Listă Swadesh

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Lista Swadesh este o serie de cuvinte stabilită de lingvistul american Morris Swadesh, în anii 1940-1950, folosită în lingvistica istorică și comparativă. Swadesh a căutat să alcătuiască lista dintr-un vocabular de bază care să se găsească în cât mai multe limbi posibil, fiind cât mai independent posibil de mediu și de cultură. Există liste Swadesh de 215, de 207, de 200 și de 100 de cuvinte.

Swadesh a propus lista sa în primul rând cu scopul de a se putea identifica vocabularul de bază al oricărei limbi necercetate până atunci, în al doilea rând pentru a se putea stabili gradul de înrudire între două limbi date și, în fine, pentru datarea aproximativă a limbilor de origine din care au evoluat alte limbi.

Alcătuirea listei Swadesh[modificare | modificare sursă]

Swadesh a studiat numeroase limbi, mai ales limbi amerindiene din Canada, S.U.A. și Mexic (în număr de douăzeci). Deoarece era nevoit să studieze limbi aproape moarte cu mijloace limitate, a simțit nevoia unei proceduri standardizate pentru a culege date esențiale despre înrudirea dintre limbi. În acest scop, a alcătuit o listă de cuvinte după următorul postulat:

Deși din fiecare limbă dispar cuvinte și sunt înlocuite cu altele în decursul timpului, unele părți ale vocabularului sunt mai puțin expuse la schimbare decât altele. De aceea, se poate defini un vocabular de bază, care este partea lexicului cea mai rezistentă la schimbare. Acest vocabular de bază denumește noțiuni care sunt vehiculate în toate limbile. Pronumele, numeralele, unele adjective („mare”, „mic”, „lung”, „scurt”), unii termeni ce desemnează grade de rudenie („mamă”, „tată”), părți ale corpului („ochi”, „ureche”, „cap”), evenimente sau obiecte naturale („ploaie”, „piatră”, „stea”), stări și acțiuni elementare („a vedea”, „a auzi”, „a veni”, „a da”) sunt mai puțin susceptibile să fie înlocuite cu împrumuturi din alte limbi. De exemplu, vocabularul general al limbii engleze este împrumutat în proporție de circa 50%, dar această cifră scade la 6% în ceea ce privește vocabularul de bază. În lista Swadesh de 100 de cuvinte doar un singur cuvânt nu este din vocabularul de bază germanic inițial (mountain – „munte”, de origine franceză, adus de normanzi). Alt exemplu este cel la limbilor albaneză și greacă modernă. Albaneza a pierdut 90% din cuvintele de origine indo-europeană, mult mai multe decât greaca, dar dacă se ia în considerare lista Swadesh de 100 de cuvinte, procentajul este aproape egal în cele două limbi (25-26%).

Stabilirea gradului de înrudire între două limbi[modificare | modificare sursă]

Swadesh și-a folosit lista pentru măsurarea asemănării, adică a înrudirii dintre două limbi prin metoda cantitativă a lexicostatisticii, adică stabilirea procentajului de cuvinte de origine comună. Cu cât asemănarea dintre vocabularele celor două limbi este mai mare, cu atât sunt mai apropiate genetic, și cu atât timpul scurs de la momentul în care s-au despărțit una de alta este mai scurt. După părerea sa, dacă vocabularul de bază a două limbi conține cuvinte înrudite în proporție de 70%, atunci se poate considera că au evoluat din aceeași limbă. Dacă acest procentaj este de peste 90%, atunci acele limbi sunt îndeaproape înrudite.

Folosirea listei Swadesh pentru datarea limbilor de origine (glotocronologia)[modificare | modificare sursă]

În acest scop, Swadesh a pornit de la postulatul că rata de pierdere din vocabularul de bază inițial este aproximativ neschimbată, cuvintele dispar și sunt înlocuite într-un ritm practic constant, pe când în cazul restului vocabularului, care este strâns legat de factori culturali, rata de pierdere variază în funcție de contactele pe care le au vorbitorii cu culturi străine lor. Din cauza acestui postulat, metoda de datare a limbilor propusă de Swadesh a fost comparată cu determinarea vârstei fosilelor pe baza dezintegrării radioactive a carbonului-14, care este constantă.

Prin examinarea a 13 limbi (în majoritatea lor indo-europene) care dețin atestări scrise dintr-o perioadă lungă, pe baza listei Swadesh de 100 de cuvinte s-a calculat o rată de păstrare de 86% (respectiv o rată de pierdere de 14%) pe o perioadă de 1000 de ani, care s-a luat drept constantă și s-a generalizat la toate limbile.

