Comuna Goicea, Dolj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Goicea
—  Comună  —
Căminul Cultural din Goicea
Căminul Cultural din Goicea
Goicea se află în Romania
{{{alt}}}
Goicea
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 43°55′13″N 23°37′9″E / 43.92028°N 23.61917°E / 43.92028; 23.6191743°55′13″N 23°37′9″E / 43.92028°N 23.61917°E / 43.92028; 23.61917

Țară  România
Județ Dolj

SIRUTA 72640
Atestare documentară 1577

Reședință Goicea
Localități componente Goicea

Guvernare
 - Primar Viorel Marcu (PNL, ales 2008)

Altitudine 20–45 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2.760 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 3.134 locuitori

Cod poștal 207305

Goicea este o comună în județul Dolj, Oltenia, România. A fost un sat de iobagi (șerbi), împroprietăriți prin Reforma agrară din 1864 a lui Cuza-vodă. Prima atestare documentară Goicei datează din 1575. Comuna este formată din trei sate: Goicea Mică, Goicea Mare și Popoviceni, care s-au unit în 1968 pentru a forma actuala comună.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Localizare[modificare | modificare sursă]

Comuna Goicea este așezată în partea de sud-vest a României și în partea de sud a Olteniei. Este traversată de râul Desnățui și face parte din Câmpia Română, mai precis din Câmpia Băileștilor sau a Desnățuiului. Comuna este așezată în sudul județului Dolj, la circa 8 kilometri de Dunăre și 60 de kilometri distanță de Craiova.

Climă[modificare | modificare sursă]

Regimul climatic este temperat continental specific de câmpie, cu influențe submediteraneene, datorate poziției depresionare pe care o ocupă județul în sud-vestul țării. Valorile medii ale temperaturii sunt cuprinse între 10°-11,5°, iar precipitațiile sunt mai scăzute decât în restul teritoriului.

Relief[modificare | modificare sursă]

Relieful comunei Goicea se identifică cu relieful județului Dolj, respectiv de șes. Spre partea vestică se observă și o ușoară înclinare spre lunca Desnățuiului.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Goicea

     Români (98.04%)

     Necunoscută (1.84%)

     Altă etnie (0.1%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Goicea

     Ortodocși (97.42%)

     Necunoscută (1.84%)

     Altă religie (0.72%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Goicea se ridică la 2.760 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.134 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (98,04%). Pentru 1,85% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,43%). Pentru 1,85% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Istorie[modificare | modificare sursă]

În Goicea, s-a început în centrul comunei construcția unui bloc de 12 apartamente, din care doar 8 mai sunt locuite din cauza condițiilor improprii.[4]

Actuala comună Goicea, s-a constituit în anul 1968, ca urmare a aplicării legii de reorganizare administrativ-teritorială a României. Ea a rezulat din unificarea localităților Goicea Mică, Goicea Mare și Popoviceni, care, anterior au fost comune de sine stătătoare, iar acum formează o localitate sub denumirea de Goicea.

Satul Goicea a fost atestat documentar la 4 aprilie 1575 - 1577, intr-o scrisoare a lui Alexandru Voievod, către boierul Barbu Postelnic, căruia îi atrăgea atenția că pescuise în bălțile care făceau parte din moșia mănăstirii Tismana

Numele comunei[modificare | modificare sursă]

Potrivit unei legende, în jurul anului 1400, un păcurar, care a coborât cu oile sale din munții Transilvaniei, avea trei fete, care se numeau: Ciuta, Goicea și Dulceana. El le-ar fi lăsat moștenire locul în care se află astăzi localitatea, iar fiicele au înființat satul care a fost numit Goicea după numele celei mai frumoase dintre cele trei surori.[necesită citare]

În 1970, în parcul comunei a fost amplasată o statuie care le reprezintă pe fiicele ciobanului din legenda privind începuturile localității.

