Bastionul Maria Therezia
Bastionul Maria Therezia a fost construit între anii 1730-1735 și este cea mai mare bucată de zid păstrată din vechea Cetate a Timișoarei. Astăzi este folosit ca pasaj, dar găzduiește și spații comerciale, restaurante, baruri, o discotecă și o librărie, dar și două expoziții permanente ale Muzeului Banatului, cea de Tehnologiea Informației și Comunicațiilor și "Vioara - o pasiune de o viață", precum și Secția de Etnografie a Muzeului Satului.
Bastionul Maria Terezia este cel mai mare parte a zidului de apărare a vechii Cetăți a Timișoarei care a supraviețuit până azi. Mai există un fragment din zidurile fostei Cetăți în Parcul Botanic și încă un fragment, pe Calea Al. Ioan Cuza.
Toate celelalte bastioane au fost distruse pentru a face loc noilor construcții ale orașului. După cucerirea Timișoarei de către habsburgi, în 1716, s-a constatat că fortificațiile nu puteau face față noilor tehnici de luptă așadar s-a luat decizia de a se reface întreaga cetate, în stil Vauban (o fortăreață-bastion cu formă stelară). Aceasta avea o suprafață de 10 ori mai mare decât cetatea medievală turcească. Spațiul interior a fost înconjurat de trei centuri stelare ce puteau fi umplute cu apă. Accesul se făcea prin trei porți, a Vienei, a Petrovaradinului și a Ardealului (complet demolate în 1891). Cele nouă bastioane ale cetății au purtat nume de împărați și împărătese sau de generali.
[modificare] Vezi și
