Ion Dincă
Ion Dincă (n. 3 noiembrie 1928, Comuna Cobia, Dâmbovița - d. 9 ianuarie 2007) a fost un comunist român.
Studii: Școala Militară Politică Ineu (1948 - 1949), Cursul de locțiitori politici de regimente și instructori de M.U. (noiembrie 1950 - mai 1951), Cursul academic superior de comandanți și șefi de state majore de pe lângă Academia Militară (octombrie 1954 - octombrie 1955) și Academia Militară Generală - Facultatea de Arme Întrunite (1965 - 1968), ca șef de promoție.
Grade obținute: locotenent - 1949, locotenent major - 1950, căpitan - 1951, maior - 1952, locotenent colonel - 1954, colonel - 1959, general maior - 10 martie 1961, general locotenent - august 1969.
Locțiitor politic al comandantului Batalionului 3 transmisiuni (mai 1950 - martie 1951), șef birou în Direcția organizare și instructaj (martie - mai 1951), șef Secție și locțiitor al șefului Direcției Organizare din D.S.P.A. (mai 1951 - octombrie 1954) și șef Secție politică Corpul 81 Artilerie a.a. (octombrie 1955 - iulie 1957)
El a îndeplinit funcția de secretar al Consiliului Politic Suprem al Armatei (iunie 1960 - iunie 1965), urmat de Ion Coman. A fost numit în 1968 în funcția de consilier militar al șefului statului.
A devenit adjunct (august 1968), prim-adjunct ( noiembrie 1970) și șef secție al CC al PCR (1971), secretar al CC al PCR (1972 - iunie 1973), membru al CC al PCR (din 1972), membru al Consiliului de Apărare (1972-1973) și prim-secretar al Comitetului Județean de Partid din Argeș (iunie 1973 - iunie 1976).
Între iunie 1976 - februarie 1979 a fost prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R. și primar general al municipiului București. Viceprimministru și ministru al construcțiilor industriale (februarie 1979 - aprilie 1980). În ultimul guvern al României comuniste, condus de Constantin Dăscălescu, a îndeplinit funcția de prim-vice-premier (aprilie 1980 - decembrie 1989).
Ion Dincă a fost mai cunoscut prin porecla „Te-leagă”[1], întrucât nu ezita să aresteze chiar și membri importanți ai aparatului de stat. Însuși generalul Pleșiță, fostul șef al spionajului extern, a avut de-a face cu nervii lui Dincă.
A fost condamnat pentru participare la reprimarea revoluției române din 1989, dar eliberat cinci ani si trei luni mai târziu, din Penitenciarul Jilava. Ulterior, s-a readaptat și a devenit consilier la firma ginerelui sau, Nicolae Badea, acționar la FC Dinamo.[2].
A murit marți, 9 ianuarie 2007, în urma unui accident vascular, în vârstă de 79 ani și a fost înmormântat la cimitirul Ghencea Militar din București.[3]
Are două fiice, stabilite în S.U.A..
Cele două fete ale lui Dincă, Doina (soția controversatului om de afaceri Gabriel Popoviciu) și Liliana (fosta soție a lui Nicolae Badea), erau ofițeri de contraspionaj, activând la Academia din Băneasa, la secția dialecte arabe.[4]
Referințe [modificare]
- ^ Secretele unui milionar misterios, 17 martie 2008, Evenimentul zilei, accesat la 15 iulie 2012
- ^ A murit odata cu comunismul, 11 ianuarie 2007, Evenimentul zilei, accesat la 15 iulie 2012
- ^ Ion Dincă, zis "Teleagă", a murit mulțumit de realizările pe care le-a avut în comunism, 11 ianuarie 2007, Christian Levant, Petrică Răchită, Adevărul, accesat la 15 iulie 2012
- ^ Cine este Puiu Popoviciu, unul dintre cei mai discreti oameni de afaceri romani, si cum a ajuns un jucator de top in imobiliare, 25 martie 2009, Ioana David, Ziarul financiar, accesat la 15 iulie 2012
Legături externe [modificare]
Articole biografice
- POVEȘTI DE BUCUREȘTI Cel mai temut primar al Capitalei, Ion Dincă, zis „Te-leagă” sau „Balconetti”, stătea cu pistolul pe birou!, 29 aprilie 2011, Aura Clara Marinescu, Adevărul
- Ion Dincă, zis "Teleagă", a murit mulțumit de realizările pe care le-a avut în comunism, 11 ianuarie 2007, Christian Levant, Petrică Răchită, Adevărul
- Nurnbergul românesc: “Am fost un dobitoc!”, 3 februarie 2010, Lavinia Betea, Jurnalul Național
