Discuție Utilizator:Dacodava/Arhivă1

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
Adăugare subiect
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ultimul comentariu: acum 18 ani de AdiJapan în subiectul Aromâni
Bine ați venit la Wikipedia în limba română!
Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Sperăm că va fi o colaborare cât mai frumoasă și că veți profita de șederea dumneavoastră aici.
Wikipedia în română este o enciclopedie cu conținut liber care a luat naștere în iulie 2003. De atunci s-au stabilit o serie de principii definite de comunitate. Vă rugăm să vă rezervați ceva timp pentru a lua la cunoștință câteva dintre acestea înainte de a începe editarea pe Wikipedia.
Cum să creați un articol
Pas cu pas, cu ajutorul asistentului nostru.
Politicile Wikipediei
Standarde și norme adoptate de către comunitate.
Întrebări frecvente
Anumite întrebări frecvent adresate de către utilizatorii începători.
Cei cinci piloni ai Wikipediei
Principiile de bază ale proiectului.
Ajutor
Manualul general al Wikipediei.
Aflați cum să editați pagini
Ghid de modificare a paginilor wiki
.
Ghid
Învățați cum să editați pas cu pas.
Ilustrare
Trimite un fișier și ilustrează un articol.
Cutia cu nisip
Locul destinat testelor.
Solicitați asistență
Cereți ajutor personalizat pentru primii dumneavoastră pași.
Cafenea
Informații și discuții despre evenimente curente.
Wikizare rapidă
O privire de ansamblu a modului în care se folosește codul wiki.

Aceasta este pagina dumneavoastră de discuție, unde puteți primi mesaje de la alți wikipediști. Pentru a lăsa un mesaj unui alt wikipedist scrieți-i pe pagina sa de discuție; altfel, acesta nu va fi notificat. La sfârșitul mesajului trebuie să vă semnați tastând ~~~~ sau prin apăsarea butonului „creion” așa cum reiese din imaginea alăturată. Luați aminte că în articole nu se pune semnătura.

Aveți la dispoziție propria pagină de utilizator (vedeți sus de tot unde scrie Dacodava/Arhivă1) în care vă puteți organiza activitatea la Wikipedia și în care puteți să vă prezentați pe dumneavoastră ca wikipedist, dar nu înainte de a citi regulile aferente paginii de utilizator; evitați să scrieți în pagina dumneavoastră CV-uri sau informații fără legătură cu Wikipedia.




Salut Dacodava!

Dupa fiecare virgula sau punct trebuie sa lasi un spatiu liber. Mihai Andrei 22 septembrie 2005 11:32 (MEZ)

Subscriu şi eu la această recomandare! Şi aş dori să îţi mai spun că pe ro.wp articolele nu se semnează! Mulţumesc! --Vlad 22 septembrie 2005 09:44 (UTC)
Dacodava, te mai rog o dată să-ţi revezi articolele înainte de a le crea în Wikipedia. Continui să nu pui spaţii după punct (atunci când trebuie puse), respectiv să laşi spaţii înainte de virgulă (atunci când nu trebuie lăsate). Mulţumesc! --Vlad 22 septembrie 2005 10:27 (UTC)
Îţi mulţumesc pentru că ai ţinut seama în redactarea articolelor de ceea ce te-am rugat! :) Un singur lucru, dacă se poate: datele nu se wikizează în întregime, adica [[zi lună an]] ci [[zi lună]] [[an]]. Mulţumesc!


Poate fi luat orice atat timp cat e utilizat in scopul promovarii imaginii Romaniei. Dacodava

Acesta este un termen bun! Şi eu lucrez sub aceleaşi principe - promovarea României. Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor | d 20 octombrie 2005 11:43 (UTC)

Cîteva legături utile pentru tine:

Şi la următoarea ameninţare sau insultă adresată vreunui utilizator, vei fi blocat. Iulian U. 19 noiembrie 2005 14:31 (UTC)

Eşti tare! Iulian U. 19 noiembrie 2005 14:43 (UTC)
Cu adevărat tare. Păcat de contribuţiile de până acum.Mă întreb cam câţi anişori ai.Dacă ai renunţa la tonul agresiv poate avem o discuţie mai serioasă despre extremism, naţionalism, ş.a.. Dacă nu te blochează Iulian, te blochez eu.Elerium | [ [http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discu%C5%A3ie_Utilizator:Elerium Discuţie Elerium]] 19 noiembrie 2005 15:00 (UTC).

Referinţe[modificare sursă]

Dacodava, felicitări pentru seria de articole pe teme istorice. Aş dori numai să te rog să menţionezi şi bibliografia. Înţeleg că ai o enciclopedie dinainte de război? Ne-ar prinde bine să pui la sfîrşitul articolelor tale titlul enciclopediei, autorii şi anul & locul publicării. Dacă ai şi alte surse, cu atît mai bine.

Despre relaţia ta cu ceilalţi contribuitori, te-aş ruga să-ţi păstrezi calmul şi să eviţi orice fel de conflict. Pe Wikipedia există oameni cu cele mai diverse păreri, iar faptul că părerile diferă nu este motiv de ceartă. Dacă crezi cu toată fiinţa că ungurii reprezintă un pericol pentru ţara noastră, îţi sugerez să te muţi de exemplu la Tîrgu Mureş şi prin prezenţa şi activitatea ta să reduci acest pericol. Pe Wikipedia însă nu cred că poţi face mare lucru în privinţa asta. Aici apreciem în acelaşi timp şi calitatea de editor şi capacitatea de a colabora constructiv cu ceilalţi. Toate cele bune. --AdiJapan 20 noiembrie 2005 10:34 (UTC)

E o neînţelegere la mijloc. Probabil ţi s-a spus să nu-ţi pui propria semnătură pe articole, iar asta e normal, aşa cum de fapt nu vezi vreo semnătură separat pe fiecare articol din enciclopediile tipărite. Dar a menţiona sursele pe care se bazează articolele este chiar o cerinţă pe Wikipedia - vezi Politica oficială şi în special Verificabilitate. Într-o fază avansată a proiectului cam toate articolele vor preciza clar din ce surse au scos datele, afirmaţiile, etc.
Te înţeleg că nu-ţi place să stai de pază la articolele pe care le-ai scris. În mod normal nici n-ar trebui să fie nevoie să le păzeşti. Atîta timp cît ele conţin afirmaţii verificabile (deci referinţele sînt necesare!) nu vor suferi decît adăugiri, completări. Cu excepţia cazurilor de vandalism, de care are cine să se îngrijească.
În legătură cu Tîrgu Mureş, m-ai dezamăgit. Dacă românii nu se duc să trăiască acolo cum vrei să redevină pămînt românesc? --AdiJapan 21 noiembrie 2005 11:48 (UTC)

Limba moldoveneasca[modificare sursă]

Where are you? We need your help on Moldovan language!  Bonaparte  talk & contribs

Cine te-a blocat? Bonaparte  talk & contribs

Ronline for Admin[modificare sursă]

http://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Requests_for_adminship/Ronline and http://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Requests_for_adminship#Ronline . I have nominated Ronline to be Administrator for English Wikipedia. Let's vote for him! Hai si voteaza! Bonaparte  talk & contribs

Corect / Incorect[modificare sursă]

Nu este vorba de corect / incorect, ci de un stil de scriere. Nu văd de ce e incorect să spui "x a fost un domnitor al Moldovei", cu sensul a fost şi el domnitor al Moldovei pe lângă alţi y. Uită-te şi la alte articole Wikipedia, o să vezi că toate încep aşa. --Vlad|-> 25 noiembrie 2005 13:52 (UTC)

Tu tot mai crezi că sunt ungur? :) Ţi-am spus, nu eu am inventat acest mod de exprimare pe ro.wp. --Vlad|-> 26 noiembrie 2005 22:26 (UTC)

Comportament[modificare sursă]

