Listă Swadesh

Lista Swadesh este o serie de cuvinte stabilită de lingvistul american Morris Swadesh, în anii 1940-1950, folosită în lingvistica istorică și comparativă. Swadesh a căutat să alcătuiască lista dintr-un vocabular de bază care să se găsească în cât mai multe limbi posibil, fiind cât mai independent posibil de mediu și de cultură. Există liste Swadesh de 215, de 207, de 200 și de 100 de cuvinte.

Swadesh a propus lista sa în primul rând cu scopul de a se putea identifica vocabularul de bază al oricărei limbi necercetate până atunci, în al doilea rând pentru a se putea stabili gradul de înrudire între două limbi date și, în fine, pentru datarea aproximativă a limbilor de origine din care au evoluat alte limbi.

Alcătuirea listei Swadesh

Swadesh a studiat numeroase limbi, mai ales limbi amerindiene din Canada, S.U.A. și Mexic (în număr de douăzeci). Deoarece era nevoit să studieze limbi aproape moarte cu mijloace limitate, a simțit nevoia unei proceduri standardizate pentru a culege date esențiale despre înrudirea dintre limbi. În acest scop, a alcătuit o listă de cuvinte după următorul postulat:

Deși din fiecare limbă dispar cuvinte și sunt înlocuite cu altele în decursul timpului, unele părți ale vocabularului sunt mai puțin expuse la schimbare decât altele. De aceea, se poate defini un vocabular de bază, care este partea lexicului cea mai rezistentă la schimbare. Acest vocabular de bază denumește noțiuni care sunt vehiculate în toate limbile. Pronumele, numeralele, unele adjective („mare”, „mic”, „lung”, „scurt”), unii termeni ce desemnează grade de rudenie („mamă”, „tată”), părți ale corpului („ochi”, „ureche”, „cap”), evenimente sau obiecte naturale („ploaie”, „piatră”, „stea”), stări și acțiuni elementare („a vedea”, „a auzi”, „a veni”, „a da”) sunt mai puțin susceptibile să fie înlocuite cu împrumuturi din alte limbi. De exemplu, vocabularul general al limbii engleze este împrumutat în proporție de circa 50%, dar această cifră scade la 6% în ceea ce privește vocabularul de bază. În lista Swadesh de 100 de cuvinte doar un singur cuvânt nu este din vocabularul de bază germanic inițial (mountain – „munte”, de origine franceză, adus de normanzi). Alt exemplu este cel la limbilor albaneză și greacă modernă. Albaneza a pierdut 90% din cuvintele de origine indo-europeană, mult mai multe decât greaca, dar dacă se ia în considerare lista Swadesh de 100 de cuvinte, procentajul este aproape egal în cele două limbi (25-26%).

Stabilirea gradului de înrudire între două limbi

Swadesh și-a folosit lista pentru măsurarea asemănării, adică a înrudirii dintre două limbi prin metoda cantitativă a lexicostatisticii, adică stabilirea procentajului de cuvinte de origine comună. Cu cât asemănarea dintre vocabularele celor două limbi este mai mare, cu atât sunt mai apropiate genetic, și cu atât timpul scurs de la momentul în care s-au despărțit una de alta este mai scurt. După părerea sa, dacă vocabularul de bază a două limbi conține cuvinte înrudite în proporție de 70%, atunci se poate considera că au evoluat din aceeași limbă. Dacă acest procentaj este de peste 90%, atunci acele limbi sunt îndeaproape înrudite.

Folosirea listei Swadesh pentru datarea limbilor de origine (glotocronologia)

În acest scop, Swadesh a pornit de la postulatul că rata de pierdere din vocabularul de bază inițial este aproximativ neschimbată, cuvintele dispar și sunt înlocuite într-un ritm practic constant, pe când în cazul restului vocabularului, care este strâns legat de factori culturali, rata de pierdere variază în funcție de contactele pe care le au vorbitorii cu culturi străine lor. Din cauza acestui postulat, metoda de datare a limbilor propusă de Swadesh a fost comparată cu determinarea vârstei fosilelor pe baza dezintegrării radioactive a carbonului-14, care este constantă.

Prin examinarea a 13 limbi (în majoritatea lor indo-europene) care dețin atestări scrise dintr-o perioadă lungă, pe baza listei Swadesh de 100 de cuvinte s-a calculat o rată de păstrare de 86% (respectiv o rată de pierdere de 14%) pe o perioadă de 1000 de ani, care s-a luat drept constantă și s-a generalizat la toate limbile.

