Comuna Gherăseni, Buzău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Gherăseni
—  Comună  —
Gherăseni se află în România
{{{alt}}}
Gherăseni
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°2′N 26°47′E / 45.033°N 26.783°E / 45.033; 26.78345°2′N 26°47′E / 45.033°N 26.783°E / 45.033; 26.783

Țară  România
Județ Buzău

SIRUTA 46803

Reședință Gherăseni
Localități componente 2 sate: Gherăseni, Sudiți

Guvernare
 - Primar Stroe Sava[1] (PDL[1],02012)

Altitudine 80 m.d.m.

Populație (2011)[2][3]
 - Total 3.456 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 3.781 locuitori

Site: Primăria comunei Gherăseni

Poziția localității Gherăseni

Gherăseni (în trecut, și Rotunzeni) este o comună din județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Gherăseni (reședința) și Sudiți.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în zona de câmpie, la sud de Buzău, reședința de județ, și este străbătută de șoseaua DN2C, care leagă acest oraș de Slobozia.[4]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Gherăseni

     Români (95.54%)

     Romi (1.7%)

     Necunoscută (2.69%)

     Altă etnie (0.05%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Gherăseni

     Ortodocși (97.1%)

     Necunoscută (2.69%)

     Altă religie (0.2%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gherăseni se ridică la 3.456 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.781 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,54%), cu o minoritate de romi (1,71%). Pentru 2,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,11%). Pentru 2,69% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Primul sat al comunei purta denumirea de Cremenea; alături de el s-au stabilit pe la 1812 locuitori veniți de pe moșia Rotunda-Brădeanu, formând satul denumit inițial Rotunzeni și rebotezat Gherăseni după ce moșia pe care se afla a fost cumpărată de Ioan Emanuel Gherase. După aceea, a luat ființă și satul Sudiți, populat cu imigranți din Transilvania, scutiți de dări. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câmpul a județului Buzău era formată din satele Bălaia, Cremenea, Gherăseni și Sudiți, cu o populație de 2220 de locuitori, ce trăiau în 426 de case. În comună funcționau o stână, o moară cu aburi, o școală cu 106 elevi (din care 4 fete) și o biserică zidită în 1840 de Ioan Emanuel Gherase.[6] În 1925, comuna este consemnată în plasa Glodeanurile din același județ, având în componență satele Cremenea, Gherăseni și Sudiți, și cătunele Bălaia și Brebeanca, cu o populație totală de 2789 de locuitori.[7] În 1931, cătunul Bălaia a căpătat numele de Andrei Bărbulescu.[8] Cătunele Andrei Bărbulescu și Brebeanca au fost în timp integrate în satul Gherăseni.

În 1950, comuna a fost arondată raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Buzău, reînființat, cu această ocazie satul Cremenea fiind desființat și inclus în satul Gherăseni.[9]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Patru obiective din comuna Gherăseni sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente istorice de interes local. Toate sunt situri arheologice, trei la Gherăseni și unul la Sudiți. Astfel, la movila Cremenea de lângă Gherăseni (în zona fostului sat Cremenea), pe malul drept al Călmățuiului, s-au descoperit o așezare de tip tell aparținând culturii Gumelnița din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.), o necropolă din secolele al II-lea–al IV-lea e.n. și o altă necropolă medievală din secolele al XV-lea–al XVII-lea. La „Lacul Frâncului”, pe același mal al râului, s-au găsit cinci necropole din perioade diferite: una din eneolitic (mileniul al V-lea î.e.n.), perioada Halstatt (secolul al XII-lea–al V-lea î.e.n.), cultura Cerneahov (secolele al II-lea–al IV-lea e.n.), epoca migrațiilor (secolul al V-lea e.n.) și epoca medievală (secolul al XV-lea–al XVII-lea). Un al treilea sit se află în colțul de nord al fostului sat Cremenea, și cuprinde o altă așezare de tip tell din cultura Gumelnița (mileniul al IV-lea î.e.n.), o așezare aparținând culturii Monteoru (Epoca Bronzului, mileniile al III-lea–al II-lea î.e.n.) și o necropolă medievală din secolele al XV-lea– al XVII-lea.

Situl de la Sudiți, aflat în zona „la crucea lui Ștefan”, la hotarul între Sudiți și Bălai, cuprinde o așezare din cultura ceramicii liniare, din neoliticul timpuriu, una din neoliticul mijlociu (cultura Boian, mileniul al V-lea î.e.n.), apoi una din cultura Gumelnița (eneolitic, mileniul al IV-lea î.e.n.), epoca migrațiilor (secolele al III-lea– al IV-lea e.n.), o necropolă din secolele al VIII-lea–al IX-lea și o așezare a culturii medievale timpurii Dridu (secolele al IX-lea–al XI-lea).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 25 iunie 2012. 
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Google Inc. Google Maps – Comuna Gherăseni. Cartografiere de Google, Inc. https://www.google.ro/maps/preview#!data=!1m4!1m3!1d27170!2d26.8100349!3d45.0297469. Accesat la 5 septembrie 2013. 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (1900). „Gherăseni (Rotunzeni), com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 504. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei3/roumanie_geo_3_text.pdf. 
  7. ^ Comuna Gherăseni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=131. Accesat la 7 martie 2012. 
  8. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 79. 15 iulie 1931. 
  9. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 29 februarie 2012. 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia comunei Gherăseni, județul Buzău, Cornelia Tudose, 2011