Dacodava, aş dori să te rog un lucru. Ştiu c-o să-ţi fie greu, dar pentru binele tuturor va trebui să încerci cît poţi. Modul cum interacţionezi tu cu ceilalţi contribuitori nu e tocmai de nota zece şi asta afectează starea de spirit pe Wikipedia. Criticile constructive sînt binevenite, ca de exemplu cele referitoare la exprimarea corectă în limba română. Dar felul cum îi acuzi pe unii şi pe alţii că fac parte din UDMR şi cum îi numeşti ofensiv bozgori nu mi se pare deloc potrivit. Pentru cineva care a scris o mulţime de articole bune e un pic cam ciudat. --AdiJapan 28 noiembrie 2005 10:45 (UTC)

Adi, pentru conformitate, contribuţiile lui Dacodava, după cum singur a recunoscut, sunt luate din Enciclopedia "Cugetarea", probabil, sper eu, nu copiate cuvânt cu cuvânt. --Vlad|-> 28 noiembrie 2005 23:29 (EET)Răspunde
Ştiu Vlad, şi asta nu ştirbeşte cu nimic meritul lui Dacodava de a fi contribuit cu nenumărate articole importante. Aici nu ne cere nimeni să fim originali, ba dimpotrivă, trebuie să bazăm totul pe surse credibile. Ce mă plîng eu este că nu reuşeşte să se înţeleagă cu oamenii şi că a continuat să insulte prin cuvinte jignitoare şi după ce l-am rugat să înceteze. --AdiJapan 29 noiembrie 2005 06:13 (EET)Răspunde



Pagina de discuţii[modificare sursă]

Dacodava, avînd în vedere că ţi-ai exprimat dorinţa să ne părăseşti, trebuie să laşi această pagină de discuţii neatinsă. Ştiu că poate conţinutul acesteia nu-ţi convine în totalitate, dar este consecinţa acţiunilor tale pe acest sit, iar ceilalţi utilizatori au dreptul să ştie cele ce noi am discutat cu tine de-a lungul timpului. Aşadar te rog să nu îţi mai goleşti pagina, altfel vom fi nevoiţi să o protejăm. Iulian U. 5 decembrie 2005 16:51 (EET)Răspunde

lui iulianu[modificare sursă]

Invata si limba romana, nu numai ebraica!Ca sa poti citi articolele in limba romana! Romanii din Harghita si Covasna protesteaza impotriva legii minoritatilor. „Proiectul impus de UDMR contravine flagrant Constituţiei României şi dreptului internaţional, fiind un demers incompatibil cu spiritul şi tendinţele europene actuale, care urmăreşte să promoveze separatismul şi segregarea pe criterii etnice prin legalizarea unor instrumente de purificare etnică, iar adoptarea lui ar duce la adâncirea inechităţilor şi discriminării la care sunt deja supuşi, de facto, românii din Covasna şi Harghita, unde maghiarii deţin toate pârghiile de decizie la nivel local. În aceste judeţe, cei care au nevoie de un cadru legislativ de protecţie sunt românii, care nu au nici un acces la decizie şi sunt dezavantajaţi şi discriminaţi”, se subliniază în memorandum. Totodată, autorii săi consideră că autonomia culturală dorită de UDMR nu este, în realitate, decât „un pas decisiv spre realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc. Actualul cadru juridic şi legislativ asigură pe deplin protecţia minorităţilor din România la standarde superioare celor europene. Sursa: "Gândul" din Joi, 3 noiembrie 2005--Dacodava

Re: Exprimare[modificare sursă]

Salut.

Bunăoară în care articol exprimarea cu pricina? Ca să mă edific şi eu. --rebel 13 decembrie 2005 12:57 (EET)Răspunde

Nu, mă tem că sunt din Vrancea. Nu văd ce este greşit în exprimare în articolul respectiv. Dacă ai vrea să-mi menţionezi exact regula sintactică pe care am încălcat-o ar fi foarte bine. --rebel 13 decembrie 2005 13:13 (EET)Răspunde
Ei bine, mi-am permis să folosesc articolul pentru că acele perioade erau menţionate în paranteză şi nu se legau direct în propoziţie. Citirea lor este complet opţională; acesta este rolul parantezelor. Încearcă să citeşti fraza respectivă fără perioade şi vezi: sunt sau nu corect gramatical? --rebel 13 decembrie 2005 13:26 (EET)Răspunde
Alexandru Suţu a fost un domn fanariot în Moldova şi în Ţara Românească. Arată-mi dezacordurile :) --rebel 13 decembrie 2005 13:35 (EET)Răspunde

Alex Sutu a fost unul dintre domnitorii fanarioti ai Moldovei.--Dacodava

Voievozii Transilvaniei[modificare sursă]

Dragă Dacodava, îţi mulţumesc pentru mesaj. Lista despre care vorbim se referă la voievozii (principii) Transilvaniei. Prima persoană care a purtat acest titlu ("princeps Ultrasilvanus") a fost Mercurius. Nu-mi dau prea bine seama de ce vorbeşti de "principii unguri" ai Transilvaniei. Mercurius se pare că a fost francon ("sas"), dar putea foarte bine să fie şi italian, cum au fost primii episcopi romano-catolici de Alba Iulia şi Oradea. Nu ştiu de ce se proiectează în trecut cu atâta elan nişte realităţi ce ţin de epoca modernă (apartenenţa etnică etc.). În gândirea medievală aceste lucruri nu aveau nici o importanţă. --Mihai Andrei 17 decembrie 2005 14:20 (EET)Răspunde

Regii Ungariei[modificare sursă]

Gândeşte-te că după stingerea dinastiei arpadiene, Regatul Maghiar a fost condus de dinastia angevină ("de Anjou"), apoi de Casa de Luxemburg. Înşişi membrii dinastiei arpadiene s-au căsătorit cu bizantini, cu germani etc. Matia Corvinul era la origine român, însă "naţiunea" sa era aceea a regilor, căci "natio" nu avea încă un înţeles etnic. Clerul alcătuia o "natio" (o stare, altfel spus), nobilii erau altă "natio". Naţiunile acestea moderne, de italieni, români, turci etc., nu existau încă. De aceea Rogerius (italian) putea fi canonic la Oradea, sau Nicolaus Olahus (român) arhiepiscop-primat al Ungariei (arhiepiscop de Esztergom), căci prima lor apartenenţă nu era aceea etnică, ci aceea de statut, de stare (de "natio" in sens medieval). --Mihai Andrei 17 decembrie 2005 14:28 (EET)Răspunde

Gelu, Menumorut şi Glad[modificare sursă]

Dragă Dacodava, insişti aşadar ca cei trei să fie trecuţi în lista voievozilor Transilvaniei, chiar dacă ei au stăpânit doar părţi ale Transilvaniei de astăzi şi chiar dacă în vremea lor principatul Transilvaniei încă nu exista. Nu prea înţeleg. E ca şi cum ai vrea ca nu ştiu care prefect din vremea lui Cuza să fie trecut în lista de preşedinţi ai României. --Mihai Andrei 19 decembrie 2005 15:06 (EET)Răspunde

Interesant că îi atribui istoriei "noastre". Oricum Menumorut şi Glad au fost de neam bugari sau pecenegi. --Mihai Andrei 19 decembrie 2005 16:06 (EET)Răspunde
Îti dai seama: Gelu, Menumorut, Glad, aestea's nume eminamente dacice. :))) - Waelsch 20 decembrie 2005 11:21 (EET)Răspunde

Din cate am observat pe pagina sefilor de stat ai Romaniei este trecut si Cuza si este mentionata si perioada cand Romania (in acceptiunea moderna a termenului) nu exista. Asa ca vad o contradictie in afirmatii: daca articolul Sefilor de stat ai Romaniei il contine si pe Cuza pentru perioada cand Romania nu exista (ci doar Principatele Unite) atunci Gelu, Glad si Menumorut trebui sa se regaseasca in lista domnilor transilvaneni. Oricum e penibil sa spui ca "au stapanit doar parti ale Transilvaniei" si asta ar constitui un impediment. Inseamna ca toti sefii de guvern din 1940-1944 ar trebui mentionati ca premiei ai "unei parti din Romania", nu? In fond guvernau doar o parte restul era la indragitii nostri concetateni de etnie fino-ugrica.--Ditae 20 decembrie 2005 22:40 (EET)Răspunde

Continuitate in Transilvania[modificare sursă]