Luând în considerare procentajul cuvintelor de origine comună și rata de păstrare a vocabularului de bază în 1000 de ani, timpul scurs de la momentul despărțirii limbilor rezultate dintr-o limbă de origine se poate afla, cu o marjă de eroare calculabilă, după formula:

t = (log c) / (2 log r),

unde c este procentajul de cuvinte de origine comună, iar r – rata de păstrare.

De exemplu, dacă vocabularul de bază a două limbi este înrudit în proporție de circa 70%, atunci se poate considera că au evoluat din aceeași limbă care a existat cu aproximativ douăsprezece secole în urmă.

Obiecții împotriva folosirii listei Swadesh

Încă de la început folosirea listei propuse de Swadesh a fost contestată. Obiecțiile sunt următoarele:

• Vocabularul de bază nu este scutit în mod egal de împrumuturi în toate culturile. De exemplu, un obiect natural ca soarele poate să țină de vocabularul religios (așa este în sudul Asiei) și, de aceea, denumirea sa este împrumutată. Pe de altă parte, cuvinte din vocabularul de bază pot să devină tabu și să fie înlocuite cu altele, dintr-o limbă învecinată, pentru a compensa interdicția.
• Unele cuvinte nu se găsesc în toate limbile, din cauza unor specificități ale mediului natural, de exemplu ale climei. Astfel, cuvintele „zăpadă” și „gheață” lipsesc din limbile de la tropice. În lista de 207 cuvinte sunt și cuvinte care nu se găsesc în toate limbile din cauze culturale. De aceea, însuși Swadesh și-a redus lista la 100 de cuvinte.
• Unui cuvânt dintr-o limbă poate să-i corespundă nu un cuvânt, ci mai multe cuvinte sau chiar afixe în altă limbă, între care trebuie să se aleagă, ceea ce face comparația dintre limbi mai arbitrară.
• Este foarte puțin probabil ca rata de păstrare să fie constantă pentru toate limbile și în toate epocile. În condiții speciale care țin de izolarea grupului de vorbitori, de coeziunea sa socială, de eventuala respectare a unei norme religioase sau literare, rata aceasta poate varia destul de mult. Un exemplu din Europa este cel al limbii islandeze, de o stabilitate deosebită, ceea ce invalidează parțial metoda, infirmând universalitatea ei. Într-adevăr, rata de pierdere a limbii islandeze este de numai 4%, pe când cea a limbii norvegiene literare este de 20%, deși cele două limbi sunt foarte apropiate genetic.
• Identificarea cuvintelor înrudite este problematică. Când se lucrează cu tehnica lexicostatisticii din lipsa altei posibilități, pe o arie geografică foarte întinsă și pe sute de limbi pentru care informația este foarte lacunară, cu descrieri parțiale și recente, este imposibil, din lipsă de materie primă, să se stabilească legile schimbărilor fonetice. De aceea, eliminarea vocabularului împrumutat, care ar trebui să se bazeze pe cunoașterea acestor legi, este foarte grea. Prin urmare, identificarea vocabularului într-adevăr înrudit și, deci, realmente moștenit în paralel, este problematică.
• Identificarea cuvintelor înrudite este în general aleatorie. Cuvinte foarte diferite pot avea aceeași origine, de exemplu, cuvântul francez chef (cu sensul primordial „cap”) și cuvântul englez head („cap”). Invers, cuvinte care seamănă între ele pot să nu fie înrudite direct: latinescul dies și englezescul day (amândouă însemnând „zi”), sau latinescul habere și germanul haben („a avea”).

Utilitatea listei Swadesh

În ciuda obiecțiilor, se recunoaște că lista Swadesh și lexicostatistica pot fi folositoare în investigațiile inițiale de bază sau în situații când tehnicile comparative clasice, ori reconstituirea internă nu sunt aplicabile, ceea ce a și fost ideea inițială a lui Swadesh.

Un exemplu este cel al situației în care nu există la dispoziție decât liste incomplete de vocabular, cum este cazul grupurilor de limbi foarte mari, atestate relativ recent. Astfel sunt limbile austroneziene (circa 1000) sau cele ale aborigenilor din Australia (circa 250). În cazul unor asemenea limbi, lista Swadesh poate servi la o primă schițare a împărțirii lor în grupuri și subgrupuri, ca punct de pornire pentru investigația istorică veritabilă, pentru continuarea clasificărilor și reconstituirilor.

Pe lângă folosirea listei Swadesh de către lingviști la începutul cercetării unei limbi, aceasta poate fi utilă și la începutul învățării comunicării de bază într-o limbă străină sau chiar în mai multe limbi deodată, vocabularul fiind în general mai important în acest scop decât gramatica limbii țintă.

