Gheorghe Cioară

Gheorghe Cioară
Gheorghe Cioară (fotografie din 1974)
Ministrul energiei electrice și industriei electrotehnice
În funcție 1954 – 1957
Prim-ministru	Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica
Precedat de	Gheorghe Gaston Marin
Succedat de	Minister desființat, devenind Departament în Ministerul minelor
Ministru comerțului exterior
În funcție 1965 – 1969
Prim-ministru	Ion Gheorghe Maurer
Precedat de	Mihail Petri
Succedat de	Cornel Burtică
Ministrul energiei electrice
În funcție 1979 – 1981
Prim-ministru	Manea Mănescu, Ilie Verdeț
Precedat de	Trandafir Cocârlă
Succedat de	Trandafir Cocârlă
Primar general al Bucureștiului
În funcție 1971 – 1975
Precedat de	Dumitru Popa
Succedat de	Ion Dincă
Născut(ă)	1 septembrie 1924 București
Partid politic	Partidul Comunist Român

Gheorghe Cioară (n. 1 septembrie 1924, București) a fost un demnitar comunist român, ministru în diferite guverne în perioada 1953-1985.

Biografie

Gheorghe Cioară (n. 1924 - Bucuresti) provine dintr-o familie muncitoreasca, de romani, iar nu de rromi, cum sunt unele informatii false). Tatal sau a fost blanar (facea caciuli) la fabrica Cehoslovaca din Bucuresti. Si-a facut studiile liceale la Liceul militar din Cernauti, apoi la liceul militar de la Craiova. Studiile superioare le-a facut, incepand din 1943, la Politehnica din Bucuresti (primii trei ani), iar ultimii doi ani de studiu, la Institutul Politehnic din Leningrad (URSS), la facultatea de constructii hidrotehnice. A iesit inginer cu diploma in 1947. În noiembrie 1945 a devenit membru al PCR. A fost membru al Comitetului Executiv al CC al PMR, reprezentantul Romaniei la CAER, ministru al energiei electrice, presedinte al Comitetului de Stat pentru Stiinta si Tehnologie (1970-1972), al comerțului exterior, prim-secretar al Comitetului municipal PCR-Bucuresti și primar general al or. București în perioada 1972 - 1975. Apoi a fost vice-prim ministru cu problemele de investitii-constructii. La inceputul anilor '80 a fost ambasador la Sofia (Bulgaria). În toata aceasta perioada a primit mai multe ordine si medalii. A iesit la pensie in 1986.

La al XI-lea congres al Partidului Comunist Român, Gheorghe Cioară a propus alegerea pe viață a lui Nicolae Ceaușescu în fruntea partidului.

Funcții guvernamentale

Guvernul Gheorghe Gheorghiu-Dej (28 ianuarie 1953 - 4 octombrie 1955)

• Ministrul energiei electrice și industriei electrotehnice (18 mai 1954 - 4 octombrie 1955)

Guvernul Chivu Stoica (4 octombrie 1955 - 19 martie 1957)

• Ministrul energiei electrice și industriei electrotehnice (4 octombrie 1955 - 19 februarie 1957)

Guvernul Ion Gh. Maurer (21 august 1965 - 8 decembrie 1967)

• Ministrul comerțului exterior (21 august 1965 - 8 decembrie 1967)

Guvernul Ion Gh. Maurer (9 decembrie 1967 - 12 martie 1969)

• Ministrul comerțului exterior (9 decembrie 1967 - 12 martie 1969)

Guvernul Ion Gh. Maurer (13 martie 1969 - 27 februarie 1974)

• Ministrul comerțului exterior (13 martie - 30 aprilie 1969)
• Prim-vicepreședintele Comitetului de Stat al Planificării (cu rang de ministru secretar de stat) (30 aprilie 1969 - 15 mai 1972)
• Președintele Consiliului Național al Cercetării Științifice (cu rang de ministru) (17 septembrie 1970 - 27 februarie 1974)

Guvernul Manea Mănescu (27 februarie 1974 - 18 martie 1975)

• Președintele Consiliului Național al Cercetării Științifice (cu rang de ministru) (27 februarie 1974 - 18 martie 1975)

Guvernul Manea Mănescu (18 martie 1975 - 30 martie 1979)

• Viceprim-ministru al Guvernului (16 iunie 1976 - 30 ianuarie 1979)
• Ministrul construcțiilor industriale ad-interim (21 noiembrie 1977 - 7 martie 1978)
• Ministrul construcțiilor industriale (7 martie 1978 - 30 ianuarie 1979)
• Ministrul energiei electrice (30 ianuarie - 30 martie 1979)

Guvernul Ilie Verdeț (30 martie 1979 - 29 martie 1980)

• Ministrul energiei electrice (30 martie 1979 - 29 martie 1980)

Guvernul Ilie Verdeț (29 martie 1980 - 20 mai 1982)

• Ministrul energiei electrice (29 martie 1980 - 26 martie 1981)
• Ministru secretar de stat la Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie (26 martie 1981 - 20 mai 1982)

Guvernul Constantin Dăscălescu (21 mai 1982 - 28 martie 1985)

• Ministru secretar de stat la Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie (21 mai 1982 - 19 mai 1983)

Funcții locale

• Primar general al Bucureștiului (1971 - 1975)