Menumorut, Gelu, Glad, Ahtum, Kean

Articole 1[modificare sursă]

Zvastică, "Totul pentru Ţară", Negru Vodă, Mişelav, Ioan şi Farcaş

Zvastica[modificare sursă]

Căutând la dexonline.ro, forma corectă este Svastică, articol care există, asta pe lângă articolul despre Zvastică ?. Mai sunt interpretări de ale tale, şi adevăruri de tine ştiute ? Ce bine ar fi dacă ai căuta înainte de a-ţi prezenta ideile. Elerium | Mesaje către Elerium 21 decembrie 2005 18:01 (EET).Răspunde

Articole 2[modificare sursă]

Maresiana, Cheve, Barbu Ştirbei, "Garda Conştiinţei Naţionale", Liga Apărării Naţional Creştine, Partidul Creştin Social Român

wiki la franceza[modificare sursă]

Multumesc pentru mesajul tau despre domnitori al Moldovei. Sunt francez, din origine al Bucovinei. Incerc sa scriu articole despre Romania la franceza, si o sa folosesc toate informatii pe care pot gasi si o s-o traduc... scuza-ma pentru româna mea, stiu ca nu e perfect... nu vorbesti deloc franceza ? Viteazul din Versailles, 23 decembrie 2005 21:08 (EET)

Articole 3[modificare sursă]

Emanuil Gojdu, Ioan Bogdan, Tracia

Titlul articolelor[modificare sursă]

Mai multe articole create de tine nu sunt denumite corect. Te rog să citeşti Wikipedia:Convenţii pentru denumiri şi să încerci să te corectezi. Mulţumesc. --SCriBu | -> 10 ianuarie 2006 15:01 (EET)Răspunde

Îmi cer scuze. Ai denumit articolele corect. Am să încerc să mai completez convenţiile de semn, ca să nu mai apară confuzii. --SCriBu | -> 11 ianuarie 2006 17:54 (EET)Răspunde

Treri[modificare sursă]

Salut.

Am eliminat propunerea de ştergere a articolului menţionat în titlul mesajului. Motivul este menţionat în cadrul editării articolului respectiv. Sper să nu-ţi fie cu supărare.

Succes.
--яεbεŀ 12 ianuarie 2006 11:21 (EET)Răspunde

Mulţumesc pentru înţelegere şi promptitudine. Aş dori să vă cer ca pe viitor, să încercaţi şi categorizarea articolelor purtându-vă semnătura, pentru a mai uşura din munca altora. Nu înţelegeţi un reproş din asta.
Mulţumesc.
--яεbεŀ 12 ianuarie 2006 11:33 (EET)Răspunde

Articole 4[modificare sursă]

Buri, Succidava, agatârşi, suci, valah, A. C. Cuza, valahi, goţi, Duras, Charnabon

Sunteţi pro sau contra existenţei unei Wikipedii separate în limbă moldovenească ?[modificare sursă]

Votul pentru existenta acestei enciclopedii

Este timpul să scăpăm de această pacoste. S-a politizat mult prea mult pe această temă şi acum a venit momentul să terminăm acest bâlci. Există mari şanse să eliminăm această eroare şi să votăm cu toţii să eliminăm această problemă. Nu există limba moldovenească!

Condiţii de vot: minim 25 de editări pe domeniul MO:wiki sau pe domeniul RO:wiki. Toţi din domeniul RO:wiki au dreptul să voteze! Mergeţi la vot până în 12 FEBRUARIE 2006!

http://mo.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Alegeri

Alegeri pentru primul Administrator român la MO:Wiki

http://mo.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Administratori

Alegeri checkuser[modificare sursă]

Există un proces electoral în curs la care poţi lua parte prin vot! Exprimă-ţi părerea despre candidaţii pentru permisiunile de checkuser aici. --Mihai 14 ianuarie 2006 11:19 (EET)Răspunde

Mulţumesc pentru votul de încredere acordat (mă refer la candidatura pentru checkuser). --Vlad|-> 14 ianuarie 2006 12:03 (EET)Răspunde

Plural în titluri[modificare sursă]

Salut. Articolele despre etnii au titluri puse în mod normal la plural (Geţi, Suci, Slavi). E drept că în general încercăm să evităm pluralul în titlu, dar în cazul ăsta nu merge. Am observat că articolul Valah face excepţie. Cum facem, îl pui tu la plural? Sau mă laşi pe mine? — AdiJapan  17 ianuarie 2006 12:12 (EET)Răspunde

Plural în titluri[modificare sursă]

Salut. Articolele despre etnii au titluri puse în mod normal la plural (Geţi, Suci, Slavi). E drept că în general încercăm să evităm pluralul în titlu, dar în cazul ăsta nu merge. Am observat că articolul Valah face excepţie. Cum facem, îl pui tu la plural? Sau mă laşi pe mine? — AdiJapan  17 ianuarie 2006 12:11 (EET)Răspunde

Am inversat conţinutul articolelor Valah şi Valahi. Toate cele bune! — AdiJapan  18 ianuarie 2006 12:18 (EET)Răspunde

Articole 5[modificare sursă]

Cartea eroilor naţiunii germane, Heinrich Pantaleonis, Dacus, rumâni, bulgari

România şi UE[modificare sursă]

Mi-a plăcut foarte mult felul în care arăţi şi părţile mai puţin cunoscute (de români) despre UE şi impactul pe care aceasta îl va avea faţă de România după 2007. Multă lume crede că odată cu 2007(dacă va fi 2007 şi nu 2008), lumea va putea să mergă în masă în EU la muncă. Adevărul este că România va intra in EU mai mult în genunchi. Până şi la numărul de voturi, noi ne-am ales numai cu 14(în consiliul de miniştrii) şi nu 15 sau 16 cât trebuia să primim, potrivit populaţiei. Constantzeanu 27 ianuarie 2006 04:57 (EET)Răspunde

Răspunsuri[modificare sursă]

  • Am mutat articolul Vlah la Vlahi, ceea ce a făcut ca tot conţinutul să treacă la Vlahi, iar sub titlul Vlah să rămînă un redirect. O astfel de mutare ai posibilitatea s-o faci şi tu, folosind butonul mutare de sus (în drept cu modifică pagina).
  • Problemă: La articolul Valahi scrie că termenii valah şi vlah sînt sinonimi. Dacă este adevărat atunci articolele trebuie unite. După cum ştii, în Wikipedia nu scriem articole despre cuvinte sau expresii (ca într-un dicţionar) ci despre concepte. Mai multe cuvinte care înseamnă acelaşi lucru se grupează într-un singur articol (de exemplu porumb, păpuşoi, cucuruz). Unii nu înţeleg lucrul ăsta şi au scris de exemplu cîte un articol separat pentru Român şi Româncă. Conceptul fiind acelaşi nu era cazul.
  • La Wikipedia în limba moldovenească se votează, după cum ştii. Votul se închide pe 12 februarie. O să existe probabil indivizi care o să dispute valabilitatea votului. Din păcate (şi din fericire) nu există nimeni cu o autoritate superioară care să ia astfel de decizii. Doar comunitatea utilizatorilor are puterea de a hotărî. De ce a apărut Wikipedia aia? Întreabă-l pe Node ue.