Lista Swadesh de 207 cuvinte a limbii române

Cuvintele scrise cu caractere aldine figurează și în lista de 100 de cuvinte.

1.	eu	70.	pană	139.	a număra
2.	tu, dumneavoastră (singular)	71.	păr (de pe cap)	140.	a zice, a spune
3.	el	72.	cap	141.	a cânta
4.	noi	73.	ureche	142.	a (se) juca
5.	voi, dumneavoastră (plural)	74.	ochi	143.	a pluti
6.	ei	75.	nas	144.	a curge
7.	acest(a), aceasta (neutru)	76.	gură	145.	a îngheța
8.	acel(a), aceea (neutru)	77.	dinte, măsea	146.	a se umfla
9.	aici, încoace	78.	limbă (organul)	147.	soare
10.	acolo, încolo	79.	unghie	148.	lună
11.	cine	80.	laba piciorului	149.	stea
12.	ce	81.	picior	150.	apă
13.	unde, încotro	82.	genunchi	151.	ploaie
14.	când	83.	mână	152.	râu
15.	cum	84.	aripă	153.	lac
16.	nu	85.	burtă	154.	mare (substantiv)
17.	tot	86.	măruntaie, mațe	155.	sare
18.	mulți	87.	gât	156.	piatră
19.	câtva, niște	88.	spate	157.	nisip
20.	puțin	89.	piept	158.	praf, pulbere
21.	alt	90.	inimă	159.	pământ
22.	unu	91.	ficat	160.	nor
23.	doi	92.	a bea	161.	ceață
24.	trei	93.	a mânca	162.	cer
25.	patru	94.	a mușca	163.	vânt
26.	cinci	95.	a suge	164.	zăpadă, nea
27.	mare (adjectiv)	96.	a scuipa	165.	gheață
28.	lung	97.	a borî, a vomita	166.	fum
29.	larg	98.	a sufla	167.	foc
30.	gros	99.	a respira	168.	cenușă
31.	greu	100.	a râde	169.	a arde
32.	mic	101.	a vedea	170.	drum, cale
33.	scurt	102.	a auzi	171.	munte
34.	strâmt, îngust	103.	a ști	172.	roșu
35.	slab	104.	a (se) gândi	173.	verde
36.	femeie	105.	a mirosi	174.	galben
37.	bărbat	106.	a se teme	175.	alb
38.	om	107.	a dormi	176.	negru
39.	copil	108.	a trăi	177.	noapte
40.	soție	109.	a muri	178.	zi
41.	soț	110.	a ucide, a omorî	179.	an
42.	mamă	111.	a se bate, a lupta	180.	cald
43.	tată	112.	a vâna	181.	rece, frig
44.	animal	113.	a lovi	182.	plin
45.	pește	114.	a tăia	183.	nou
46.	pasăre	115.	a despica	184.	vechi
47.	câine	116.	a înjunghia	185.	bun
48.	păduche	117.	a zgâria, a scărpina	186.	rău, prost
49.	șarpe	118.	a săpa	187.	putred
50.	vierme	119.	a înota	188.	murdar
51.	copac, pom	120.	a zbura	189.	drept (rectiliniu)
52.	pădure	121.	a umbla, a merge	190.	rotund
53.	băț	122.	a veni	191.	ascuțit, tăios
54.	fruct	123.	a se culca, a sta culcat	192.	tocit, bont
55.	sămânță	124.	a se așeza, a ședea	193.	neted
56.	frunză	125.	a se ridica în picioare, a sta în picioare	194.	umed
57.	rădăcină	126.	a se învârti	195.	uscat
58.	scoarță (de arbore)	127.	a cădea	196.	corect
59.	floare	128.	a da	197.	apropiat, aproape
60.	iarbă	129.	a ține	198.	(în)depărtat, departe
61.	frânghie, funie	130.	a strânge	199.	drept (contrarul lui „stâng”), dreapta
62.	piele	131.	a freca	200.	stâng, stânga
63.	carne	132.	a spăla	201.	la
64.	sânge	133.	a șterge	202.	în
65.	os	134.	a trage	203.	cu
66.	grăsime	135.	a împinge	204.	și
67.	ou	136.	a arunca	205.	dacă
68.	corn	137.	a lega	206.	pentru că
69.	coadă	138.	a coase	207.	nume

Vezi și

• Lista Swadesh a limbii aromâne
• Lista Swadesh a limbii maghiare
• Lista Swadesh a limbii meglenoromâne
• Lista Swadesh a limbilor croată și sârbă
• Lista Swadesh a limbilor romanice de est

