György Ligeti

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
De la stânga la dreapta: György Ligeti, Lukas Ligeti, Vera Ligeti, Conlon Nancarrow și Michael Daugherty în Graz, Austria, 1982

György Sándor Ligeti (n. 28 mai 1923, Diciosânmartin, județul Târnava Mică, azi Târnăveni, județul Mureș – d. 12 iunie 2006, Viena) a fost un compozitor evreu, de naționalitate maghiar și apoi austriac, originar din Transilvania, România. A trăit și activat în Ungaria, Germania și Austria.

Biografie[modificare | modificare sursă]

După cel de-al Doilea Război Mondial s-a stabilit la Budapesta, de unde a emigrat la Viena în contextul Revoluției Ungare din 1956. În anul 1967 a primit cetățenia austriacă. După ce a trăit o perioadă lungă în Germania (la Berlin și Hamburg), din 1989 și până la momentul morții, a locuit din nou la Viena.

Ligeti este considerat unul dintre marii compozitori de muzică instrumentală ai secolului XX.[1] Este cunoscut și prin colaborarea la realizarea de coloane sonore pentru filmele lui Stanley Kubrick: Odiseea spațială 2001, Strălucirea și Cu ochii larg închiși (en. Eyes Wide Shut).

Educație, ani timpurii[modificare | modificare sursă]

Mormântul compozitorului,
Zentralfriedhof din Viena

A urmat cursurile unui gimnaziu românesc, unde ia bacalaureatul în 1941. A vrut apoi să studieze fizica, dar Transilvania de Nord fiind ocupată din 1940 de trupele militare horthyste, nu i s-a permis aceasta fiindcă era evreu. Ligeti a studiat totuși la Conservatorul din Cluj. Dar în 1943 i s-a interzis și aici să studieze, conform legilor împotriva evreilor. Regimul de tip nazist al lui Horthy l-a trimis la muncă forțată. În același timp, fratele lui de 16 ani, Gabor a fost trimis în lagărul de concentrare din Mauthausen, unde a fost exterminat, iar restul familiei i-a fost deportat la Auschwitz; unicul supraviețuitor al deportării a fost mama sa.

După război, Ligeti și-a continuat studiile la Budapesta. După absolvire, în 1949, a studiat câțiva ani etnologia muzicii folclorice românești, urmând a se întoarce la Budapesta, unde a devenit profesor de armonie, contrapunct și analiză muzicală.

Ligeti a predat în Darmstadt, Hamburg, Stockholm etc.

Muzica lui Ligeti[modificare | modificare sursă]

Piesele compuse de Ligeti sunt foarte diverse, de la cele influențate de compatriotul său Béla Bartók până la muzică electronică scrisă alături de Karlheinz Stockhausen.

Lista principalelor lucrări[modificare | modificare sursă]

  • Concert românesc pentru orchestră (1951)
  • Six Bagatelles, 1er Quatuor pentru coarde, Métamorphoses nocturnes (1951-1954)
  • Volumina pentru orgă (1962)
  • Aventures et Nouvelles Aventures (1966)
  • Requiem (1963-1965)
  • Lux aeterna (1966)
  • Lontano, pentru orchestră (1967)
  • Continuum pentru clavecin (1968)
  • 2e Quatuor (1968)
  • Ramifications, Studiul nr. 2 «Coulée» pentru orgă (1969)
  • Concerto de cameră (1969)
  • Melodien, pentru orchestră de cameră (1971)
  • Clocks and Clouds, pentru 12 cântărețe și orchestră (1972)
  • Le Grand Macabre, operă (1974-1977)
  • Trio pour violon, cor și pian (1982)
  • Trois Fantaisies pour cœur, a capella după Hölderlin (1983)
  • Concerto pentru pian (1985-1988)

Premii[modificare | modificare sursă]

  • 1986—Premiul Grawemeyer pentru compoziție muzicală (Études pour piano)
  • 1991—Premiul Balzan
  • 1995—Premiul Schock pentru arta muzicală
  • 1995 - 1996 -- Premiul Wolf pentru muzică
  • 2001—Premiul Kyoto
  • 2004—Premiul Polar Music

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ligeti, musical pioneer, dies at 83. http://www.guardian.co.uk/world/2006/jun/13/artsobituaries.obituaries.