Toate cele bune. — AdiJapan  28 ianuarie 2006 17:22 (EET)Răspunde

Mai multe[modificare sursă]

Salut! Pentru a vedea cine a scris un articol este suficient să te uiţi în istoric (mă refer la Dacia). Ai grijă când mai creezi articole scurte, gen o frază, cum a au fost cele referitoare la triburi, poţi pune direct formatul {{ciot}} în articole. Şi dacă există deja articolul, nu ştergi conţinutul pentru a-l pune pe al tău. Uită-te un pic cum am făcut pagini de dezambiguizare la Asti şi Sindi. Nu e foarte complicat! :) --Vlad|-> 2 februarie 2006 14:48 (EET)Răspunde

Aha. Cam aşa este din păcate, cum spui tu. Uită-te în istoric, şi vezi că poţi face diferenţe între versiuni. Spune-mi exact ceea ce te deranjează, (adică fă un diff între două versiuni şi dă-mi link-ul sau dă-mi IP-ul şi mă uit de ex. dacă nu e vorba de un client mai vechi, care vine cu propriile lui teorii, la o sumedenie de articole. --Vlad|-> 2 februarie 2006 14:58 (EET)Răspunde
Mă referam la şters conţinutul existent, şi înlocuirea cu conţinutul tău. Uită-te un pic să vezi cum arată acum. --Vlad|-> 2 februarie 2006 15:04 (EET)Răspunde
Ok, dar din articolele indicate de tine, unele nu există încă. Vrei ca cele care nu există să fac redirect la cele care există? --Vlad|-> 4 februarie 2006 13:59 (EET)Răspunde
Am făcut redirecturile. --Vlad|-> 6 februarie 2006 12:40 (EET)Răspunde

Dacia[modificare sursă]

Îţi mulţumesc pentru sugestia de a arunca o privire peste Dacia. Am făcut câteva mici corecturi şi am iniţiat un articol despre sarmaţi. M-aş bucura dacă ai avea răgazul să te uiţi atât la sarmaţi, cât şi la Sarmisegetuza. Salut! --Mihai Andrei 2 februarie 2006 15:52 (EET)Răspunde

Pe articolul englez despre sarmaţi sunt enumerate triburile sarmate, între care şi carpii. Etimologia numelui Sarmisegetuza nu mi se pare un subiect controversat. Am întâlnit o explicaţie pe tema aceasta (ar trebui să caut sursa), însă particulele "sarmis" et "getae" mi se par evidente. Ar trebui căutat pe undeva în scrierile lui Daicoviciu. Acum la repezeală am găsit doar o sursă destul de obscură: [1]. --Mihai Andrei 4 februarie 2006 13:06 (EET)Răspunde
"Fraţii Daicoviciu" sunt de fapt tată şi fiu ;-) cel puţin aşa ştiu eu. --Mihai | D 5 februarie 2006 14:57 (EET)Răspunde

Invitaţie vot[modificare sursă]

După cum vezi, am deschis un sondaj despre posibilele permisiuni de revenire acordate unor utilizatori de încredere care nu doresc să devină (cel puţin pe moment) administratori. Să nu uităm că deciziile de blocare sau ştergere pot fi unele dificile câteodată, iar unii utilizatori nu doresc să îşi ia astfel de responsabilităţi. În vederea stabilirii unui consens, te-aş ruga să participi la sondajul desfăşurat. Mulţumesc, Mihai | D 4 februarie 2006 15:42 (EET)Răspunde

Răspuns[modificare sursă]

De ce ai fi acuzat? Dacă eşti utilizator înregistrat contribuţiile tale se întregistrează la numele de utilizator. Deci există continuitate. Oricum, nu înţeleg în ce scop să fii acuzat. --Mihai | D 6 februarie 2006 12:59 (EET)Răspunde

Imagini[modificare sursă]

Te rog să alegi licenţa din listă la trimiterea fişierelor. Indiferent de descriere, imaginile se şterg dacă nu există formatul necesar. --Mihai | D 8 februarie 2006 14:02 (EET)Răspunde

începe prin a spune din ce carte le-ai luat. --Mihai | D 8 februarie 2006 14:08 (EET)Răspunde

Pentru cele existente, dacă este posibil, le fac eu. La următoarele însă te rog să fii atent şi să alegi din listă. --Mihai | D 8 februarie 2006 14:17 (EET)Răspunde

Îmi pare rău, dar NU. Revistele deţin drepturi de autor pe acele imagini, iar noi nu le putem folosi. Trebuie să le ştergem. Wikipedia poate folosi imagini din domeniul public, utilizare cinstită, etc., dar nu cu drepturi de autor şi fără permisiune. --Mihai | D 8 februarie 2006 14:29 (EET)Răspunde

Pentru materialele de care vorbeşti tu se pune problema aşa:

  • În România drepturile de autor asupra unui material (poză, text, etc.) sînt valabile 70 de ani de la moartea celui care a creat materialul. Deci poţi copia liniştit doar din cărţi foarte vechi, pentru că au intrat în domeniul public.
  • Legea drepturilor de autor se aplică indiferent că între timp au mai fost războaie, revoluţii, deci calendarul din 1989 este la fel de protejat cît un calendar de ieri.
  • Pentru materialele protejate de drepturile de autor se poate totuşi profita de ceea ce se cheamă utilizare cinstită.
    • Pentru texte înţeleg că utilizarea cinstită înseamnă că ai voie să copiezi pînă la 500 de caractere dintr-un text cu condiţia să nu depăşească jumătate din lungimea lui. În plus trebuie citată obligatoriu sursa materialului. (Discuţie Wikipedia:Drepturi de autor)
    • Pentru imagini, utilizarea cinstită poate să însemne reducerea semnificativă a rezoluţiei. Din păcate nu am cifre ca să ştiu pînă la ce rezoluţie se poate chema utilizare cinstită. Va trebui să mai săpăm.

După cum vezi, nu e uşor... — AdiJapan  8 februarie 2006 18:23 (EET)Răspunde

Dacodava, îţi înţeleg frustrarea, toţi suferim de acelaşi lucru. Şi ca să-ţi răspund ce se întîmplă: cel care încalcă legea şi pune la Wikipedia materiale protejate nu păţeşte nimic, vorba ta, cine poate şti care e vinovatul? (Adevărul e că se cam poate şti, există rapoarte de autentificare, doar că tu eşti la un internet cafe unde cred că nu te legitimează nimeni - în alte ţări e pe bază de buletin...) Dar Wikipedia poate fi dată în judecată şi riscă să dispară. Aşa se pune problema. — AdiJapan  8 februarie 2006 19:07 (EET)Răspunde

Re: Harta Moldovei[modificare sursă]

După cum văd eu este o hartă bazată pe hărţi de la Wikipedia, deci pentru a o folosi trebuie să menţionezi licenţa GNU FDL şi eventual o legătură spre Wikipedia Română. --Mihai | D 9 februarie 2006 12:17 (EET)Răspunde

Nu Mihai, în interiorul Wikimedia nu e nevoie de citare. În plus licenţa GNU FDL este scrisă pe toate articolele, deci se subînţelege. Legătura spre Wikipedia este necesară dacă materialul este folosit pe un sit extern. Wikipedia în italiană este intern. Nu e nevoie de nici o aprobare.
O menţiune totuşi: Nu e nevoie să existe cîte un exemplar din aceeaşi imagine şi la noi şi la italieni. Pentru asta s-a inventat Commons. Singura condiţie este ca fişierul să nu fie protejat de drepturi de autor.
În particular harta Moldovei se găseşte deja la Commons sub numele Imagine:Moldova.png. Deci o poate folosi oricine de la orice proiect Wikipedia, fără nici un transfer de fişiere şi fără absolut nici o menţiune. — AdiJapan  9 februarie 2006 12:35 (EET)Răspunde

Copiere[modificare sursă]

Dacă a respecta legile înseamnă a fi fraier, da, la Wikipedia încercăm să fim cît mai fraieri. :-) Nu ştiu despre ministrul Beuran, în orice caz, faptul că el nu a fost chemat în justiţie nu înseamnă că proprietarii Wikipediei noi nu vom fi.

Enciclopedia de care vorbeşti înţeleg că este încă protejată. Chiar dacă zicem că autorul ei ar fi murit imediat după ce-a scris-o (1939) tot mai avem 3 ani pînă s-o putem copia cuvînt cu cuvînt.