Luând în considerare procentajul cuvintelor de origine comună și rata de păstrare a vocabularului de bază în 1000 de ani, timpul scurs de la momentul despărțirii limbilor rezultate dintr-o limbă de origine se poate afla, cu o marjă de eroare calculabilă, după formula:

t = (log c) / (2 log r),

unde c este procentajul de cuvinte de origine comună, iar r – rata de păstrare.

De exemplu, dacă vocabularul de bază a două limbi este înrudit în proporție de circa 70%, atunci se poate considera că au evoluat din aceeași limbă care a existat cu aproximativ douăsprezece secole în urmă.

Obiecții împotriva folosirii listei Swadesh[modificare | modificare sursă]

Încă de la început folosirea listei propuse de Swadesh a fost contestată. Obiecțiile sunt următoarele:

  • Vocabularul de bază nu este scutit în mod egal de împrumuturi în toate culturile. De exemplu, un obiect natural ca soarele poate să țină de vocabularul religios (așa este în sudul Asiei) și, de aceea, denumirea sa este împrumutată. Pe de altă parte, cuvinte din vocabularul de bază pot să devină tabu și să fie înlocuite cu altele, dintr-o limbă învecinată, pentru a compensa interdicția.
  • Unele cuvinte nu se găsesc în toate limbile, din cauza unor specificități ale mediului natural, de exemplu ale climei. Astfel, cuvintele „zăpadă” și „gheață” lipsesc din limbile de la tropice. În lista de 207 cuvinte sunt și cuvinte care nu se găsesc în toate limbile din cauze culturale. De aceea, însuși Swadesh și-a redus lista la 100 de cuvinte.
  • Unui cuvânt dintr-o limbă poate să-i corespundă nu un cuvânt, ci mai multe cuvinte sau chiar afixe în altă limbă, între care trebuie să se aleagă, ceea ce face comparația dintre limbi mai arbitrară.
  • Este foarte puțin probabil ca rata de păstrare să fie constantă pentru toate limbile și în toate epocile. În condiții speciale care țin de izolarea grupului de vorbitori, de coeziunea sa socială, de eventuala respectare a unei norme religioase sau literare, rata aceasta poate varia destul de mult. Un exemplu din Europa este cel al limbii islandeze, de o stabilitate deosebită, ceea ce invalidează parțial metoda, infirmând universalitatea ei. Într-adevăr, rata de pierdere a limbii islandeze este de numai 4%, pe când cea a limbii norvegiene literare este de 20%, deși cele două limbi sunt foarte apropiate genetic.
  • Identificarea cuvintelor înrudite este problematică. Când se lucrează cu tehnica lexicostatisticii din lipsa altei posibilități, pe o arie geografică foarte întinsă și pe sute de limbi pentru care informația este foarte lacunară, cu descrieri parțiale și recente, este imposibil, din lipsă de materie primă, să se stabilească legile schimbărilor fonetice. De aceea, eliminarea vocabularului împrumutat, care ar trebui să se bazeze pe cunoașterea acestor legi, este foarte grea. Prin urmare, identificarea vocabularului într-adevăr înrudit și, deci, realmente moștenit în paralel, este problematică.
  • Identificarea cuvintelor înrudite este în general aleatorie. Cuvinte foarte diferite pot avea aceeași origine, de exemplu, cuvântul francez chef (cu sensul primordial „cap”) și cuvântul englez head („cap”). Invers, cuvinte care seamănă între ele pot să nu fie înrudite direct: latinescul dies și englezescul day (amândouă însemnând „zi”), sau latinescul habere și germanul haben („a avea”).

Utilitatea listei Swadesh[modificare | modificare sursă]

În ciuda obiecțiilor, se recunoaște că lista Swadesh și lexicostatistica pot fi folositoare în investigațiile inițiale de bază sau în situații când tehnicile comparative clasice, ori reconstituirea internă nu sunt aplicabile, ceea ce a și fost ideea inițială a lui Swadesh.

Un exemplu este cel al situației în care nu există la dispoziție decât liste incomplete de vocabular, cum este cazul grupurilor de limbi foarte mari, atestate relativ recent. Astfel sunt limbile austroneziene (circa 1000) sau cele ale aborigenilor din Australia (circa 250). În cazul unor asemenea limbi, lista Swadesh poate servi la o primă schițare a împărțirii lor în grupuri și subgrupuri, ca punct de pornire pentru investigația istorică veritabilă, pentru continuarea clasificărilor și reconstituirilor.

