1184

1184 în alte calendare
Ab urbe condita	1937
Calendarul armean	633 ԹՎ ՈԼԳ
Calendarul Bahá'í	-660 / -659
Calendarul bengalez	590 / 591
Calendarul berber	2134
Calendarul bizantin	6692 / 6693
Calendarul budist	1728
Calendarul burmez	546
Calendarul chinezesc	3880 / 3881
Calendarul coptic	900 / 901
Calendarul ebraic	4944 / 4945
Calendarul etiopian	1176 / 1177
Calendarul republican francez	/ -608 / -607
Calendarul hindus
Vikram Samvat	1239 / 1240
Shaka Samvat	1106 / 1107
Calendarul iranian	562 / 563
Calendarul islamic	579 / 580
Calendarul japonez
Calendarul coreean
Era Dangun	3517
Era Juche	-727
Calendarul minguo	728 înainte ROC 民前728年
Calendarul seleucid	1495 / 1496
Calendarul tailandez	1727

Secole: Secolul XI - Secolul XII - Secolul XIII

Decade: Anii 1130 Anii 1140 Anii 1150 Anii 1160 Anii 1170 - Anii 1180 - Anii 1190 Anii 1200 Anii 1210 Anii 1220 Anii 1230

Ani: 1179 1180 1181 1182 1183 - 1184 - 1185 1186 1187 1188 1189

---

Evenimente

• 19 februarie: A doua bătălie de la Uji: Minamoto no Yoshinaka este înfrânt de către verii săi, în lupta pentru controlul puterii în Japonia.
• Martie: Regele Filip August al Franței reunește adunarea de la Senlis, unde anunță ruperea relației sale cu regina Isabelle de Hainaut.
• 20 mai: Arhiepiscopul Absalon de Lund obține o victorie navală asupra ducelui Bogislav de Pomerania, care pregătea un atac asupra insulei Rugen, la instigarea împăratului Frederic Barbarossa; ducele este nevoit să recunoască supremația Danemarcei asupra Pomeraniei, regele danez căpătând titlul de "rege al danezilor și venzilor".
• 20 mai: Aflat în Renania, împăratul Frederic Barbarossa și arhiepiscopul Conrad de Mainz convoacă o adunare, care confirmă pe fiii împăratului, Henric și Frederic de Hohenstaufen; adunarea de la Mainz constituie cea mai mare adunare ("Rusaliile lui Barbarossa") ca număr de participanți (circa 40.000, incluzând pe ducii de Boemia, Austria și Saxonia, contele palatin, landgraful de Thuringia, precum și arhiepiscopii de Trier, Bremen, Besancon, episcopii de Ratisbonna, Cambrai, Liege, Metz, Toul, Verdun, Utrecht, Worms, Speyer, Strasbourg, Basel, Konstanz, Coire, Wurzburg, Bamberg, Munster, Hildesheim și Lubeck).
• Primăvara: Împăratul bizantin Andronic I Comnen începe negocieri cu Veneția în vederea unei politici comune împotriva normanzilor din sudul Italiei.
• 5 iunie: Orașul francez Abbevile primește o chartă comunală.
• 15 iunie: Bătălia de la Fimreite: regele Sverre Sigurdsson al Norvegiei zdrobește ultimele forțe fidele fostului rege Magnus Erlingsson, care este ucis în luptă.
• Vara: Almohazii reușesc să recucerească de la portughezi provincia Alentejo (cu excepția orașului Evora) și supun Lisabona unui asediu; după ce iau mai mulți civili drept captivi, almohazii se retrag și asediază Santarem, unde califul Abu Yaqub Yusuf cade în luptă; dominația almohadă revine pe fluviul Tajo.
• 28 iulie: Infantele Dom Sancho administrează o înfrângere almohazilor, în cadrul asediului asupra orașului Santarem.
• Iulie-August: Sultanul Saladin al Egiptului întreprinde mai multe raiduri în provincia Galileea; asediind Kerak, se retrage odată cu sosirea trupelor cruciaților.
• 26 octombrie: Minamoto no Moriyori obține la Kojima o mare victorie asupra clanului Taira, în Japonia.
• 29 octombrie: Aflat la Mainz, împăratul Frederic Barbarossa stabilește logodna dintre fiul său, Henric și moștenitoarea regilor normanzi din Sicilia, Constance, fiica regelui Wilhelm al II-lea.
• 4 noiembrie: Conciliul de la Verona: este lansată bula papală Ad Aboldendam, care condamnă mai multe erezii, precum catharii, patarenii, humiliati, ca și învățăturile lui Petrus Valdes (care este excomunicat); o mică parte dintre valdensi se stabilește în sudul Franței; în continuare, papa Lucius al II-lea, refugiat la Verona în urma mișcărilor comunale din Roma, face apel la împăratul Frederic Barbarossa.
• 13 noiembrie: Conducătorul militar almoravid Ali ben Ghaniya, stăpân în insulele Baleare, împreună cu fratele său Yahya, atacă și ocupă orașele almohade Constantine, Bejaia (Bougie) și Alger; în lipsa lor, un alt frate, Muhammad, rămas în Mallorca, cheamă în ajutor pe almohazi, fapt care îl face pe Ali ben Ghaniya să revină în Baleare și să îi respingă pe almohazi.
• Conducătorul Ciprului, Isaac Comnen se proclamă suveran independent față de Imperiul bizantin.
• Dat fiind că regele Balduin al IV-lea al Ierusalimului este din ce în ce mai bolnav de lepră, se constituie două grupări rivale pentru preluarea puterii în regat: cel al lui Raymond conte de Tripoli, favorabil negocierilor cu sultanul Saladin, și cel extremist, condus de cruciatul Reynaud de Chatillon, principe de Antiohia.
• Cu ocazia căsătoriei cu Agnes I de Nevers, Pierre al II-lea de Courtenay cedează regelui Filip August al Franței drepturile asupra orașului Montargis.
• Regele Filip August al Franței creează corpul baililor.

Arte, Știință, Literatură și Filozofie

• Începe consturirea minaretului Koutoubia din Marrakech, în Maroc.
• Este construită biserica germană din Novgorod, cu hramul Sfântului Petru.
• Din ordinul regelui Filip August al Franței, străzile Parisului încep să fie pavate.

Înscăunări

• 27 martie: Tamara, regină a Georgiei (până la 1213).
• 15 iunie: Sverre Sigurdsson, rege al Norvegiei (până la 1202).
• 10 august: Abu Yusuf Yakub al-Mansur, calif almohad (până la 1199).

Nașteri

• David I, împărat bizantin de Trapezunt (d. 1212).
• Accursio da Bagnolo, jurist italian (d. 1263).
• Saadi, poet din Iran (d. 1291).

Decese

• 16 februarie: Richard de Dover, arhiepiscop de Canterbury.
• 21 februarie: Minamoto no Yoshinaka, conducător militar japonez (n. 1154).
• 27 martie: Gheorghe al III-lea, rege al Georgiei.
• 15 iunie: Magnus al V-lea Erlingsson, rege al Norvegiei, căzut în luptă (n. 1156).
• 29 iulie: Abu Yaqub Yusuf, calif almohad, căzut în luptă (n. 1135).
• 30 septembrie: Arnaud de Tonoge, mare maestru al Ordinului templierilor.
• Taira no Atsumori, conducător militar japonez (n. 1169).
• Almucs de Castelnau, trubadur francez (n. 1140).