Ion Dincă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ion Dincă
Ion Dincă.jpg
Generalul Ion Dincă

 Prim-Vice-Premier
În funcție
aprilie 1980 – decembrie 1989

Născut(ă) 3 noiembrie 1928
Cobia, România
Nume la naștere Ion Dincă
Decedat(ă) 9 ianuarie 2007 (78 de ani)
București, România
Partid politic Partidul Comunist din România
Copii Doina (soția lui Gabriel Popoviciu), Liliana (soția lui Nicolae Badea)
Alma mater Academia Militară din București
Profesie militar, politician comunist
Naționalitate română

Ion Dincă (n. 3 noiembrie 1928, Comuna Cobia, Dâmbovița - d. 9 ianuarie 2007, București) a fost un general de armată, politician comunist român.

Studii: Școala Militară Politică Ineu (1948 - 1949), Cursul de locțiitori politici de regimente și instructori de M.U. (noiembrie 1950 - mai 1951), Cursul academic superior de comandanți și șefi de state majore de pe lângă Academia Militară (octombrie 1954 - octombrie 1955) și Academia Militară Generală - Facultatea de Arme Întrunite (1965 - 1968), ca șef de promoție.

Grade obținute: locotenent - 1949, locotenent major - 1950, căpitan - 1951, maior - 1952, locotenent colonel - 1954, colonel - 1959, general maior - 10 martie 1961, general locotenent - august 1969.

Locțiitor politic al comandantului Batalionului 3 transmisiuni (mai 1950 - martie 1951), șef birou în Direcția organizare și instructaj (martie - mai 1951), șef Secție și locțiitor al șefului Direcției Organizare din D.S.P.A. (mai 1951 - octombrie 1954) și șef Secție politică Corpul 81 Artilerie a.a. (octombrie 1955 - iulie 1957)

El a îndeplinit funcția de secretar al Consiliului Politic Suprem al Armatei (iunie 1960 - iunie 1965), urmat de Ion Coman. A fost numit în 1968 în funcția de consilier militar al șefului statului.

A devenit adjunct (august 1968), prim-adjunct ( noiembrie 1970) și șef secție al CC al PCR (1971), secretar al CC al PCR (1972 - iunie 1973), membru al CC al PCR (din 1972), membru al Consiliului de Apărare (1972-1973) și prim-secretar al Comitetului Județean de Partid din Argeș (iunie 1973 - iunie 1976).

Între iunie 1976 - februarie 1979 a fost prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R. și primar general al municipiului București. Viceprimministru și ministru al construcțiilor industriale (februarie 1979 - aprilie 1980). În ultimul guvern al României comuniste, condus de Constantin Dăscălescu, a îndeplinit funcția de prim-vice-premier (aprilie 1980 - decembrie 1989).

Ion Dincă a fost mai cunoscut prin porecla „Te-leagă”[1], întrucât nu ezita să aresteze chiar și membri importanți ai aparatului de stat. Însuși generalul Pleșiță, fostul șef al spionajului extern, a avut de-a face cu nervii lui Dincă.

A fost condamnat pentru participare la reprimarea revoluției române din 1989, dar eliberat cinci ani si trei luni mai târziu, din Penitenciarul Jilava. Ulterior, s-a readaptat și a devenit consilier la firma ginerelui sau, Nicolae Badea, acționar la FC Dinamo.[2].

A murit marți, 9 ianuarie 2007, în urma unui accident vascular, în vârstă de 79 ani și a fost înmormântat la cimitirul Ghencea Militar din București.[3]

Are două fiice, stabilite în S.U.A.. Cele două fete ale lui Dincă, Doina (soția controversatului om de afaceri Gabriel Popoviciu) și Liliana (fosta soție a lui Nicolae Badea), erau ofițeri de contraspionaj, activând la Academia din Băneasa, la secția dialecte arabe.[4]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Secretele unui milionar misterios, 17 martie 2008, Evenimentul zilei, accesat la 15 iulie 2012
  2. ^ A murit odata cu comunismul, 11 ianuarie 2007, Evenimentul zilei, accesat la 15 iulie 2012
  3. ^ Ion Dincă, zis "Teleagă", a murit mulțumit de realizările pe care le-a avut în comunism, 11 ianuarie 2007, Christian Levant, Petrică Răchită, Adevărul, accesat la 15 iulie 2012
  4. ^ Cine este Puiu Popoviciu, unul dintre cei mai discreti oameni de afaceri romani, si cum a ajuns un jucator de top in imobiliare, 25 martie 2009, Ioana David, Ziarul financiar, accesat la 15 iulie 2012

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Articole biografice