Dar drepturile de autor se reduc strict la ceea ce a creat autorul respectiv. Dacă el a descris viaţa lui Ştefan cel Mare nu înseamnă că nimeni n-are voie să mai vorbească despre Ştefan cel Mare. Creaţia lui constă în modul de prezentare a faptelor, în propoziţiile pe care le-a scris. Informaţiile istorice din carte însă nu sînt ale lui. Deci poţi extrage ideile din "Cugetarea" şi să le reformulezi în cuvintele tale, şi atunci totul e legal. — AdiJapan  9 februarie 2006 12:26 (EET)Răspunde

Ha ha! Nici nu mi-am imaginat că ai fi în plop! :-) Observă că şi sus am "desenat" un "happy face", tocmai că să-ţi arăt că şi eu tot ironic am vorbit.
În legătură cu moralitatea drepturilor de autor e mult de discutat. Mi-e dor de vremea cînd un cîntăreţ îşi măsura succesul în aplauze. Azi se măsoară în dolari. Preţul unui CD este exagerat de exagerat. Iar drepturile de autor sînt o bună parte din cauză.
Dar legea e lege şi n-avem încotro. — AdiJapan  9 februarie 2006 13:08 (EET)Răspunde
Din cîte ştiu eu legea zice 70 de ani de la moartea autorului. Deci nu contează cartea sau ediţia, contează omul. Calculul cu Cugetarea se referă la cazul cel mai fericit (mă rog...) cînd autorul ei a murit imediat după ce-a scris-o.
Despre drepturile pe care le au urmaşii autorului nu ştiu nimic. — AdiJapan  9 februarie 2006 13:37 (EET)Răspunde
Nu contează că e artistică sau nu. Poate să fie documentară, tehnică, etc. Chestia e că un om a făcut poza aia şi tu vrei s-o foloseşti. Unii fotografi n-ar avea nimic împotrivă, dar nu te poţi baza pe speranţa că toţi fotografii sînt drăguţi. Oricum, tot ce discutăm noi aici e apă de ploaie. Lex-ul e dur, dar e lex. — AdiJapan  9 februarie 2006 14:01 (EET)Răspunde

Capitala Daciei

Sarmisegetuza[modificare sursă]

Cuvântul Sarmisegetusa apare la Google de 1000 de ori: http://www.google.ro/search?q=Sarmisegetusa&start=0&ie=utf-8&oe=utf-8 , iar Sarmisegetuza http://www.google.ro/search?hl=ro&q=Sarmisegetuza&btnG=Caut%C4%83&meta= de 14600. Cât despre unificare nu sunt de acord pentru că sunt două locuri diferite. --Mihai | D 11 februarie 2006 13:03 (EET) Stai că am înţeles eu rău: modific acum. --Mihai | D 11 februarie 2006 13:07 (EET) E ok acum? Şi scuze de neînţelegere. --Mihai | D 11 februarie 2006 13:11 (EET)Răspunde

Domnule, poate nu ai văzut că mi-am cerut scuze pentru faptul că am înţeles greşit şi le-am mutat corespunzător. Ori la Wikipedia avem nişte reguli şi nu avem nici un articol de genul Capitala X. Sau poate nu ai văzut că am mutat conţinutul în locul potrivit. Şi te rog să ai grijă la limbaj. --Mihai | D 11 februarie 2006 13:16 (EET)Răspunde

Avem zeci de astfel de cazuri. Pentru asta există paginile de dezambiguizare. --Mihai | D 11 februarie 2006 13:20 (EET)Răspunde

Stai că am o idee :-) Dacă nu îţi place, poţi scoate. --Mihai | D 11 februarie 2006 13:28 (EET)Răspunde

Am pus note de dezambiguizare pentru o mai bună navighare, la asta mă refeream. --Mihai | D 11 februarie 2006 13:32 (EET)Răspunde

gepizi, cumani, Cumania

CD-uri[modificare sursă]

Sînt absolut de acord. Ba chiar şi aici există felurite metode: internet, centre de închiriere, prieteni, biblioteci. Problema de principiu însă rămîne: preţul CD-urilor, DVD-urilor este ridicol de mare, şi dacă vrei să asculţi muzică legal trebuie fie să cumperi la preţul care este, fie să asculţi muzica la radio sau TV... — AdiJapan  18 februarie 2006 14:55 (EET)Răspunde

Re: Vandal[modificare sursă]

Salut, l-am rezolvat. Ştiu cine era, am crezut doar că revenise. Dar apoi când m-am uitat modificările lui datau din 26 decembrie. In cazuri din astea simple, poţi şi tu să te uiţi în istoric, să vezi cum arăta versiunea înainte de a o modifica el, să apeşi pe Modifică pagina (vei avea o avertizare cum că modifici o versiune mai veche a paginii), selectezi tot textul, copy, revii la articol (versiunea curentă vandalizată), din nou click pe Modifică pagina, selectezi tot textul din nou, paste şi e gata. Verifici cu butoanele din josul paginii: Arată previzualizare şi Arată diferenţele că e ok şi apoi salvezi şi scrii în descriere "Revert vandal". Cam asta este. --Vlad|-> 4 martie 2006 13:58 (EET)Răspunde

Problema e că nu poţi bloca pe cineva fără avertisment. Aşa că se procedează la revert-ul modificărilor şi avertizarea lui. Dar dacă încetează, nu pot să-l blochez. Pe respectivul în cauză (care a operat mult pe wikipedia) nici nu ar fi servit prea mult blocarea, pentru că revenea mereu de pe altă adresă IP. --Vlad|-> 4 martie 2006 14:09 (EET)Răspunde

Sarmisegetusa[modificare sursă]

Dragă Dacodava, unu la mână nu am "scos" teoria privind etnonimul Sarmisegetusa, iar doi la mână doresc să precizez sursa exactă (autorul, anul si pagina) iar pentru asta nu am găsit încă timp. Te asigur că am întâlnit explicaţia numelui Sarmisegetusa (sarmis et getusa) într-o lucrare de specialitate. Oricum nu cred că cineva este îndreptăţit să califice drept "scoase" teoriile care nu-i convin. Poate ar fi bine să te respecţi ceva mai mult. --Mihai Andrei 4 martie 2006 17:08 (EET)Răspunde

Problema rezolvata[modificare sursă]

Am rezolvat cu "mănăstirea Bistriţa". Fiecare este la judeţul ei. Cu stimă,--Bunu vio 4 martie 2006 20:21 (EET)Răspunde

Articole 6[modificare sursă]

Mănăstirea Bistriţa (judeţul Neamţ) , sciţi, Bistriţa (nume), cimerieni, Megleno-Români, Meglenoromâni

Prietenul tău Levente[modificare sursă]

Mi se pare frumos că eşti prieten cu Levente. Nu am înţeles prea bine folosirea timpurilor verbale în propoziţia "pe care îl cheamă Levente şi care evident era secui". A devenit cumva între timp şi el dac de când te-a cunoscut?! Multe salutari, --Mihai Andrei 6 martie 2006 20:13 (EET)Răspunde

Republica Moldova[modificare sursă]

Secţiunea respectivă chiar se numeşte "Republica Moldova". Sau te referi la hartă? Pe hartă sîntem limitaţi de spaţiu, şi în general numele ţărilor pe hărţi se trec în varianta scurtă (Franţa în loc de Republica Franceză, Germania în loc de Republica Federală Germania, etc.). Bineînţeles că sînt de acord cu tine, Moldova e mare şi acoperă regiuni din mai multe ţări. — AdiJapan  7 martie 2006 12:13 (EET)Răspunde

Am scris R. MOLDOVA în loc de MOLDOVA. Mai mult nu încăpea decît dacă îi invadam pe ucraineni (sau pe români). Ca să fiu corect ar fi trebuit să pun cîte un R. şi la Ungaria şi Bulgaria, pentru că numele lor oficiale conţin cuvîntul "Republica". Dar acolo nu există confuzii. Sau există? — AdiJapan  8 martie 2006 11:52 (EET)Răspunde

Forum[modificare sursă]

Ai de ales între:

  • Pagina de discuţii a unui articol - cînd vrei să vorbeşti numai despre acel articol;
  • Pagina de discuţii a unui utilizator - cînd vrei să vorbeşti despre greşelile lui din mai multe articole sau cînd vrei să-i ceri ceva personal, etc.
  • Wikipedia:Cafenea - cînd ai chef de vorbă
  • Wikipedia:Unde întreb - cînd vrei să întrebi ceva despre Wikipedia
  • Wikipedia:Sfatul Bătrânilor (mai exact pagina de discuţii de acolo) - cînd vrei să ridici probleme care afectează mai multe articole.

