Pan (mitologie)
| Pan | |
 | |
| Civilizația | religia în Grecia Antică[*]  |
|---|---|
| Urmași | Acis Creaneus[*] Krotos[*] Silenus Iynx[*] Iambe[*] |
| Tată | Hermes[1] |
| Mamă | Dryope[*] |
| Bunic | Zeus[2] Dryops[*] |
| Bunică | Maia[2][3] |
Modifică date / text  | |
Pan, zeu din mitologia greacă veche, era fiul lui Hermes și al Dryopei, socotit drept protector al turmelor și al păstorilor. Își avea reședința în Arcadia și era considerat drept inventatorul unui instrument de suflat numit syrinx (naiul modern). Pan avea o înfățișare ciudată, fiind jumătate om și jumătate animal; avea coarne, barbă și copite de țap, iar trupul îi era acoperit de păr. Trăia în desișul codrilor, în umbra cărora pândea nimfele, și adeseori îl întovărășea pe zeul Dionis, din cortegiul căruia făcea parte. În mitologia romană, Pan era identificat cu Faunus și cu Lupercus. Pan a inventat naiul cind in padure s-a apropiat de o nimfă ea s-a tranformat într-o trestie si din ea el a inventat naiul.
Cuprins
Etimologia numelui[modificare | modificare sursă]
în dialogul platonic Cratylos, Socrate consideră că numele se trage de la tot (pan).[4]
Caracterizare[modificare | modificare sursă]
Epitete[modificare | modificare sursă]
- Aigokerôs „(Cel) cu coarne de capră”[5]
- Ακρωριτης (Akrôritês) „de pe muntele Acroria”, epitet dat zeului Pan venerat pe muntele Acroria[5]
- Αγρευς (Agreus) „Vânătorul”[5]
- Αγροτας (Agrotas) „Dătător de pășuni”[5]
- Ἁλιπλανκτος (Haliplanktos) „(cel) rătăcitor pe mare”[5]
- Limenia, Limenitês, Limenitis, sau Limenodkopos „protectorul portului”[5]
- Λυτηριος (Lytêrios) „(Cel) ce dă drumul”[5]
- Mainalios epitet dat zeului Pan venerat pe muntele Maenalus[5]
- Νομιος (Nomios) „(Zeul) pășunilor”[5]
- Φορβας (Phorbas) „Înspăimântătorul”[5]
- Σινοεις (Sinoeis) „Pacoste”[5]
- Σκολειτας (Skoleitas) „Îndoit”[5]
Atribute[modificare | modificare sursă]
Pan apare adesea cu un nai. Animalul său sacru este capra și plantele sale sacre sunt pinul negru și trestia.[6]
Mituri[modificare | modificare sursă]
Pan este fiul lui Hermes, iar mama lui, în funcție de sursă, poate fi fiica lui Driopos, Thimbris, Penelopeea, nimfa profetică Sose, Calisto sau Orneios.[6]
Cultul lui Pan[modificare | modificare sursă]
Răspândire geografică[modificare | modificare sursă]
- SV Atica: Atena, Anaphlystos,[7] Marathon, Oropos, Psyttaleia[8]
- S Sicionia: Sicion, Muntele Acroria[8]
- S Argolida: Râul Erasinos, Trezen[8]
- S Elida: Olimpia[8]
- S Arcadia: Muntele Lampeia, Heraia, Megalopolis, Peraentheses, Muntele Maenalus, Akakesion, muntele Likaeus, muntele Nomia, Tegea, Aule[8]
Grecia centrală:
Referințe și note[modificare | modificare sursă]
- ^ Q45206198
- ^ a b Q42117371
- ^ Q45185864
- ^ Platon; Simina Noica (traducător), Constantin Noica (interpretare) (). „Cratylos”. Platon: Opere Vol. III. p. 285-286.
- ^ a b c d e f g h i j k l Epitete ale lui Pan, cu referințe
- ^ a b en [1]
- ^ Strabon, Geografia „Cartea IX” Capitolul 1 §21 (Vol. II, p. 333-334)
- ^ a b c d e f g en Cultul lui Pan, cu referințe pe theoi.com
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
- Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973-9004-09-2
- George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973-9008-28-3
- N.A.Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 2003, ISBN 973-629-035-2
- Pausanias; Maria Marinescu-Himu () [c. Secolul II]. Călătorie în Grecia.
- Strabon; Felicia Vanț-Ștef () [23 î. Hr.]. Geografia. Volumul I-IV.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Lista personajelor mitologice elene
- Listă de eroi din mitologia greacă
- Listă de ființe fabuloase în mitologia greacă
- Mitologie greacă
- Listă de zei
- Listă de zei (pe zone geografice)
- Muze
- Satir
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- en Pan pe theoi.com
- Dicționar mitologic
| |||||||||||||||||||||||||||||||||
