Comuna Săhăteni, Buzău
| Săhăteni | |
| — Comună — | |
 Săhăteni
|
|
| Coordonate: Coordonate: | |
|---|---|
|
|
|
| Țară |  România |
| Județ | Buzău |
|
|
|
| Reședință | Săhăteni |
| Localități componente | |
|
|
|
| Guvernare | |
| - Primar | Valeriu Vișoiu[1] (PNL[1], ales 2004) |
|
|
|
| Populație (2002)[2][3] | |
| - Total | 3.376 locuitori |
| - Rezultate provizorii 2011 | ▼ 3.159 locuitori |
|
|
|
| Site: Primăria comunei Săhăteni | |
|
|
|
 |
|
modifică  |
|
Săhăteni (denumită în trecut Vintileanca sau Găgeni-Vintileanca) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Găgeni, Istrița de Jos, Săhăteni (reședința) și Vintileanca.
Cuprins |
Geografie [modificare]
Comuna se află la poalele Dealurilor Istriței (care încep în extremitatea nordică a comunei), în zona de câmpie piemontană. Satele Săhăteni (reședința comunei) și Istrița de Jos se află în partea de nord, pe DN1B (E577), drum național european ce leagă orașele Ploiești și Buzău. Satele Găgeni și Vintileanca se află mai înspre sud, mai adânc în zona de câmpie, ultimul fiind plasat în extremitatea sudică a comunei. La Istrița de Jos, DN1B se intersectează cu șoseaua județeană DJ103R, care spre nord o leagă de Breaza, spre sud deservește satele Găgeni și Vintileanca, și duce către Amaru.
În sistemul de transport feroviar, comuna este deservită de gara Săhăteni (fostă Vintileanca) aflată pe calea ferată București–Galați–Roman, între Buzău și Mizil.
Istorie [modificare]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău, se numea Vintileanca și era formată din cătunele Vintileanca, Gemenile, Găgenii de Sus, Găgenii de Jos, Săhătenii de Sus, Săhătenii de Jos. Avea pe atunci 1230 de locuitori și o suprafață de 6.280 ha. Dicționarul județului Buzău, alcătuit de Basil Iorgulescu și inclus în Marele dicționar geografic al Romîniei compilat de George Lahovari, arată că din satele comunei, la începutul secolului al XIX-lea existau doar Săhăteni și Găgeni, acesta din urmă dezvoltându-se în secolul al XVIII-lea în jurul unui depozit unde se stocau mărfuri aduse de la Brașov. Vintileanca a luat ființă după 1830, iar după împroprietărirea din 1864 din timpul lui Alexandru Ioan Cuza toate aceste sate au fost grupate în comuna Găgeni-Vintileanca (denumită mai frecvent Vintileanca).[4]
În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Găgeni-Vintileanca în aceeași plasă, cu satele Găgenii de Jos, Găgenii de Sus, Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus, Vintileanca și Voinești, totalizând 2046 de locuitori.[5] Comuna Săhăteni, având satele Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus și Poșta, s-a separat temporar de Găgeni-Vintileanca în 1931.[6]
În perioada comunistă, teritoriul comunei a făcut parte între 1950 și 1952 din raionul Mizil al regiunii Buzău și apoi între 1952 și 1968 din raionul Mizil al regiunii Ploiești. La reforma administrativă din 1968, comunele Vintileanca și Săhăteni au fost reunite, sub numele de Săhăteni; de atunci comuna are această alcătuire, satele Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus și Pepiniera Istrița formând satul Săhăteni, iar satul Voinești fiind inclus în satul Vintileanca.[7][8]
Monumente istorice [modificare]
Patru obiective din comuna Săhăteni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca situri arheologice și două — ca monumente de arhitectură.
Situl arheologic de la Istrița de Jos, aflat în luncă, „la movilă”, cuprinde o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor, aparținând culturii Cerneahov din secolul al IV-lea, precum și o așezare medievală din secolele al XVI-lea–al XVII-lea și o necropolă din secolele al XVIII-lea–al XIX-lea. Situl de la Săhăteni cuprinde, în mai multe locații, o așezare și o necropolă din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.), două așezări din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea–al II-lea î.e.n.), o necropolă din Epoca Fierului (mileniul I î.e.n.), o așezare medievală timpurie aparținând culturii Dridu (secolul al IX-lea), o altă necropolă medievală mijlocie (secolele al XIII-lea–al XV-lea) și o așezare medievală târzie din secolele al XVI-lea–al XVIII-lea.
Cele două monumente de arhitectură sunt conacul D. Hariton (1930) și pepiniera Istrița (sfârșitul secolului al XIX-lea), ambele în satul Săhăteni.
Economie [modificare]
Regiunea din care face parte Săhăteni reprezintă o importantă zonă viticolă din centrul României, zona Dealul Mare, aici aflându-se mai multe centre de colectare și tratare a viilor.
Note [modificare]
- ^ a b „Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 25 iunie 2012.
- ^ „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Comuna Săhăteni, Buzău”. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=503&judet_id=548&localitate_id=613.
- ^ „Comunicat de presă privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor – 2011”. INSSE Buzău. 2 februarie 2012. http://www.buzau.insse.ro/phpfiles/Rezultate%20provizorii%20RPL%202011.pdf. Accesat la 17 februarie 2012.
- ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Vintileanca, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 747–748. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf.
- ^ „Comuna Găgeni-Vintileanca în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=131. Accesat la 7 martie 2012.
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 85. 15 iulie 1931.
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 1 ianuarie 2013.
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 1 ianuarie 2013.
|
|||||||||||