Probabil că te refereai la ultima variantă, dar nu le uita nici pe celelalte. Sfatul Bătrânilor are exact rostul ăsta: este un spaţiu de discuţii de interes general, conceput aşa încît să nu fie nevoie să scrii fiecărui "bătrîn" în parte. "Bătrînii" şi-au pus pagina asta pe lista de pagini urmărite. — AdiJapan  9 martie 2006 11:07 (EET)Răspunde

Cafeneaua este un forum în adevăratul sens al cuvîntului. Paginile de discuţii de la articole sînt forumuri pe subiectul respectiv (limitat la discuţii despre îmbunătăţirea articolului). Sfatul Bătrânilor este un forum pe teme de interes general legate de Wikipedia. Îmi pare rău dacă asta nu ajunge. În definitiv, Wikipedia nu este un forum ci un proiect de enciclopedie, deşi mulţi o confundă cu un forum. Forumuri găseşti gîrlă pe alte situri, şi din cîte ştiu eşti foarte activ. La Wikipedia va trebui să te mulţumeşti cu ce avem. Sau ai putea să creezi şi aici o pagină în stilul unui forum, dacă crezi că este în interesul proiectului. — AdiJapan  9 martie 2006 13:25 (EET)Răspunde

Articole de scandal vs. studii serioase[modificare sursă]

Draga Dacodava, am primit articolul pe care mi l-ai trimis. Îl consider tendenţios. Numărul maghiarilor a scăzut în România în mod constant din 1918 încoace. Statul Român a discriminat sistematic toate minorităţile, inclusiv pe cea maghiară. Nu cunosc ziarul "Formula As", însă din titlu pot bănui că este vorba despre un tabloid. În România există numeroase organizaţii prestigioase de monitorizare şi protecţie a drepturilor omului, cum ar fi Apador - Comitetul Helsinki, Liga Pro Europa ş.a. Îţi recomand la rândul meu articolul lui Gabriel Andreescu din ziarul Ziua, joi, 6 ianuarie 2005, intitulat "Revolta în Covasna", din care citez doar câteva fragmente: "Judeţul în care trăiesc ca. 64% maghiari a fost timp de 15 ani sursa a numeroase diversiuni. Vacarmul de la inceputul anilor '90 s-a diminuat in ultimii ani, dar niciodata atitudinile de tip funarioto-vadimist nu au disparut cu totul. (...) Reprezentantii autoritatilor locale si ai prefecturilor din cele doua judete (Covasna si Harghita, n. ns.) nu au putut da un singur exemplu de refuz al executarii unor hotarari judecatoresti. Toti cei cu care am vorbit au exclus existenta unor astfel de cazuri. Comisia administrativa de pe langa prefectura judetului Covasna avea angajati la sfarsitul anului 2001 un numar de 33 români si 3 maghiari. Dintr-o lista de 18 institutii publice de interes national din acelasi judet, 11 erau conduse de români si 6 de maghiari. In Harghita, comisia administrativă de pe lângă prefectură era formata din 24 de români şi 19 maghiari - la o proporţie de ca. 84,7% maghiari şi 14% români. Interesant ca in 1990, la conducerea societatilor comerciale din Sfantu Gheorghe se aflasera 12 conducatori maghiari si 6 romani. In 2001, ramasesera 3 maghiari, iar numarul romanilor ajunsese la 15. In biblioteca judeteana Harghita, 47% din carti sunt in limba romana. Si proportia locuintelor repartizate intre 1995 si 2001 a fost, raportata la numar, in favoarea romanilor. Patrimoniul Episcopiei Harghitei si Covasnei depaseste semnificativ media pe tara. In Covasna, Episcopia a primit fabrici, cladiri, terenuri. Directiei pentru cultura, culte si patrimoniu Covasna i se alocase in anul 2001, 390 de milioane de lei, suma pe care Ministerul Culturii si Cultelor a suplimentat-o in doua etape. S-au adaugat circa 100 de milioane de lei donati direct unor fundatii si asociatii. Din total, in anul 2001 s-au cheltuit pentru activitati culturale romanesti peste jumatate. Cu un an inainte, Directia pentru cultura, culte si patrimoniu Covasna folosise pentru activitati culturale romanesti intre 40%-60%. Cum Directia acopera intregul judet, iar procentul romanilor este de pana in 36%, cheltuirea a peste 50% din buget pentru manifestarile specifice romanesti contrazicea flagrant acuzatiile din Raportul Comisei de control al SRI si sustinerile organizatiilor civice din zona. Ultimele (de tipul Liga Cultural Crestina "Andrei Saguna", Uniunea Culturala Vatra Romaneasca-Covasna s.a.) erau constant finantate de statul roman. Intreaga lor galagie era un santaj pentru obtinerea de fonduri. Mezalianta dintre Vatra Romaneasca-PUNR care si-au gasit in zona parteneri "civici" si serviciile de diversiune a infectat viata judetelor Covasna, Harghita si a tarii timp de peste un deceniu." Te las să hotărăşti singur cine pe cine discriminează. --Mihai Andrei 9 martie 2006 13:44 (EET)Răspunde

Fundaţia Gozsdu[modificare sursă]

O analiza foarte interesanta despre posibilele urmari ale fortarii de nota practicate de BOR in prezent cu privire la fundatia Gozsdu: Curţile Gojdu, pentru averea reformaţilor. Articolul a fost publicat în Adevărul din 6 martie a.c. "Impactul neratificării sale este de o mai mare amploare având legătură cu restituirea fostelor proprietăţi ale bisericii reformate maghiare din Transilvania. (...) Potrivit unor surse diplomatice, eşecul procedural va determina şi maximizarea pretenţiilor bisericii reformate maghiare din Transilvania privind proprietăţile confiscate de regimul comunist. Acceptând un compromis în Dosarul "Gojdu", autorităţile române au obţinut de la maghiari perspectiva atitudinii moderate a Budapestei în problema fostelor proprietăţi ale bisericii reformate din România." Consider că Biserica Ortodoxă Română a oferit din nou un exemplu de atitudine contraproductivă şi defavorabilă atât românilor din Transilvania, cât şi României în general. --Mihai Andrei 9 martie 2006 13:50 (EET)Răspunde

Dacodava, faptul de a răspunde la argumente cu înjurături este descalificant pentru oricine. Nu ştiu cum "se scrie" numele Gozsdu, ştiu doar cum şi-l scria celebrul avocat. Nu înţeleg prea bine de ce publicistica românească îi lasă bunăoară lui Kogălniceanu dreptul de a-şi scrie astfel numele, la fel lui Alecsandri şi Hasdeu, însă lui Gozsdu, nu. Cred că este vorba despre tradiţionala alergie la ortografia maghiară, alergie care, aşa cum ne-ai oferit adineauri tu însuţi o mostră generoasă, poate foarte uşor să degenereze în limbaj suburban. Din raţiuni patriotice şi de siguranţă naţională, se înţelege. --Mihai Andrei 9 martie 2006 15:48 (EET)Răspunde

Vocabular[modificare sursă]

Dacodava, te rog frumos să încetezi modul în care i te adresezi lui Mihai Andrei. Nu mă bag în disputa voastră dar nu pot să permit asemenea cuvinte. Îţi aduc aminte că în trecut ai mai fost avertizat aici pentru limbajul vulgar şi parcă şi blocat pentru asta. Te asigur că în ciuda contribuţiilor tale lăudabile la Wikipedia un asemenea comportament nu este acceptat aici. Mergi şi eliberează-ţi stresul în alte părţi. Poate e bine că nu avem un forum din cele de care vorbeai mai devreme. — AdiJapan  9 martie 2006 14:41 (EET)Răspunde

Foto[modificare sursă]

Am să caut prin sutele de fotografii pe care le am, dar nu prea am panoramice ale diferitelor locuri decât în contextul unor fundaluri. Acum 35 ani şi ceva existau multe vederi ale locurilor turistice. Ori cum voi căuta. Pentru informarea ta dacă vei scrie despre mănăstirea Bistriţa din Neamţ, acolo se află mormintele lui Grigore Ureche şi Alexandru cel Bun. Mulţi fac comfuzia că aceştia se află îmormântaţi la Bistriţa - Vâlcea. Chiar acum două săptămâni am citit într-un ziar "bine informat" această inepţie (Taifasuri).Cu stimă, --Bunu vio 9 martie 2006 18:41 (EET)Răspunde

Wikipedia, ungurii şi toate cele[modificare sursă]

Faptul că nu eşti de acord cu felul cum gîndesc unii dintre editori nu-ţi dă dreptul să îi insulţi. Există diferenţe de opinii, uneori iremediabile. Asta este, acceptă faptul că nu toţi văd lumea în aceleaşi culori. Ceea ce pentru tine este un imens pericol naţional pentru alţii este apă de ploaie. Ştiu că ai argumente din cele mai zdrobitoare cum că România stă să cadă pradă ungurilor, şi că nu eşti deloc singurul care lupă împotriva acestui pericol. Dar ştiu şi că mulţi consideră, tot argumentat, că un astfel de pericol nerealist şi că nu merită să ne facem griji.

