Microsoft Windows
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
|
Microsoft Windows este numele a câtorva familii de sisteme de operare create de Microsoft. Microsoft a introdus pentru prima dată Windows în noiembrie 1985 ca un supliment pentru MS-DOS pendtru că interfeţele grafice erau din ce in ce mai des folosite. Microsoft Windows eventual a ajuns să domine piaţa de PC-uri, întrecand Mac OS, care fusese introdus mai înainte. La conferinţa lui IDC Directions din 2004, vicepreşidentele IDC Avneesh Saxena a constatat că Windows are aproximativ 90% din piata de sisteme de operare. Versiunea cea mai nouă a Windows este Windows Vista. Versiunea curentă de server Windows e Windows Server 2003. Succesorul lui Windows Server 2003, Windows Server 2008 a aparut, dar in general nu e valabil.
Termenul Windows descrie una sau toate generatiile de OS-uri Microsoft. Acestea sunt categorizate astfel:
Cuprins |
[modifică] Istoricul versiunilor
[modifică] Mediile de operare pe 16 biţi
Versiunile vechi de Windows erau deseori considerate doar ca îmbunătăţiri grafice, cel mai mare factor fiind că erau MS-DOS în varianta grafică. Însă chiar şi primele versiuni Windows 16 biţi deja aveau multe funcţii de sistem, având propriul format executabil şi driver-e (ceas, grafică, imprimantă, mouse, tastatura şi sunet) pentru aplicaţii. Spre deosebire de MS-DOS, Windows lasă utilizatorii sa execute aplicaţii grafice multiple în acelaşi timp, prin multitasking cooperativ. În sfârşit, Windows a implementat o schemă virtuală de memorie pentru software elaborată îl lăsa să ruleze aplicaţii mai mari decât memoria valabilă: segmentele de cod şi resursele erau aruncate când memoria devenea mica, şi segmentele de data mutate în memorie când o aplicaţie avea procesorul sub control, asteptand cererea utilizatorului. Versiunile Windows 16-biţi includ: Windows 1.0 (1985), Windows 2.0 (1987) si ruda sa apropiată, Windows/286.
Spre deosebire de MS-DOS, Windows permitea utilizatorului să ruleze mai multe aplicaţii grafice în acelaşi timp, prin intermediul multitasking-ului cooperativ.
Versiunile pe 16 biţi ale Windows cuprind Windows 1.0, Windows 2.x şi ruda sa apropiată, Windows/286.
[modifică] Mediile de operare hibride pe 16/32 biţi
Windows/386 a introdus mod kernel de 32 de biti si un monitor al masinii virtuale. Pentru duratia sesiunii Windows, a creat una sau mai multe medii virtuale 8086 si a asigurat virtualizarea pentru placa video, tastatura, mouse-ul, ceasul de control si a interupt controller-ul in interiorul lor. Consecinta vazuta de utilizator a fost faptul ca multitaskingul putea fi realizat in ferestre separate, chiar daca aplicatiile grafice MS-DOS aveau nevoie de modul Full-Screen. De asemenea, aplicatiile Windows erau multi-task-ate cooperativ in interiorul unui mediu virtual 8086.
[modifică] Windows în limba română
Prin sistemul Multilingual User Interface (Infterfaţă de utilizator multilingvă), ce permite separarea interfeţei de lucru de elementele de programare, a fost lansată şi prima versiune în limba română a sistemelor de operare Microsoft Windows, şi anume pentru versiunea Windows XP. La americani, implementarea unei alte limbi decât engleza americană se numeşte "localization" = adaptarea la o altă locaţie a utilizatorului decât SUA. Interesul pentru varianta românească a fost însă scăzut, lucru care a determinat pe Microsoft România să nu adapteze Windows Server 2003 la limba română. Lipsa de popularitate s-ar putea datora şi lipsei calităţii traducerilor, cât şi suportului insuficient pentru caracterele româneşti (caracterele ş şi ţ erau generate incorect, folosind alte coduri Unicode şi altă tipografie decât cele din standardele româneşti).
[modifică] Popularitate
Sistemul de operare Windows a cucerit o foarte mare parte a pieţii. Se estimează că peste 85% din calculatoarele de tip Personal Computer (cele compatibile cu IBM PC şi având procesor de la Intel, sau compatibil cu Intel, ca de exemplu de la firma AMD) rulează Windows. Cu toate acestea, celelalte sisteme de operare precum Linux, Mac OS, FreeBSD, NetBSD, Solaris, HP-UX etc. au recuperat în ultimii ani o parte a pieţei, reducând astfel monopolul aproape total al Microsoft, care în 1999 avea peste 95% cotă de piaţă. Anumite grupuri, în special Novell, considera că Windows Vista nu va determina pe utilizatori să facă un upgrade, ci ei fie o să rămână la versiunea veche (tendinţă vizibilă deja - un număr destul de mare de clienţi au refuzat să treacă de la Windows 2000 la XP), fie se vor orienta spre Linux. Această tendinţă de migrare dinspre Windows spre alte platforme poate fi considerată o reacţie atât la securitatea insuficientă a sistemului de operare, cât şi la contradicţia între anunţurile Microsoft privitoare la cerinţele mărite ale versiunilor viitoare şi, pe de altă parte, lipsa factică a acestor îmbunătăţiri radicale (momentan ele se limitează la o versiune nouă de NTFS, o nouă interfaţă grafică, o API îmbunătăţită şi un sistem de management al utilizatorilor întrucâtva modificat).