Pe lângă folosirea listei Swadesh de către lingviști la începutul cercetării unei limbi, aceasta poate fi utilă și la începutul învățării comunicării de bază într-o limbă străină sau chiar în mai multe limbi deodată, vocabularul fiind în general mai important în acest scop decât gramatica limbii țintă.

Lista Swadesh de 207 cuvinte a limbii române[modificare | modificare sursă]

Cuvintele scrise cu caractere aldine figurează și în lista de 100 de cuvinte.

1. eu 70. pană 139. a număra
2. tu, dumneavoastră (singular) 71. păr (de pe cap) 140. a zice, a spune
3. el 72. cap 141. a cânta
4. noi 73. ureche 142. a (se) juca
5. voi, dumneavoastră (plural) 74. ochi 143. a pluti
6. ei 75. nas 144. a curge
7. acest(a), aceasta (neutru) 76. gură 145. a îngheța
8. acel(a), aceea (neutru) 77. dinte, măsea 146. a se umfla
9. aici, încoace 78. limbă (organul) 147. soare
10. acolo, încolo 79. unghie 148. lună
11. cine 80. laba piciorului 149. stea
12. ce 81. picior 150. apă
13. unde, încotro 82. genunchi 151. ploaie
14. când 83. mână 152. râu
15. cum 84. aripă 153. lac
16. nu 85. burtă 154. mare (substantiv)
17. tot 86. măruntaie, mațe 155. sare
18. mulți 87. gât 156. piatră
19. câtva, niște 88. spate 157. nisip
20. puțin 89. piept 158. praf, pulbere
21. alt 90. inimă 159. pământ
22. unu 91. ficat 160. nor
23. doi 92. a bea 161. ceață
24. trei 93. a mânca 162. cer
25. patru 94. a mușca 163. vânt
26. cinci 95. a suge 164. zăpadă, nea
27. mare (adjectiv) 96. a scuipa 165. gheață
28. lung 97. a borî, a vomita 166. fum
29. larg 98. a sufla 167. foc
30. gros 99. a respira 168. cenușă
31. greu 100. a râde 169. a arde
32. mic 101. a vedea 170. drum, cale
33. scurt 102. a auzi 171. munte
34. strâmt, îngust 103. a ști 172. roșu
35. slab 104. a (se) gândi 173. verde
36. femeie 105. a mirosi 174. galben
37. bărbat 106. a se teme 175. alb
38. om 107. a dormi 176. negru
39. copil 108. a trăi 177. noapte
40. soție 109. a muri 178. zi
41. soț 110. a ucide, a omorî 179. an
42. mamă 111. a se bate, a lupta 180. cald
43. tată 112. a vâna 181. rece, frig
44. animal 113. a lovi 182. plin
45. pește 114. a tăia 183. nou
46. pasăre 115. a despica 184. vechi
47. câine 116. a înjunghia 185. bun
48. păduche 117. a zgâria, a scărpina 186. rău, prost
49. șarpe 118. a săpa 187. putred
50. vierme 119. a înota 188. murdar
51. copac, pom 120. a zbura 189. drept (rectiliniu)
52. pădure 121. a umbla, a merge 190. rotund
53. băț 122. a veni 191. ascuțit, tăios
54. fruct 123. a se culca, a sta culcat 192. tocit, bont
55. sămânță 124. a se așeza, a ședea 193. neted
56. frunză 125. a se ridica în picioare,
a sta în picioare
194. umed
57. rădăcină 126. a se învârti 195. uscat
58. scoarță (de arbore) 127. a cădea 196. corect
59. floare 128. a da 197. apropiat, aproape
60. iarbă 129. a ține 198. (în)depărtat, departe
61. frânghie, funie 130. a strânge 199. drept (contrarul lui „stâng”), dreapta
62. piele 131. a freca 200. stâng, stânga
63. carne 132. a spăla 201. la
64. sânge 133. a șterge 202. în
65. os 134. a trage 203. cu
66. grăsime 135. a împinge 204. și
67. ou 136. a arunca 205. dacă
68. corn 137. a lega 206. pentru că
69. coadă 138. a coase 207. nume