În orice caz, dacă vrei să-ţi susţii punctul de vedere prin discuţii aprinse, fă-o în altă parte, nu la Wikipedia. Acesta nu e un forum de discuţii din cele care se pare că îţi plac ţie. În urma comportamentului tău ne-am hotărît să avem şi noi o pagină despre atacul la persoană, vezi aici: Wikipedia:Fără atacuri personale. Te-aş ruga să ţii cont de ce scrie acolo, mai ales că deocamdată eşti singurul muşteriu. — AdiJapan  10 martie 2006 11:28 (EET)Răspunde

Avocatul Gozsdu[modificare sursă]

Dacodava, cred că este greşit să crezi că unuia dintre cei mai renumiţi avocaţi budapestani ar fi putut vreun funcţionar de la starea civilă să-i ortografieze numele altfel decât ar fi fost voinţa lui. În Budapesta sfârşitului de secol al XIX-lea se puteau întâlni fără problemă cele mai diverse şi mai ciudate nume. Ministrul maghiar al învăţământului era francez, îl chema Trefort, prim ministru imperial era contele Taaffe, irlandez, Elie Cristea, viitorul episcop de Caransebeş şi mai apoi patriarh al României îşi susţinea în 1895 la Budapesta prima teză de doctorat despre Eminescu, cu titlul "Eminescu élete és müvei" (Viaţa şi opera lui Eminescu), lucrare în care îl denumea pentru prima dată "luceafăr al poeziei româneşti". Numai cine nu cunoaşte sau cunoaşte greşit acest mediu pluralist al Budapestei poate crede că ortografia românească sau ungurească a numelui unui mare avocat era de interes public, când mare parte din numele personalităţilor erau străine, iar asta fără nici o problemă. Amintesc faptul că această tradiţie s-a menţinut până în zilele noastre, până de curând însuşi preşedintele Ungariei, Ferenc Madl, fiind fără probleme german. Personal nu aş avea nimic împotrivă ca preşedinte al României să devină bunăoară primarul sas al Sibiului, ceea ce cred că contează pentru funcţia respectivă fiind omul, nu etnia sa. În orice caz schimbările de nume s-au făcut cu acordul personalităţilor, numai astfel Petrovici a putut deveni Petöfi, Eminovici Eminescu, Golumbowski Porumbescu etc. Cred că pe Gozsdu nu l-a putut sili nimeni să-şi scrie altfel numele decât i-a fost lui voia. De aceea socotesc că este de datoria noastră să-l respectăm, la fel cum îi respectăm pe Kogălniceanu, pe Petöfi, pe Eminescu, pe Porumbescu etc. Cred că nici ţie nu ţi-ar plăcea să-ţi scrie cineva altfel numele decât îl scrii tu, Dacodava. Iar faptul că iei în derâdere numele ministrului Ungureanu, mi se pare ieftin de tot. Sunt de acord cu tine că afirmaţia despre România ca land federal al Austriei este o mare tâmpenie, dar nu ajută cu nimic să râd de numele omului sau de faptul că Ungureanu poartă ochelari. La argumente trebuie răspuns cu argumente, altfel discuţia coboară la nivel de bodegă şi nu cred că aşa ceva face cinste cuiva. --Mihai Andrei 10 martie 2006 17:16 (EET)Răspunde

Repet ceea ce am spus. Dacă Gozsdu semna astfel, trebuie să-i respectăm voinţa. Numele şi ortografia numelui sunt una, iar apartenenţa persoanei la un grup anume este alta. Iuliu Hossu a fost fără probleme un mare patriot român, chiar dacă îl chema Hossu şi nu "Lungu". El a fost cel care a dat citire Proclamaţiei de la Alba Iulia, de unire a Transilvaniei cu România. Kogălniceanu şi-a scris numele cu "k" pentru a-şi sublinia ataşamentul occidental. Acum nu poate să vină nu ştiu cine şi să explice că ştie mai bine decât Kogălniceanu cum îi trebuie scris numele. Acelaşi lucru este valabil după părerea mea şi pentru Gozdsu. --Mihai Andrei 11 martie 2006 12:32 (EET)Răspunde

Judeţul Vaslui[modificare sursă]

Numerele nu pot intra sub protecţia legii dreptului de autor. Deci poţi copia de oriunde date despre populaţia judeţelor, evoluţia ei în timp, şi orice alte date. Doar nu poţi copia liber paragrafele care vorbesc despre acele numere. — AdiJapan  11 martie 2006 17:23 (EET)Răspunde

Bistriţa (nume)[modificare sursă]

Pentru că văd că Adi nu este chiar acum, îţi răspund eu: La Wikipedia când există confuzii folosim XXX (dezambiguizare) care conţine toate variantele spre care se poate merge. Bistriţa simplu trebuie să meargă spre ceva ce este foarte important (dacă este), dacă nu, punctează spre pagina de dezambiguizare. În cazul nostru este municipiul Bistriţa unde ar trebui să existe o notă că mai sunt şi alte rezultate cu acelaşi nume. Locaităţile cu Bistriţa merg după regula generală Bistriţa, Judeţ, iar celelalte articole după regula cu paranteza: Bistriţa (râu), Bistriţa (nume) pentru prenumele Bistriţa, etc. --Mihai | D 12 martie 2006 11:53 (EET)Răspunde

Diverse[modificare sursă]

Îţi răspund la întrebări/sugestii:

  • Numere. Dacă citezi doar cifrele respective nu sînt probleme de plagiat. Şi mai bine este dacă la articolele unde foloseşti acele numere pui şi cartea la rubrica de bibliografie. De multe ori cărţi diferite dau numere diferite.
  • Concurs. Ideea nu e rea deloc (atîta doar că trebuie să se găsească cineva care să organizeze şi să modereze concursul). Dacă articolele pe care le ai în vedere erau la 1 martie cioturi minuscule şi lipsite de poze atunci mai ai timp să participi cu ele la concursul care este acum în curs.

Românii cezaro-crăieşti[modificare sursă]

Cu percepţia pe care se pare că o ai faţă de Imperiul Austro-Ungar, nu sunt de mirare răbufnirile tale emoţionale. "Daca ai memoria slaba iti amintesc ca romanii in Imp austr-ungar erau sclavi, iar un avocat cu nume romanesc nu ar fi avut nici o sansa." Se poate să am memoria slabă, dar acest fapt este compensat de faptul că autorităţile imperiale au editat în fiecare an un şematism ("Schematismus" în germană) cu lista tuturor funcţionarilor publici, notarilor, judecătorilor, avocaţilor etc. din Imperiu. Dacă ai avea curiozitatea să te uiţi, ai găsi mulţime mare de nume neaoşe româneşti, slovace, poloneze, germane, maghiare, italiene etc. Bunăoară în anii 1910 decan al baroului din Mediaş era un avocat Mihai Vlad etc. Nu uita că Avram Iancu a fost avocat la Tabla Regească (curtea de apel) Murăş-Oşorhei (azi Târgu Mureş) şi din câte ştiu nu s-a trezit nimeni să-i schimbe numele. Deci afirmaţia că un avocat cu nume românesc nu ar fi avut nicio şansă este falsă. Tocmai mi-a venit în cap numele avocatului turdean Ion Raţiu (memorandistul), al celui sibian Ilie Măcelariu, care numai nume ungureşti nu par a fi. Afirmaţia că românii din Imperiul Austro-Ungar erau sclavi mi se pare prea trivială ca să o comentez. Mi se pare însă sufocantă dragostea cu care unii români de peste munţi se simt datori să explice celor din Ardeal cât de ticălos a fost sistemul cezaro-crăiesc, în condiţiile în care habar n-au şi numai îşi proiectează propria agresivitate asupra autorităţilor imperiale. Poate n-ar strica să arunci din când în când o privire pe articolele David Urs (nici numele acesta nu pare prea fino-ugric), Ioan Boeriu etc. --Mihai Andrei 12 martie 2006 13:45 (EET)Răspunde

