Wikipedia:Groapa cu nisip
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|
|---|
Pentru oricine:
|
| Pentru vizitatori: |
| Pentru contribuitori: |
| Pentru administratori: |
Această pagină este destinată testelor. Puteţi de exemplu să faceţi experimente de redactare a codului-sursă, descris la Wikipedia:Cum modific o pagină. (Vă rugăm totuşi să vă abţineţi de la a scrie aici obscenităţi, mesaje rasiste, jignitoare ş.a.m.d.)
Datorită naturii inerent experimentale a acestei pagini, conţinutul ei este şters periodic. Prin urmare, vă rugăm să nu scrieţi aici texte importante, mesaje, întrebări ş.a.m.d, deoarece vor fi considerate experimente şi vor fi şterse. Pentru astfel de mesaje, vă rugăm să consultaţi lista din dreapta.
Utilizatorii înregistraţi pot avea o „groapă cu nisip” personală, ca o subpagină a propriei pagini de utilizator. De exemplu utilizatorul „Ixulescu” poate să-şi creeze pagina [[Utilizator:Ixulescu/Teste]].
Scufundarea liberă sau în apnee (engleză - Free-diving), este efectuată prin ţinerea respiraţiei fără un aparat autonom de respirat sub apă, reprezintă cea mai veche modalitate de scufundare:
- sec.V î.Hr.: Scyllos din Sion şi fiica sa Cyana se scufundã pentru a tãia ancorele navelor regelui Persiei, Xerxe
- 415 î.Hr.: scufundãtorii greci atacã sub apã şi distrug barajele submarine la Siracuza
- sec.IV î.Hr.: scrierile lui Aristotel Istoria animalelor, Oppian Haleuticele, Eschil Rugătoarele şi Pliniu Istoria naturală cuprind referiri la viaţa şi munca pescuitorilor de bureţi de mare. În opinia acestora,"...ei sunt cei care au pătruns pentru întâia oară în chip sistematic în elementul neprimitor al apei".
- secolul VI d.Hr. se fac primele referiri despre ama, pescuitoarele de perle din Japonia şi Coreea de Sud .
Funcţie de capacitatea pulmonară, antrenament, vârstă, adâncimea maximă a scufundării în apnee poate fi destul de mare.
Scufundarea liberă a căpătat în ultimul timp o amploare fără precedent, datorită în primul rând dezvoltării impetuoase a echipamentului de scufundare specific.
Practica acestui sport se dovedeşte a fi foarte utilă, contribuind la crearea unei forme fizice deosebite, la călirea organismului, dobândirea unor calităţi speciale cum ar fi: rezistenţa la oboseală, îndemânarea, perseverenţa, voinţa fermă, curajul, prudenţa, calmul, luciditatea, promptitudinea.
Scufundarea liberă se învaţă în cadrul cursurilor specializate ale diferitelor organizaţii şi asociaţii de profil şi practicată în mod raţional. În cadrul cursurilor sunt însuşite noţiuni teoretice asupra mediului acvatic, fizica şi fiziologia scufundării în apnee, echipamentul specific şi utilizarea acesuia. Scufundarea liberă se face în practică după o tehnică a cărei învăţare şi perfecţionare necesită atenţie şi perseverenţă.
Cele mai cunoscute activităţi de scufundare în apnee sunt explorarea, vânătoare subacvatică, fotografia subacvatică, iar recent au fost incluse în cadrul asociaţiilor şi organizaţiilor specializate activităţi noi cum ar fi rugby subacvatic, hockey subacvatic, sau tir subacvatic.
Cuprins |
[modifică] Competiţii
Scufundarea liberă în cadrul competiţiilor cuprinde mai multe discipline care se desfăşoară în bazin sau în apă deschisă (lac sau mare) şi este organizată şi asistată de către AIDA International şi CMAS.
[modifică] Discipline în bazin
- Apnee statică - constă în ţinerea respiraţiei un timp cât mai îndelungat
- Apnee dinamică fără labe de înot - parcurgerea înot a unei distanţe cât mai mari pe orizontală fără labe de înot
- Apnee dinamică cu labe de înot - parcurgerea unei distanţe pe orizontală cu labe de înot
- Apnee semi-fond - parcurgerea unei distanţe (de regulă 300 m) în cel mai scurt timp
[modifică] Discipline în apă deschisă
În toate aceste discipline, scufundătorul are la dispoziţie un cablu-ghid pentru coborâre şi urcare la suprafaţă.
- Apnee cu greutate constantă cu labe de înot - scufundătorul trebuie să atingă cea mai mare adâncime urmând cablul ghid atât la coborâre cât şi la urcare fără să se folosească de acesta şi fără a lesta centura de lestare.
