Eros
| Eros | |
| Zeul iubirii | |
 | |
| Eros Kitharoidos (Louvre) | |
| Civilizația | religia în Grecia Antică[*]  |
|---|---|
| Căsătorit cu | Psyche[1] |
| Urmași | Voluptas[*] Hedone[*] |
| Tată | Porus[*] |
| Mamă | Penia[*] |
| Bunică | Metis |
| Frați | Anteros[2] Himeros[*][2] Pothos[*] Nyx Geea Erebus |
Modifică date / text  | |
Eros, în mitologia greacă, este zeul iubirii (Cupidon sau Amor în mitologia romană). Era fiul lui Hermes (Ares sau Zeus) și al Afroditei (Venus), și frate cu Anteros. Sub înfățișarea unui copil frumos, uneori înaripat, se ascundea un zeu temut. Cu săgețile lui care nu greșeau niciodată ținta, Eros semăna chinurile mistuitoare ale dragostei atât printre zei, cât și în rândul muritorilor. Însăși Afrodita se ferea de fiul ei cel capricios și necruțător.
Etimologie[modificare | modificare sursă]
Grecul ἔρως (eros), însemnând „vrere”, „dorință”, vine de la ἔραμαι (a dori, a iubi), termen cu etimologie incertă. Lingvistul olandez R. S. P. Beekes a sugerat o posibilă origine pre-greacă.[3]
Caracterizare[modificare | modificare sursă]
Epitete[modificare | modificare sursă]
- Agnós (ἁγνός), însemnând „sfânt”, „pur”;
- Ærohmanís (ἐρωμανέω), însemnând „înnebunit din dragoste”;
- Idýs (ἡδύς), însemnând „dulce”, „plăcut”;
- Ptæróeis (πτερόεις), însemnând „înaripat”;
- Kalós (καλός), însemnând „frumos”, „chipeș”; Când muritorii percepeau frumosul, simțeau o dorință pasională (eros/ἔρως) față de acel obiect/persoană.
- Toxalkís (τοξαλκής), însemnând „îndemânatic cu arcul”;
Atribute[modificare | modificare sursă]
Ca fiu al Afroditei și al lui Ares, Eros era adesea reprezentat cărând după el o liră sau un arc cu săgeți. Printre simbolurile sale se numără delfinul, cocoșul, trandafirul, fluierul, torța în flăcări și aripile de aur.[4]
Mituri[modificare | modificare sursă]
Figura zeului Eros apare în numeroase episoade legate de Heracles, Apollo, Zeus etc. Cel mai cunoscut în constituie însă dragostea dintre Eros și Psyche.
Cultul lui Eros[modificare | modificare sursă]
Răspândire geografică[modificare | modificare sursă]
Cultele zeilor mitologiei grecești sunt vechi și adevărata lor întindere și popularitate este greu de determinat la acest moment. Ce rămâne se bazează pe mărturiile celor care trăiră atunci, printre care geografi și călători precum Strabon și Pausanias, și descoperiri arheologice.[5]
Galerie[modificare | modificare sursă]
Sculptură cu Eros bebeluș și mama sa, Afrodita (sec. II î.Hr)
L'enlèvement de Psyché
(tablou de William Bouguereau)
Ceramică cu Afrodita, Adonis și Eros
(Muzeul Luvru)
Eros și tânăr (Metropolitan Museum of Art)
Eros înaripat
(Muzeul Luvru)
.jpg)
Referințe și note[modificare | modificare sursă]
- ^ Metamorphoses[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b Teogonia
- ^ R. S. P. Beekes, Etymological Dictionary of Greek, Brill, 2009, p. 449.
- ^ Conner, p. 132, "Eros"
- ^ en Cultul lui Eros, cu referințe pe theoi.com
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973-9004-09-2
- N.A.Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 2003, ISBN 973-629-035-2
- Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989
- George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973-9008-28-3
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Lista personajelor mitologice elene
- Listă de eroi din mitologia greacă
- Listă de ființe fabuloase în mitologia greacă
- Mitologie greacă
- Listă de zei
- Listă de zei (pe zone geografice)
- Muze
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Dicționar mitologic
- Sagetator cum altul nu-i, 12 noiembrie 2009, Revista Magazin
| |||||||||||||||||||||||||||||||||