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • en Arndt, Walter W., The performance of glottochronology in Germanic, în Language, nr. 35, 1959, p. 180-192.
  • en Bergsland, K.; Vogt, H., On the validity of Glottochronology, în Current Anthropology, nr. 3, 1962, p. 115-153.
  • en Bynon, T., Historical Linguistics, Cambridge, 1977, p. 266-272.
  • en Callaghan, Catherine A., Utian and the Swadesh list, în Redden, J. E., Papers for the American Indian language conference, held at the University of California, Santa Cruz, July and August, 1991, p. 218-237, Occasional papers on linguistics, nr. 16, Carbondale, Department of Linguistics, Southern Illinois University.
  • en Campbell, Lyle, Historical linguistics; An Introduction, Edinburgh, Edinburgh University Press, 1998.
  • en Crowley, T., An Introduction to Historical Linguistics, Auckland / Oxford, 1992, p. 168-190.
  • en Embleton, Sheila, Review of ‘An Indo-European classification: A lexicostatistical experiment’ by I. Dyen; J.B. Kruskal & P.Black, TAPS Monograph 82-5, Philadelphia, în Diachronica, nr. 12-2/1992:263-68.
  • en Gray, Russell D.; Atkinson, Quentin D., Language-tree divergence times support the Anatolian theory of Indo-European origin, în Nature, nr. 426.
  • en Gudschinsky, S., "The ABC's of Lexicostatistics (Glottochronology)", în Hymes, D., Language in Culture and Society. A Reader in Linguistics and Anthropology, New York, 1964, p. 612-623.
  • en Haarmann, Harald, "Basic vocabulary and language contacts; the disillusion of glottochronology, în Indogermanische Forschungen, nr. 95:7ff, 1990.
  • en Hockett, Charles F., A course in modern linguistics, New York, Macmillan, 1958, cap. 6.
  • en Hoijer, Harry, Lexicostatistics: A critique, în Language, nr. 32, 1956, p. 49-60.
  • en Holm, Hans J., The Proportionality Trap. Or: What is wrong with lexicostatistical Subgrouping, în Indogermanische Forschungen, nr. 108, 2003, p. 38-46.
  • de Holm, Hans J., Genealogische Verwandtschaft, în Quantitative Linguistik; ein internationales Handbuch. Herausgegeben von R.Köhler, G. Altmann, R. Piotrowski, Berlin, Walter de Gruyter, 2005, cap. 45.
  • en Hymes, Dell H., Lexicostatistics so far, în Current Anthropology, nr. 1 (1), 1960, p. 3-44.
  • en Jeffers, R.J.; Lehiste, I., Principles and Methods for Historical Linguistics, Cambridge MA., 1982, p. 133-137.
  • en Lees, Robert, The basis of glottochronology, în Language, nr. 29 (2), 1953, p. 113-127.
  • en LEHMANN, W.P., Historical Linguistics : an Introduction, Londra, 1992, p. 175-182.
  • en McMahon, April; McMahon, Robert, Language Classification by Numbers, Oxford, Oxford University Press, 2005, p. 95.
  • en McWhorter, John, The power of Babel, New York, Freeman, 2001.
  • en Nettle, Daniel, Linguistic diversity of the Americas can be reconciled with a recent colonization, în PNAS, nr. 96(6):3325-9, 1999.
  • fr Penchoen,T., La Glottochronologie, în Martinet, A., Le Langage, Paris, 1968, p. 865-884.
  • en Renfrew, Colin; McMahon, April; Trask, Larry, Time Depth in Historical Linguistics, Cambridge (Anglia), The McDonald Institute for Archaeological Research, 2000.
  • en Sjoberg, Andree; Sjoberg, Gideon, Problems in glottochronology, în American Anthropologist, nr. 58 (2), 1956, p. 296-308.
  • en Swadesh, Morris, The origin and diversification of languages, Londra, Routledge & Kegan Paul, 1972.
  • en Swadesh, Morris, Salish internal relationships, în International Journal of American Linguistics, nr. 16, 1950, p. 157-167.
  • en Swadesh, Morris, Lexicostatistic dating of prehistoric ethnic contacts, în Proceedings American Philosophical Society, nr. 96, 1952, p. 452-463.
  • en Swadesh, Morris, Towards greater accuracy in lexicostatistic dating, în International Journal of American Linguistics, nr. 21, 1955, p. 121-137.
  • de Tischler, Johann, Glottochronologie und Lexikostatistik, în Innsbrucker Beiträge zur Sprachwissenschaft, nr. 11, Innsbruck, 1973.

Legături externe[modificare | modificare sursă]