Răspunsuri[modificare sursă]

Avertizare. Depinde ce numeşti "creaţie proprie". Legea drepturilor de autor ne împiedică să copiem exact texte din alte părţi, şi tot asta ne obligă şi politica Wikipedia. Pe de altă parte n-avem voie să ne exprimăm impresiile şi opiniile personale. Deci avertizarea care spune "Vă rugăm să respectaţi drepturile de autor şi să vă indicaţi sursele" acoperă exact aceste două reglementări. Munca la Wikipedia constă în a aduna informaţii publicate deja în surse sigure şi a le formula şi organiza conform cu regulile noastre. Nici mai mult nici mai puţin.

Concurs. Am înţeles la ce te refereai. Concursul de acum are ca scop crearea de articole noi. Se poate face oricînd un alt concurs cu scopul dezvoltării celor incomplete. Se pot face şi alte concursuri dacă asta ajută la accelerarea muncii sau la ridicarea calităţii. Sau putem să nu facem nici un concurs şi să ne recompensăm unul pe altul ca şi pînă acum. Eu sper totuşi că oamenii nu muncesc aici pentru vreo recompensă.

Căutare. Răspunsul e: limba română conţine diacritice. Asta era problema. Dacă scrii "Bistriţa" cu ţ te duce direct la articolul despre oraşul Bistriţa. La începutul lui este o legătură spre pagina de dezambiguizare. Dacă scrii incorect "Bistrita" fără virguliţă te duce la o listă de pagini care conţin cuvîntul scris astfel, din greşeală, din neglijenţă sau intenţionat. Funcţia de căutare nu este încă suficient de deşteaptă ca să accepte şi cuvinte scrise fără diacritice. Colegul nostru Gutza se ocupă de treaba asta, deşi e la fel de probabil că a uitat. — AdiJapan  13 martie 2006 15:05 (EET)Răspunde

Ai două soluţii:
  1. Le ceri administratorilor de la internet-cafeul unde eşti să instaleze tastatura românească. E o chestie de bun simţ s-o facă şi să le fie ruşine că n-au făcut-o deja. Aşa moare România, cînd o omoară chiar românii noştri.
  2. Cauţi cu Google. Ei n-au probleme cu diacriticele, poţi să scrii şi fără, iar dacă articolul există la Wikipedia o să apară undeva între primele rezultate. — AdiJapan  13 martie 2006 15:33 (EET)Răspunde

Transilvania văzută de la Bacău[modificare sursă]

Dacodava, observ părerea foarte sumbră pe care o ai despre sistemul cezaro-crăiesc. Insişti cu îndârjire că românii ardeleni ar fi fost sclavi în Imperiul Austro-Ungar, deşi ţi-am arătat că înalte oficialităţi austro-ungare erau români, la fel cum mulţi oficiali erau saşi, slovaci etc. Mai nou argumentezi cu Unio Trium Nationum afirmaţia ta despre Imperiul Austro-Ungar, deşi între înţelegerea politică de la Cluj-Mănăştur şi înfiinţarea monarhiei duale este o distanţă de patru veacuri. Dar ce să conteze astfel de detalii, când scopul este atât de înalt, precum demascarea unor presupuse nedereptăţi istorice! Dacă te-ar interesa cu adevărat geneza şi însemnătatea înţelegerii de la Cluj-Mănăştur (Unio Trium Nationum) şi nu instrumentalizarea sa în slujba unor scopuri îndoielnice, ai afla că "natio" nu avea în evul mediu o semnificaţie etnică, ci pe aceea de stare. Clerul era o "natio", la fel cum nobilimea era altă "natio". Unio Trium Nationum a fost o înţelegere politică între nobilime, saşi şi secui. Din nobilime făceau parte evident oameni cu tot felul de origini etnice, însă acest lucru nu era relevant în mentalitatea epocii. Aşa se face că arhiepiscop-primat şi regent al Ungariei era fără probleme un român, Nicolaus Olahus, fapt de neimaginat după epoca romantismului, când etnia a primit dintr-o dată o semnificaţie hipertrofiată. Ioan de Hunedoara a ajuns comandant militar al Regatului Maghiar, la fel cum fiul său a ajuns rege al Ungariei, încă unul din cei mai însemnaţi. Fără îndoială că dacă cineva i-ar fi pus întrebarea năstruşnică cărei "naţiuni" îi aparţine, Matia Corvinul ar fi răspuns că regii Europei sunt "naţiunea" sa. În orice caz nobilimea transilvăneană (ca stare) avea o structură eterogenă. În clerul transilvan erau de asemenea reprezentanţi ai tuturor etniilor, acest lucru nefiind un impediment în cariera clericală a respectivilor. Ba mai mult, adesea episcopi şi canonici romano-catolici de Oradea, Timişoara etc. au fost italieni, de ex. Gerard de Murano, Rogerius etc. Oricum, Unio Trium Nationum este răstălmacit cu mult zel ca o înţelegere antiromânească, deşi acest fapt nu corespunde realităţii. În epoca respectivă (ultimele reverberaţii ale universalismului medieval) etnia era un aspect atât de minor, încât ar fi anacronic să crezi că cineva şi-ar fi dat silinţa sau ar fi urmărit cine ştie ce scopuri împotriva unei naţiuni (în înţelesul modern al cuvântului), când epoca naţiunilor a venit abia după 250-300 de ani. Înţelesul documentului Unio Trium este unul social, anume alianţa nobilimii cu grănicerii secui şi saşi. Unio Trium are în primul rând un conţinut defensiv (alianţa antiotomană), nobilimea asigurându-şi colaborarea grănicerilor. În al doilea rând, în materie de politică internă, aceeaşi nobilime (eterogenă etnic) şi-a asigurat sprijinul saşilor şi secuilor (grăniceri liberi) împotriva "pericolului intern", adică împotriva răufăcătorilor de tot felul etc., şi împotriva supuşilor recalcitranţi de pe domeniile nobiliare. Este adevărat că din aceste din urmă categorii făceau parte cu precădere români, însă mare parte din supuşii nobililor erau unguri, astfel încât au existat situaţii în care nobili etnic români (ex. familia Cândea, Ban etc.) au solicitat sprijin săsesc îpotriva iobagilor recalcitranţi etnic unguri. Deci Unio Trium Nationum a avut o semnificaţie socială, semnificaţiile etnice fiind premature în epoca respectivă. Este la fel de greşit să crezi că nobilii din toate timpurile ar fi avut ceva împotriva românilor, la fel cum este greşit să crezi că în timpul Austro-Ungariei românii ardeleni ar fi fost sclavii cuiva. Iobăgia a fost desfiinţată în Ungaria şi Transilvania de către împăratul Iosif al II-lea, a cărui zi de naştere se aniversează chiar astăzi. --Mihai Andrei 13 martie 2006 20:10 (EET)Răspunde

Aromâni[modificare sursă]

Articolul Aromâni era deja foarte bine dezvoltat la 1 martie, deci nu se pune problema să intre în concurs. Nu este nominalizat.

În general la Wikipedia se pune mai mult accent pe conţinut şi mai puţin pe formă. Ca urmare dacă cineva doar înfrumuseţează un articol nu poate primi premiu pentru asta. Poate doar un premiu special. — AdiJapan  14 martie 2006 17:08 (EET)Răspunde

Dacă la un articol cîştigător au contribuit în mod substanţial mai mulţi editori, ei vor fi premiaţi toţi. — AdiJapan  14 martie 2006 17:09 (EET)Răspunde