Comuna Vadu Pașii, Buzău
| Vadu Pașii | |
| — Comună — | |
 Vadu Pașii
|
|
| Coordonate: Coordonate: | |
|---|---|
|
|
|
| Țară |  România |
| Județ | Buzău |
|
|
|
| Reședință | Vadu Pașii |
| Localități componente |
6 sate
|
|
|
|
| Guvernare | |
| - Primar | Virgil Suditu[1] (PSD[1], ales 2012) |
|
|
|
| Suprafață | |
| - Total | 83.20 km² |
| Altitudine | 105 m.d.m. |
|
|
|
| Populație (2002)[2][3] | |
| - Total | 9.165 locuitori |
| - Rezultate provizorii 2011 | ▼ 9.065 locuitori |
|
|
|
| Site: Primăria comunei Vadu Pașii | |
|
|
|
 |
|
modifică  |
|
Vadu Pașii (în trecut, Scurtești) este o comună din județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Băjani, Focșănei, Gura Câlnăului, Scurtești, Stăncești și Vadu Pașii (reședința).
Cuprins |
Așezare [modificare]
Ea se află pe malul stâng al râului Buzău, la confluența cu Câlnăul, imediat la nord de orașul Buzău. Este străbătută prin satul Gura Câlnăului de șoseaua națională DN2, care leagă Buzăul de Râmnicu Sărat și Focșani. La Gura Câlnăului, din DN2 se ramifică brațul estic al șoselei județene DJ203K, de-a lungul căreia sunt înșiruite toate satele comunei, și care merge aici de-a lungul râului Buzău, pe malul său stâng.
Prin comună trece și calea ferată Buzău-Mărășești (printre satele Băjani și Vadu Pașii), dar comuna nu are nicio stație pe această linie, localnicii folosind gara Buzău, aflată în apropiere. Accesul în Buzău se realizează, momentan doar pentru pietoni și cicliști, pe un vechi pod rutier, degradat de inundații și pe care Consiliul Județean încearcă să-l reabiliteze;[4] legătura rutieră cu Buzăul se realizează pe podul Mărăcineni, pe DN2.
Istorie [modificare]
Satele Vadu Pașii și Dâmbroca s-au înființat în 1882, în urma legii însurățeilor, în vreme ce celelalte sate s-au înființat după 1812, cu excepția satului Scurtești, care exista dinainte, fiind ars în timpul Războiului Ruso-Turc. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Scurtești, făcea parte din plasa Câmpul a județului Buzău și era formată din cătunele Atârnați, Băjani, Ciocârlia, Dâmbroca, Focșănei, Scurtești, Stâncești și Vadu Pașii, cu o populație totală de 2570 de locuitori. În comuna Scurtești funcționau două școli cu un număr total de 146 de elevi — una la Scurtești și una la Vadu Pașii — și 3 biserici — la Scurtești, Stâncești și Focșănei.[5]
În 1925, comuna Scurtești era inclusă, în aceeași componență, în plasa Câlnău a aceluiași județ și avea 4095 de locuitori.[6] În 1931, s-a format comuna Vadu Pașii, din satele Vadu Pașii și Principele Carol,[7] comună ce funcționa și în 1943.[8] Comuna Scurtești a rămas cu satele Ciocârlia, Dâmbroca, Scurtești și Stăncești, în vreme ce alte câteva sate din extremitatea vestică, Băjani, Focșănei și Gura Câlnăului, au format comuna Focșănei.[7] După război, comuna Focșănei a fost inclusă și ea în noua comună Vadu Pașii.
În 1950, comunele Vadu Pașii și Scurtești au fost incluse în orașul regional Buzău, reședința regiunii Buzău și apoi (după 1952), parte a regiunii Ploiești. În 1968, comunele Scurtești și Vadu Pașii au fost din nou reunite, sub numele de Vadu Pașii, comună ce a luat atunci componența actuală și a fost rearondată județului Buzău, reînființat.[9][10]
Monumente istorice [modificare]
Singurul obiectiv din comuna Vadu Pașii inclus în lista monumentelor istorice din județul Buzău este situl arheologic de pe terasa înaltă de deasupra cimitirului ortodox de la nord de satul Gura Câlnăului, unde s-a descoperit o așezare datând din epoca migrațiilor (secolele al III-lea–al IV-lea) aparținând culturii Cerneahov.
Note [modificare]
- ^ a b „Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 25 iunie 2012.
- ^ „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Comuna Vadu Pașii, Buzău”. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=503&judet_id=548&localitate_id=625.
- ^ „Comunicat de presă privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor – 2011”. INSSE Buzău. 2 februarie 2012. http://www.buzau.insse.ro/phpfiles/Rezultate%20provizorii%20RPL%202011.pdf. Accesat la 17 februarie 2012.
- ^ „Buzău: Podul de la Vadu Pașii pune în pericol viețile sătenilor. Acesta se poate prăbuși în orice clipă”. Buzău: Adevărul. 22 martie 2011. http://adevarul.ro/locale/buzau/buzau-podul-vadu-pasii-pune-pericol-vietile-satenilor-prabusi-clipa-1_50adb01a7c42d5a663992c88/index.html. Accesat la 7 ianuarie 2013.
- ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Scurtești, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 363. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf.
- ^ „Comuna Scurtești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=142. Accesat la 7 martie 2012.
- ^ a b Tablou de regruparea comunelor rurale, p. 87
- ^ Nicolescu, Valeriu; Bănică, Monica (3 noiembrie 2009). „Vadu Pașii, comuna în care la 1789 marele vizir își găsea scăparea (I)”. Opinia (Buzău). http://arhiva.opiniabuzau.ro/blogger/phrame.php?action=displayBlogEntry&id=4229.
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 29 februarie 2012.
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 20 aprilie 2012.
Referințe [modificare]
- „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161). 15 iulie 1931.
|
|||||||||||