Parcul[modificare | modificare sursă]

Parcul din comună a fost dat in folsință și inaugurat în 1962, odată cu grădina zoologică, teatrul de vară și stadionul central. La început, în gradina zoologică, erau expuși urși, lupi, căprioare, vulpi, dihori, iepuri, și alte specii de animale. Parcul a fost unul dintre cele mai frumoase[judecată de valoare] din regiune, dar odată cu căderea regimului comunist, vremurile de aur ale parcului au apus. Se spune[formulare evazivă] că într-o zi, unul dintre îngrijitorii parcului a uitat să închidă ușa țarcului unde erau închiși urșii, și aceștia au scăpat. Atunci, consiliul local, a hotărât să închidă grădina zoologică, și toate animalele care erau expuse, au fost donate grădinii zoologice din Craiova. Nici teatrul de vară nu mai este cum a fost, pentru că după revoluție a fost vandalizat, ajungând astăzi doar o ruină din ceea ce a fost.[necesită citare]

Cultura[modificare | modificare sursă]

Biserici[modificare | modificare sursă]

Biserica Hramul Sfântul Gheorghe este o biserică construită după al doilea război mondial, între 1945 și 1949. Inițial era formată din două încăperi, dar în următorii ani a fost mărită și a rămas așa până în prezent. În curtea bisericii sunt înmormântați localnici din Goicea căzuți pe front.

Biserica Izvorul Tămăduirii este cea mai mare și cea mai veche biserică din Goicea, fiind considerată biserică făcătoare de minuni, unde foarte mulți oameni s-au vindecat de boli incurabile. Este unică în România și, deși este cea mai veche din comună, se află în cea mai bună stare. De aceea aici vin anual 10.000 - 20.000 de vizitatori din alte județe sau chiar alte țări. Biserica a fost ridicată în anii 1800. Inițial era din lemn, apoi, în anul 1862, a fost reconstruită din cărămidă. La începutul secolului XX, ea a devenit neîncăpătoare pentru enoriași și a fost demolată, pentru a fi construită altă biserică, mai mare. Lucrările au durat trei ani (1912-1915). După terminare, picturile au fost realizate de celebrul pictor Corneliu Baba.

Biserica Cuvioasa Paraschiva a fost construită în 1848, inițial din lemn, iar în 1956 a fost reconstruită din cărămidă. Este construită aproape de centrul comunei, în Goicea Mare. Este o clădire de dimensiuni modeste, ridicată numai cu ajutorul bunăvoinței credincioșilor. Anterior, ei fuseseră nevoiți să se deplaseze pe jos aproape doi kilomerti pâna la biserica din Goicea Mică.

Presa[modificare | modificare sursă]

Din Noiembrie 2008, în comuna Goicea este distribuit gratuit ziarul "Curierul de Goicea", care este fondat de Primăria și de Consiliul Local Goicea. Ziarul contine 12 pagini în care sunt publicate probleme din comună, evenimente și alte articole de interes local, și unele evenimente din județ. Ziarul este disribuit gratuit, o dată la trei luni. Tirajul ziarului in acest moment este de 500 de exemplare.

Sport[modificare | modificare sursă]

Goicea are o echipă de fotbal care evoluează în liga a II-a județeană sau Elită. Echipa se numește Unirea Goicea și este întreținută de consiliul local și primăria Goicea. În sezoanele 2003-2004, 2004-2005 și 2005-2006, echipa a obținut primul loc din seria Elita, loc promovabil în Liga a IV-a, dar a vândut locul, pentru că nu avea un stadion la standardele ligii a IV-a și niciun autocar pentru deplasări. În anii de glorie, pe la sfârșitul anilor 1980, echipa a ajuns până în Divizia C sau Liga a III-a, dar și atunci a trebuit să vândă locul din lipsă de autocar sau autobuz.

Până în 2006 a mai existat o echipă, Progresul Goicea Mică, dar s-a desființat, unii jucători ajungând la Unirea Goicea.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Comuna Goicea cu oameni și fapte: monografie sentimentală, Petre G. Gorun, Fundația "Scrisul Românesc, 2006