68.06% 23.00% 2.13% 3.67% 2.05% 0.68% 0.06%
2009 Q1 69.13% 22.67% 1.56% 3.58% 2.18% 0.51% 0.06%
2008 Q4 71.99% 20.78% 1.16% 3.11% 2.15% 0.41% 0.07%
2008 Q3 74.93% 19.07% 0.37% 2.73% 2.06% 0.43% 0.07%
2008 Q2 76.24% 18.16% 2.73% 1.97% 0.48% 0.08%
2008 Q1 77.83% 16.86% 2.65% 1.84% 0.41% 0.13%
2007 Q4 79.16% 15.84% 2.39% 1.78% 0.50% 0.09%
2007 Q3 78.85% 14.69% 4.80% 0.51% 0.76% 0.11%
2007 Q2 78.76% 14.92% 4.66% 0.46% 0.83% 0.15%
2007 Q1 79.38% 14.35% 4.70% 0.50% 0.77% 0.19%
2006 Q4 80.69% 13.50% 4.06% 0.56% 0.86% 0.23%
2006 Q3 82.88% 11.89% 3.30% 0.62% 0.88% 0.26%
2006 Q2 84.03% 10.67% 3.25% 0.57% 0.98% 0.32%
2006 Q1 85.01% 9.77% 3.10% 0.53% 1.09% 0.36%
2005 Q4 85.88% 9.00% 2.80% 0.54% 1.25% 0.43%
2005 Q3 86.74% 7.97% 2.24% 0.55% 1.92% 0.48%
2005 Q2 87.24% 8.08% 1.89% 0.52% 1.62% 0.59%
2005 Q1 89.02% 6.17% 1.70% 0.49% 1.89% 0.67%
2004 Q4 91.35% 3.66% 1.50% 0.51% 2.09% 0.80%
Period
Internet
Explorer

Firefox

Chrome

Safari

Opera

Netscape

Mozilla

Informații generale[modificare | modificare sursă]

Browser Dezvoltat de Licență software Layout engine
Chromium Google BSD WebKit
Epiphany GNOME GPL WebKit
Flock Flock Inc Proprietară Gecko
Google Chrome Google Google Chrome Terms of Service (Google Chrome's closed-source features),
BSD (executabil Chromium)
WebKit
Internet Explorer Microsoft,
Spyglass
Proprietară Trident
Konqueror KDE GPL KHTML
Mozilla Firefox Mozilla Foundation MPL, MPL/GPL/LGPL tri-license Gecko
Opera Opera Software Proprietară Presto
Safari Apple Inc. Proprietară (browser), GNU LGPL (WebKit) WebKit
SeaMonkey SeaMonkey Council MPL, MPL/GPL/LGPL tri-license Gecko

Sisteme de operare[modificare | modificare sursă]

Browser Windows Mac OS X Linux BSD Alte UNIXuri
Chromium Da Da Da Da Nu
Epiphany Nu Da Da Da Da
Flock Da Da Da Da Nu
Google Chrome Da Da Da Da Nu
Internet Explorer Inclus Nu Nu Nu Nu
Konqueror Nu Da Da Da Da
Mozilla Firefox Da Da Da Da Da
Opera Da Da Da Da Da
Safari Da Inclus Nu Nu Nu
SeaMonkey Da Da Da Da Da


Facilități[modificare | modificare sursă]

Browser Traducere Corector ortografic Auto-updater Pop-up blocking Ad filtering Page zooming Full-text history search
Chromium Da Da Da Da Nu Da Da
Epiphany Da Da Da Da Nu Da Da
Flock Nu Nu Da Da Da Nu Nu
Google Chrome Da Da Da Da Nu Da Da
Internet Explorer Da Nu Da Da Da Da Da
Konqueror Da Da Da Da Da Da Nu
Mozilla Firefox Da Da Da Da Da Da Nu
Opera Da Da Da Da Da Da Da
Safari Da Da Da Da Nu Da Da - numai pe Mac
SeaMonkey Nu Da Da Da Da Da Nu

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]