- Apnee cu greutate constantă fără labe de înot - este o disciplină introdusă recent, în anul 2003
- Apnee în imersie liberă - constă în atingerea unei adâncimi cât mai mari prin utilizarea cablui-ghid atât la coborâre cât şi la urcare
- Apnee cu greutate variabilă - scufundătorul foloseşte pentru coborăre o placă lestată (15...30 kg), iar la urcare se trage de cablul-ghid sau înoată pe lângă acesta cu labele de înot
- Apnee no-limit - scufundătorul coboară până la cea mai mare adâncime cu placa lestată, urcarea fiind efectuată cu ajutorul unui balon subacvatic special.
[modifică] Recorduri actuale (08.06.2009)
- Apnee statică
Masculin: 11 min 35 sec, Stéphane Mifsud, 2009-06-08, Hyères, Var, France
Feminin: 8 min 00 sec, Natalia Molchanova, 2007-07-06, Maribor, Slovenia
- Apnee dinamică cu labe de înot
Masculin: 250 m, Alexey Molchanov, 2008-10-05, Lignano, Italy
Feminin: 214 m, Natalia Molchanova, 2008-10-05, Lignano, Italy
- Apnee dinamică fără labe de înot
Masculin: 213 m, Tom Sietas, 2008-07-02, Hamburg, Germany / Dave Mullins, 2008-08-12, Wellington, New Zealand
Feminin: 151 m, Kathryn McPhee, 2008-08-09, Wellington, New Zealand
- Apnee cu greutate constantă cu labe de înot
Masculin: 122 m, Martin Štěpánek, 2009-05-22, Sharm, Egypt
Feminin: 96 m, Sara Campbell, 2009-04-02, Dean's Blue Hole Long Island, Bahamas
- Apnee cu greutate constantă fără labe de înot
Masculin: 88 m, William Trubridge, 2009-04-10, Dean's Blue Hole, Long Island Bahamas
Feminin: 60 m, Natalia Molchanova, 2008-06-12, Dahab, Eygpt
- Apnee în imersie liberă
Masculin: 110 m, Martin Štěpánek, 2009-05-23, Sharm, Egypt
Feminin: 85 m, Natalia Molchanova, 2008-07-27, Crete, Greece
- Apnee cu greutate variabilă
Masculin: 140 m, Carlos Coste, 2006-05-09, Sharm, Egypt
Feminin: 122 m, Tanya Streeter, 2003-07-19, Turks and Caicos
- Apnee no-limit
Masculin: 214 m, Herbert Nitsch, 2007-06-14, Spetses, Greece
Feminin: 160 m, Tanya Streeter, 2002-08-17, Turks and Caicos
[modifică] Scufundători în apnee celebri
- Francisco Ferreras Pipin
- Herbert Nitsch
- Martin Štěpánek
- Lotta Ericson
- Tanya Streeter
- Mandy-Rae Cruickshank
- Umberto Pelizzari
- Loïc Leferme
- Stig Aavall Severinsen
- Carlos Coste
- Frederic Buyle
- Tom Sietas
- Ryuzo Shinomiya
- Pierre Frolla
- Patrick Musimu
- Gianluca Genoni
- Yasemin Dalkilic
- David Lee
- Deborah Andollo
- Jacques Mayol
- Karol Meyer
- Ant Williams
- Benjamin Franz
- Stephane Mifsud
- Mehgan Heaney-Grier
- Andy Le Sauce
- Nathalie Desreac
- Kristijan Curavic
- Sebastien Murat
- Apnea Extreme Apnea in Croatia
[modifică] Organizaţii şi asociaţii
- AIDA - Association Internationale Pour Le Developpment De L'Apnee
- British Freediving Association
- United States Apnea Association
- Canadian Association of Freediving and Apnea
- Immersion-Profonde
- Apnea Academy
[modifică] Reviste online
[modifică] Firme producătoare
[modifică] Legături externe
- World Free Diving Medical Association
- Scientific studies of apnea
- The Zen of Freediving
- Freediving Articole, cursuri, echipment
- Freedive.net
- Apneamania
- Apnea World
- Divingfree
- Freediving Courses
- Apnea Planet
- Freediving Spots
- Freediving in Austria
- Onebreath Freediving Store
- Swedish Apnea
- Freediving Courses
- Homodelphinus Freediving in Russia
- FREE online freediving manual
[modifică] Bibliografie
- Lefterescu Mihai : Sportul subacvatic[1]. Ed. U. C. F. S., Bucureşti, 1964.
- Mircea Degeratu, Aron Petru, Sergiu Ioniţă: Manualul scafandrului. Ed. Per Omnes Artes, Bucureşti, 1999
- Dumitru Dinu, Constantin Vlad: Scafandri şi vehicule subacvatice. Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986
- Lundgren, Claus EG; Ferrigno, Massimo (eds). (1985). Physiology of Breath-hold Diving. 31st Undersea and Hyperbaric Medical Society Workshop UHMS Publication Number 72(WS-BH)4-15-87.
- Rahn, H.; Yokoyama, T. (1965). Physiology of Breath-Hold Diving and the Ama of Japan. United States: National Academy of Sciences - National Research Council. pp. 369. ISBN 0309013410.

