Analiză muzicală
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Analiza muzicală este determinarea proprietăților unei compoziții, în special cele care demonstrează unitatea și logica lucrării.
Analiza muzicală reprezintă un mod rațional de a înțelege, într-o anumită măsură, de ce o compoziție „sună bine”.
Analiza muzicală constă, între altele, în determinarea:
- Modurilor sau gamelor unei compoziții, prezența sau absența unor modulații sau tonicizări.
- Ritmului unei lucrări, prezența unor sincopații.
- Formei unei lucrări, în special tipurile de cadențe.
- Motivelor melodiei unei compoziții.[1]
- Intervalelor în pasaje contrapuntale.
- Progresiilor de acorduri pentru diferite secțiuni.
[modificare] Note
- ^ Un motiv muzical este o idee melodică sau ritmică cu o identitate proprie, de obicei elaborată sau combinată repetat cu alt material într-o compoziție.
[modificare] Bibliografie
- The Harvard Dictionary of Music, ediția a 4-a, 2003.
|
||||||||||||||||||||||||||||