Tezeu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Tezeu
Kylix Theseus Aison MNA Inv11365 n1.jpg
Tezeu
Date personale
Înmormântat Skyros Modificați la Wikidata
Părinți Egeu
Aethra[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Phaedra[*]
Antiope[*] Modificați la Wikidata
Copii Hipolit
Melanippus[*]
Acamas[*]
Demophon of Athens[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Athens (ancient Kingdom)[*] Modificați la Wikidata
Ocupație rege[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Apartenență nobiliară
Titluri rege[*]
King of Athens[*] Modificați la Wikidata
Tezeu ucigând Minotaurul, (1843), sculptură în bronz de Antoine-Louis Barye

Tezeu este un personaj imaginar din mitologia greacă, războinic și erou atenian, fiind cel mai bine cunoscut pentru că l-a ucis pe Minotaur, o bestie feroce pe jumătate om și pe jumătate taur, care trăia sub palatul regelui Minos din Cnossos, cu ajutorul Ariadnei

Erou fondator, ca și Perseu și Heracle, Tezeu este venerat de ionieni și considerat de către atenieni drept marele lor reformator: rege mitic al Atenei, el este făcut responsabil de unificarea Atticei sub dominația ateniană.[1] Domnia sa marchează și o perioadă de pace cu tessalienii și beoțienii.[2] În calitate de rege unificator, Tezeu este socotit că a construit și ocupat un palat al fortăreței de pe Acropole, care poate fi asemănător cu palatul excavat de la Micene. Geograful Pausanias raportează că după sinecism[3], Tezeu a stabilit cultul Afroditei Pandémos („a întregului popor”) și a Peitho pe versantul sudic al Acropolei. În Broaștele, Aristofan îi atribuie numeroase tradiții ateniene, între care aceea a consacrării părului efebilor. Aventura sa cea mai cunoscută și legenda sa dau loc unor numeroase interpretări. Unii specialiști ai istoriei religiilor au subliniat importanța mitologiei lunare în legendele lui Tezeu.[4]

Date generale[modificare | modificare sursă]

Tezeu s-a alăturat unui grup de tineri atenieni care urmau să fie oferiți ca jertfă Minotaurului, pe care apoi l-a ucis vitejește. După aceea a reușit să găsească ieșirea din labirint folosind un fir pe care i-l dăruise fiica regelui Minos, Ariadna. Din păcate, la întoarcerea sa în Atena, a uitat să ridice pe catargul corăbiei o pânză albă, așa cum îi promisese tatălui său, regele Egeu, în caz că se va întoarce teafăr și nevătămat. Văzând o pânză neagră ridicată pe catargul corăbiei și presupunând că Tezeu a murit, Egeu s-a aruncat de pe stânci în valurile mării, care de atunci a căpătat numele de Marea Egee.

Tezeu este celebru și pentru isprăvile făcute în drum spre cetatea Atena. Acesta a ucis monștri și tâlhari precum: uriașul Perifete (fiul lui Hefaistos), uriașul Sinis, tâlharul Sciron, regele tiran Cercion (al cetatii Eleusis), scroafa ucigașă din miazănoapte și Procust.

Tezeu a luat parte, alături de alți 49 de eroi, la celebra expediție a argonauților.[5][6]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ De la synoikismos: „a locui împreună”.
  2. ^ Dion de Pruse, VIIIe Discours
  3. ^ Act fondator al unei cetăți
  4. ^ Jean Haudry, Le Mariage du dieu Lune, Baltistica XXXVI, 2001, p. 34.
  5. ^ Osborn & Burgess (2005), p. 236.
  6. ^ N. A. Kun (1996), p. 226, 257.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

În limba română[modificare | modificare sursă]

  • Al. Mitru, Legendele Olimpului, Eroii, Volumul al II-lea, Editura Ion Creangă - București 1983
  • Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973-9004-09-2
  • George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973-9008-28-3
  • N. A. Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 1996, ISBN 973-9154-51-4
  • Annalisa Izzo (adaptare text), Alexandru Macovescu (traducere în limba română), Tezeu și firul Ariadnei, Editura Adevărul Holding, București, 2011
  • Kevin Osborn, Dana L. Burgess, Ghid esențial de mitologie clasică, Editura Paralela 45, Pitești, 2005, ISBN 973-697-869-9

În limba franceză[modificare | modificare sursă]

  • Lucien de Samosate, Œuvres complètes, Chapitre De la danse, Préface: Alain Billault, traducteur: Émile Chambry, auteurs: Émile Chambry, Émeline Marquis, Alain Billault et Dominique Goust, collection Bouquins, 2015, Éditions Robert Laffont, 1248 pages ISBN 9782221109021
  • Claude Calame, Thésée et l'imaginaire athénien, Payot, coll. « Sciences humaines », Lausanne, 1996 (2e édition) ISBN: 2601031751
  • Henri Jeanmaire, Couroi et Courètes : essai sur l'éducation spartiate et sur les rites d'adolescence dans l'Antiquité hellénique, Lille, Bibliothèque universitaire, 1939
  • Nicole Loraux :
    • Les Enfants d'Athéna, Seuil, coll. « Points Essais », Paris, 1990 ISBN: 2020124688
    • Né de la terre. Mythe et politique à Athènes, Seuil, coll. « Librairie du XXIe siècle, », Paris, 1996 ISBN: 2020282402
  • André Peyronie, « Le mythe de Thésée pendant le Moyen Âge latin (500-1150) », Médiévales, vol. 16, № 32, 1997, pp. 119-133. Citiți online
  • Annick de Souzenelle, Œdipe intérieur. La présence du verbe dans le mythe grec, Albin Michel, coll. « Spiritualités vivantes », 1999 ISBN: 2226106820

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Tezeu

Vezi și[modificare | modificare sursă]