Bibliografie

• en Arndt, Walter W., The performance of glottochronology in Germanic, în Language, nr. 35, 1959, p. 180-192.
• en Bergsland, K.; Vogt, H., On the validity of Glottochronology, în Current Anthropology, nr. 3, 1962, p. 115-153.
• en Bynon, T., Historical Linguistics, Cambridge, 1977, p. 266-272.
• en Callaghan, Catherine A., Utian and the Swadesh list, în Redden, J. E., Papers for the American Indian language conference, held at the University of California, Santa Cruz, July and August, 1991, p. 218-237, Occasional papers on linguistics, nr. 16, Carbondale, Department of Linguistics, Southern Illinois University.
• en Campbell, Lyle, Historical linguistics; An Introduction, Edinburgh, Edinburgh University Press, 1998.
• en Crowley, T., An Introduction to Historical Linguistics, Auckland / Oxford, 1992, p. 168-190.
• en Embleton, Sheila, Review of ‘An Indo-European classification: A lexicostatistical experiment’ by I. Dyen; J.B. Kruskal & P.Black, TAPS Monograph 82-5, Philadelphia, în Diachronica, nr. 12-2/1992:263-68.
• en Gray, Russell D.; Atkinson, Quentin D., Language-tree divergence times support the Anatolian theory of Indo-European origin, în Nature, nr. 426.
• en Gudschinsky, S., "The ABC's of Lexicostatistics (Glottochronology)", în Hymes, D., Language in Culture and Society. A Reader in Linguistics and Anthropology, New York, 1964, p. 612-623.
• en Haarmann, Harald, "Basic vocabulary and language contacts; the disillusion of glottochronology, în Indogermanische Forschungen, nr. 95:7ff, 1990.
• en Hockett, Charles F., A course in modern linguistics, New York, Macmillan, 1958, cap. 6.
• en Hoijer, Harry, Lexicostatistics: A critique, în Language, nr. 32, 1956, p. 49-60.
• en Holm, Hans J., The Proportionality Trap. Or: What is wrong with lexicostatistical Subgrouping, în Indogermanische Forschungen, nr. 108, 2003, p. 38-46.
• de Holm, Hans J., Genealogische Verwandtschaft, în Quantitative Linguistik; ein internationales Handbuch. Herausgegeben von R.Köhler, G. Altmann, R. Piotrowski, Berlin, Walter de Gruyter, 2005, cap. 45.
• en Hymes, Dell H., Lexicostatistics so far, în Current Anthropology, nr. 1 (1), 1960, p. 3-44.
• en Jeffers, R.J.; Lehiste, I., Principles and Methods for Historical Linguistics, Cambridge MA., 1982, p. 133-137.
• en Lees, Robert, The basis of glottochronology, în Language, nr. 29 (2), 1953, p. 113-127.
• en LEHMANN, W.P., Historical Linguistics : an Introduction, Londra, 1992, p. 175-182.
• en McMahon, April; McMahon, Robert, Language Classification by Numbers, Oxford, Oxford University Press, 2005, p. 95.
• en McWhorter, John, The power of Babel, New York, Freeman, 2001.
• en Nettle, Daniel, Linguistic diversity of the Americas can be reconciled with a recent colonization, în PNAS, nr. 96(6):3325-9, 1999.
• fr Penchoen,T., La Glottochronologie, în Martinet, A., Le Langage, Paris, 1968, p. 865-884.
• en Renfrew, Colin; McMahon, April; Trask, Larry, Time Depth in Historical Linguistics, Cambridge (Anglia), The McDonald Institute for Archaeological Research, 2000.
• en Sjoberg, Andree; Sjoberg, Gideon, Problems in glottochronology, în American Anthropologist, nr. 58 (2), 1956, p. 296-308.
• en Swadesh, Morris, The origin and diversification of languages, Londra, Routledge & Kegan Paul, 1972.
• en Swadesh, Morris, Salish internal relationships, în International Journal of American Linguistics, nr. 16, 1950, p. 157-167.
• en Swadesh, Morris, Lexicostatistic dating of prehistoric ethnic contacts, în Proceedings American Philosophical Society, nr. 96, 1952, p. 452-463.
• en Swadesh, Morris, Towards greater accuracy in lexicostatistic dating, în International Journal of American Linguistics, nr. 21, 1955, p. 121-137.
• de Tischler, Johann, Glottochronologie und Lexikostatistik, în Innsbrucker Beiträge zur Sprachwissenschaft, nr. 11, Innsbruck, 1973.

Legături externe

• fr Glotocronologia
• en Morris Swadesh
• en Strazny, Philipp, Morris Swadesh: critical essay, în The Encyclopedia of Linguistics, New York, Routledge, 2005