Comuna Bisoca, Buzău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bisoca
—  Comună  —
Bisoca se află în Romania
{{{alt}}}
Bisoca
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°32′54″N 26°42′45″E / 45.54833, 26.712545°32′54″N 26°42′45″E / 45.54833, 26.7125

Țară  România
Județ Buzău

Reședință Bisoca
Localități componente

Guvernare
 - Primar Gheorghe I. Beșliu[1] (PSD[1], ales 2004)

Suprafață
 - Total 72,68  km²

Populație (2002)[2][3]
 - Total 2.962 locuitori
 - Rezultate provizorii 2011 2.732 locuitori

Site: Site despre comuna Bisoca

Poziția localității Bisoca

Bisoca este o comună din nordul județului Buzău, Muntenia, România, formată din satele Băltăgari, Bisoca (reședința), Lacurile, Lopătăreasa, Pleși, Recea, Sările și Șindrila.

Cuprins

Așezare [modificare]

Comuna se află în nordul extrem al județului, în zona cursului superior al râului Râmnicul Sărat, la poalele muntelui Bisoca. Comuna este legată de restul județului prin șoseaua județeană DJ204C care o leagă de Vintilă Vodă, în valea Slănicului. Același drum județean duce spre nord către Jitia, Vrancea.

Istorie [modificare]

Cuvântul Bisoca vine de la slavonescul "vasocoi" (înalt), localitatea fiind situată la o altidudine de aproximativ 1.000 metri.[4]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Bisoca făcea parte din plasa Râmnicul a județului Râmnicu Sărat, fiind formată din satele Bisoca, Băltăgari, Sările, Șindila, Recea, Lopătăreasca, Bisocuța și Poiana, totalizând 1471 de locuitori. În comună funcționau o biserică de lemn fondată în 1835, o alta de zid fondată în 1883 și o școală de băieți, cu 102 elevi, fondată în 1890.[5]

În 1925, comuna este consemnată cu satele Bisoca, Lopătăreasa, Recea, Sările și Șindrila în plasa Dumitrești a aceluiași județ, având 1797 de locuitori.[6]

În 1950, a fost inclusă în raionul Râmnicu Sărat al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, în structura actuală, a devenit parte din județul Buzău.[7]

Monumente istorice [modificare]

Unicul monument istoric de pe raza comunei Bisoca este mănăstirea Poiana Mărului de lângă satul Bătlăgari, pe DJ204C, monument clasificat drept monument de arhitectură de importanță națională. Ea cuprinde două biserici de lemn: biserica Nașterea Maicii Domnului și biserica Duminica Tuturor Sfinților. Există un litigiu între comuna Bisoca și comuna vecină Jitia (județul Vrancea) cu privire la delimitarea teritoriului între cele două comune și care privește terenul pe care este construită mănăstirea.[8]

Note [modificare]

  1. ^ a b Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 25 iunie 2012. 
  2. ^ Rezultatele recensământului din 2002 pentru Comuna Bisoca, Buzău”. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=503&judet_id=548&localitate_id=558. 
  3. ^ Comunicat de presă privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor – 2011”. INSSE Buzău. 2 februarie 2012. http://www.buzau.insse.ro/phpfiles/Rezultate%20provizorii%20RPL%202011.pdf. Accesat la 17 februarie 2012. 
  4. ^ Copii transnistreni la Muntele de sare, 26 iunie 2006, Andreea Tudorica, Vladimir Ioan, Jurnalul Național, accesat la 11 iulie 2012
  5. ^ Lahovari, George Ioan (1898). „Bisoca, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 411–413. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei/roumanie_geo_1_text.pdf. 
  6. ^ Comuna Bisoca în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=623. Accesat la 7 martie 2012. 
  7. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 29 februarie 2012. 
  8. ^ Borcea, Ștefan (8 decembrie 2012). „Prefectura Vrancea deschide proces pentru Mănăstirea Poiana Mărului”. Focșani: Adevărul. http://adevarul.ro/locale/focsani/prefectura-vrancea-deschide-proces-manastirea-poiana-marului-1_50c2ef2da13fb28bd7cc02e8/index.html#. Accesat la 5 aprilie 2013.