Ţinutul Secuiesc
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ţinutul Secuiesc (maghiară: Székelyföld) este o zonă din România, situat în estul Transilvaniei, locuit în majoritate de secui-maghiari şi împărţit în mod tradiţional în scaune (magh. "szék"), de unde numele de "székely", în română "secui"[1].
În perioada interbelică a existat încă judeţul Trei Scaune (magh. Háromszék), desfiinţat ulterior de autorităţile comuniste. În prezent Ţinutul Secuiesc cuprinde judeţele Covasna şi Harghita, precum şi o parte din judeţul Mureş şi o comună din judeţul Bacău, înglobate cu ocazia reformei administrative din 1968 acestui din urmă judeţ, cu toate că erau şi sunt locuite majoritar de secui.
Ţinutul Secuiesc nu are niciun statut administrativ, deşi există o mişcare pentru a crea o regiune autonomă secuiască în acest ţinut. Centrul istoric a Ţinutului Secuiesc a fost Târgu Mureş, acum este Odorheiu Secuiesc.
Cuprins |
[modifică] Populaţie
Potrivit recensământului din anul 2002, în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş trăiesc 668.539 de secui şi maghiari (57,6%), dintr-o populaţie totală de 1.159.820. În special în judeţele Covasna şi Harghita, secuii formează o majoritate de 73,8% şi respectiv 84,6%.
[modifică] Oraşele Secuimii
- Baraolt/Barót,
- Băile Tuşnad/Tusnádfürdő,
- Borsec/Borszék,
- Covasna/Kovászna,
- Cristuru Secuiesc/Székely Keresztúr,
- Gheorgheni/Gyergyószentmiklós,
- Miercurea Ciuc/Csíkszereda,
- Miercurea Nirajului/Nyárádszereda,
- Odorheiu Secuiesc/Székelyudvarhely,
- Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy,
- Târgu Mureş/Marosvásárhely - care purta numele de Novum Forum Siculorum - Noul Târg al Secuilor (1332-1616),
- Târgu Secuiesc/Kézdivásárhely,
- Sângeorgiu de Pădure/Erdőszentgyörgy,
- Sovata/Szováta.
Oraşele de mai sus sunt numai câteva din totalitatea oraşelor secuieşti, ele fiind prezentate aici în sens orientativ.
[modifică] Controverse
În februarie 2007, Consiliul Naţional Secuiesc, o organizaţie care afirmă că apară interesele secuilor din Transilvania, a organizat un sondaj de opinie în vederea obţinerii autonomiei Ţinutului Secuiesc. În presă acest sondaj de opini a fost deseori prezentat drept "referendum", deşi tehnic vorbind nu a fost. Autorităţile române au declarat că acest act nu este ilegal [2], dar este "la limita extremă a legii" (organizarea şi desfăşurarea referendumului putând fi reglementate numai prin legi organice conform art. 73, punctul 3, alineatul d) din Constituţia României). Aceeaşi poziţie a avut-o toată clasa politică din România, inclusiv UDMR. [3]
[modifică] Note
- ^ DEX online - secui
- ^ http://www.livenews.ro/Article.aspx?ID=10974
- ^ http://www.protv.ro/stiri/politic/udmr-nu-e-de-acord-cu-referendumul-pentru-autonomia-tinutului.html
[modifică] Legături externe
- Consiliul Naţional Secuiesc
- Istoria cozonacului secuiesc
- Muzeul Secuiesc al Ciucului
- Portal de cultura secuiesc
- Portal de stiri Secuiesc
- Comunitatea ecologica a secuilor din Transilvania
