Marrakech
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Marrakech este un oraş în centrul Marocului, centru administrativ al regiunii omonime. Este aşezat, excluzănd Sahara Occidentală, la circa 150 km de coasta Oceanului Atlantic. Are cca 1 milion de locuitori. Este unul din cele mai importante centre turistice din nordul Africii, fiind renumit pentru grădinile şi monumentele sale de arhitectură din partea veche a oraşului, numită Medina.
Oraşul a fost ridicat de către emirul Almoravid Insuf ibn Tastin între anii 1062-1070. Aşsezarea a fost cucerită de almohazi, care şi-au plasat aici capitala intre anii 1147 si 1269. În 1269 a intrat în stapânirea merinzilor care cuceriseră si Fezul cu 20 de ani în urmă. După o perioadă de suisuri si mai ales de coborâşuri, oraşul cunoaşte o nouă perioadă de înflorire sub dinastia Saidita, incepând din secolul al XVI-lea. Dinastia almoravizilor a construit un ingenios sistem de irigaţii care udă şi astăzi gradinile locului, cele mai cunoscute dintre acestea fiind livada de maslini de la Menara şi Gradinile Agdal, fiecare cu o suprafata de peste 500 ha. Almohazii şi-au adus şi ei contribuţia la frumuseţea oraşului. In secolul al XII-lea au ridicat Moscheea al-Kutubyya al carei minaret înalt de 77 metri este emblema oraşului. In 1912, când ţara intră sub protectorat francez, Marrakech'ul atrage prin mulţimea de palmieri şi plante subtropicale iar, din 1916, începe construcţia oraşului modern. În cea mai veche parte a sa – Medina – labirintul de străduţe ascunde vile bogate, palatele sultanilor şi câteva dintre cele mai cunoscute bazaruri orientale. Sunt aici de asemenea vechi fortificaţii din secolul al XII-lea, întinse pe o lungime de circa 12 kilometri. In timpul merinzilor a fost construită moscheea Ben Youssef alături de care se află medresa (şcoala coranică) având acelaşi nume. Medresa a fost construită de Abun-Hassan in secolul al XIV-lea şi extinsă apoi, în 1570 de sultanul Abdallah el Chalib din dinastia Saiditilor. Este cunoscută drept cea mai mare şcoala islamică din nordul Africii având 150 de camere care dau toate intr-o curte interioară.
Djernaa el Fna Este piaţa în jurul căreia se dezvoltă oraşul vechi şi ar putea fi considerat centrul vital al Marrakech-ului. Nu este cunoscută originea acestei pieţe şi nici, cu siguranţă, originea numelui. Aspectul pieţei se schimbă de-a lungul zilei: dimineaţa şi la amiază este locul unui vast targ în aer liber, cu tarabe care vând diferite obiecte(de la stofe, la sucuri de portocale, ou de struz, etc). Spre seară tarabele se retrag iar locul lor este luat de mese cu măncăruri făcute pe moment, iar mai târziu apar şi cântăreţi.
