Ion Dincă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ion Dincă

Generalul Ion Dincă
Date personale
PoreclăTeleagă Modificați la Wikidata
Născut Modificați la Wikidata
Cobia, România Modificați la Wikidata
Decedat (78 de ani)[1] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Ghencea Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiaccident vascular cerebral Modificați la Wikidata
CopiiDoina (soția lui Gabriel Popoviciu), Liliana (soția lui Nicolae Badea)
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Prim-Vice-Premier
În funcție
aprilie 1980 – decembrie 1989
Partid politicPartidul Comunist Român
Alma materAcademia Militară din București
Profesiemilitar, politician comunist
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ion Dincă (n. , Cobia, Dâmbovița, România – d. , București, România) a fost un general de armată, politician comunist român. Ion Dincă a fost membru al Partidului Comunist Român din 1947.[2]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Studii: Școala Militară Politică Ineu (1948 - 1949), Cursul de locțiitori politici de regimente și instructori de M.U. (noiembrie 1950 - mai 1951), Cursul academic superior de comandanți și șefi de state majore de pe lângă Academia Militară (octombrie 1954 - octombrie 1955) și Academia Militară Generală - Facultatea de Arme Întrunite (1965 - 1968), ca șef de promoție.

Grade obținute: locotenent - 1949, locotenent major - 1950, căpitan - 1951, maior - 1952, locotenent colonel - 1954, colonel - 1959, general maior - 10 martie 1961, general locotenent - august 1969.

Locțiitor politic al comandantului Batalionului 3 transmisiuni (mai 1950 - martie 1951), șef birou în Direcția organizare și instructaj (martie - mai 1951), șef Secție și locțiitor al șefului Direcției Organizare din D.S.P.A. (mai 1951 - octombrie 1954) și șef Secție politică Corpul 81 Artilerie a.a. (octombrie 1955 - iulie 1957)

El a îndeplinit funcția de secretar al Consiliului Politic Suprem al Armatei (iunie 1960 - iunie 1965), urmat de Ion Coman. A fost numit în 1968 în funcția de consilier militar al șefului statului.

Prin Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 500/1964 i s-a conferit Ordinul „23 August” clasa a III-a „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”.[3]

A devenit adjunct (august 1968), prim-adjunct ( noiembrie 1970) și șef secție al CC al PCR (1971), secretar al CC al PCR (1972 - iunie 1973), membru al CC al PCR (din 1972), membru al Consiliului de Apărare (1972-1973) și prim-secretar al Comitetului Județean de Partid din Argeș (iunie 1973 - iunie 1976).

Între iunie 1976 - februarie 1979 a fost prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R. și primar general al municipiului București. Dincă a fost ministru al construcțiilor industriale (februarie 1979 - aprilie 1980). În ultimul guvern al României comuniste, condus de Constantin Dăscălescu, a îndeplinit funcția de prim-vice-premier (aprilie 1980 - decembrie 1989).

Ion Dincă a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1961 - 1989.[4] În sesiunea 1985 - 1989 a Marii Adunări Naționale, Dincă a fost membru în comisia pentru politica externă și cooperare economică internațională.[5] În 1981, Ion Dincă a primit titlul de Erou al Muncii Socialiste și Medalia de Aur Secera și Ciocanul.[6]

Ion Dincă a fost mai cunoscut prin porecla „Te-leagă”[7], întrucât nu ezita să aresteze chiar și membri importanți ai aparatului de stat. Însuși generalul Pleșiță, fostul șef al spionajului extern, a avut de-a face cu nervii lui Dincă.

A fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru participare la reprimarea revoluției române din 1989[8], dar eliberat cinci ani si trei luni mai târziu, din Penitenciarul Jilava.[9] Ulterior, s-a readaptat și a devenit consilier la firma ginerelui sau, Nicolae Badea, acționar la FC Dinamo.[10].

A murit marți, 9 ianuarie 2007, în urma unui accident vascular, în vârstă de 79 ani și a fost înmormântat la cimitirul Ghencea Militar din București.[11]

Are două fiice, stabilite în S.U.A.. Cele două fete ale lui Dincă, Doina (soția controversatului om de afaceri Gabriel Popoviciu) și Liliana (fosta soție a lui Nicolae Badea), erau ofițeri de contraspionaj, activând la Școala de ofițeri a Ministerului de interne, la secția dialecte arabe.[12]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b http://www.evz.ro/article.php?artid=287341  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ http://www.cnsas.ro/documente/2004%20-%20Membrii%20CC.pdf
  3. ^ Decretul nr. 500/1964 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Populare Romîne nr. 18 din 9 decembrie 1964.
  4. ^ http://www.cnsas.ro/documente/2004%20-%20Membrii%20CC.pdf
  5. ^ Systems, Indaco. „Hotărârea nr. 12/1985 privind alegerea comisiilor permanente ale Marii Adunari Nationale”. Lege5. 
  6. ^ http://www.cnsas.ro/documente/2004%20-%20Membrii%20CC.pdf
  7. ^ Secretele unui milionar misterios, 17 martie 2008, Evenimentul zilei, accesat la 15 iulie 2012
  8. ^ „Ion Dincă, zis "Teleagă", a murit mulțumit de realizările pe care le-a avut în comunism”. adevarul.ro. 
  9. ^ „Fostul lider comunist Ion Dinca a incetat din viata”. Gandul.info. 
  10. ^ A murit odata cu comunismul, 11 ianuarie 2007, Evenimentul zilei, accesat la 15 iulie 2012
  11. ^ Ion Dincă, zis "Teleagă", a murit mulțumit de realizările pe care le-a avut în comunism, 11 ianuarie 2007, Christian Levant, Petrică Răchită, Adevărul, accesat la 15 iulie 2012
  12. ^ Cine este Puiu Popoviciu, unul dintre cei mai discreți oameni de afaceri romani, și cum a ajuns un jucător de top în imobiliare, 25 martie 2009, Ioana David, Ziarul financiar, accesat la 15 iulie 2012

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Articole biografice


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ion_Dincă&oldid=15962227