Hidroxid de sodiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Sodă caustică)
Jump to navigation Jump to search
Hidroxid de sodiu
Sodium-hydroxide-crystal-3D-vdW.png
Denumiri
Alte denumirileșie, sodă caustică
Identificare
Număr CAS1310-73-2
ChEMBLCHEMBL2105794
PubChem CID14798
Informații generale
Formulă chimicăNaOH
Aspectsubstanță solidă, de culoare albă
Masă molară39,997 g/mol
Proprietăți
Densitate2,130 g/cm3
Starea de agregaresolidă
Punct de topire322°C
Punct de fierbere1.388 °C
Solubilitateușor solubil în apă, 1260 g/l (20 °C)
Presiune de vapori13 Pa (618 °C)
Hazard C.svg
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Hidroxidul de sodiu (denumit și sodă caustică sau leșie) este o bază anorganic cu formula chimică NaOH. Ca formă de agregare este un corp solid, higroscopic, de culoare albă, fiind format dintr-un cation de sodiu și un anion hidroxid.

Soda caustică este o substanță puternic alcalină și caustică (pH=14 la c=1 mol/l), iar prin contactul cu pielea cauzează arsuri chimice severe. Este foarte solubilă în apă și higroscopică, absorbind umiditatea și dioxidul de carbon din atmosferă. Formează diverși hidrați cu formula NaOH·nH
2
O
.[2]

Reacționează cu dioxidul de carbon din aer, rezultând carbonat de sodiu, din această cauză soda caustică se păstrează în vase închise ermetic, pentru a evita contactul cu aerul sau umezeala.

Hidroxidul de sodiu este utilizat în foarte multe procese industriale, câteva exemple fiind: fabricarea hârtiei, textilelor, săpunurilor și detergenților. În anul 2004, producția la nivel mondial a fost de aproximativ 60 milioane de tone, iar cererea a fost de 51 milioane de tone.[3]

Utilizări[modificare | modificare sursă]

Curba de Solubilitate a NaOH în apă.

  • Hidroxidul de sodiu este folosit în cantități mari în multe industrii, mai ales ca solvent apos alături de hidroxidul de potasiu.

Este folosit pentru:

  • Obținerea de celuloză și hârtie din lemn sau paie,
  • Produse chimice și materiale plastice,
  • Fabricarea de săpun și detergenți,
  • Fabricarea coloranților,
  • Sinteza unor fibre textile artificiale,
  • Mercerarea bumbacului (bumbacul devine mai mătăsos, ușor de colorat, mai rezistent
  • Obținerea de aluminiu (prelucrarea bauxitei).
Locomotiva-tramvai cu sodă din Aachen (1884)
  • Curățarea de ulei, grăsimi, petrol
  • Rafinarea chimică a uleiului alimentar
  • Sinteza chimică a diferitelor produse ca: hipoclorit de sodiu, fosfat de sodiu, sulfit de sodiu, aluminat de sodiu
  • Sinteza de acid formic
  • Producerea apei demineralizate: pentru a reglementa pH-ul și de a regenera schimbul de ioni staționari în rășine la tratarea apei.
  • În electronică: producerea plăcilor conductoare (ca. 10g/l bei 20 °C)
  • Este parte componentă a substanțelor de curățare a conductelor
  • Proprietatea caustică e folosit în tratarea plăcilor de cupru pentru producătorii de modele
  • Curățarea recipienților din oțel sau metal inoxidabil
  • Îndepărtarea coloranților
  • În 1883 a fost fabricată o locomotivă cu aburi cu sodă fără folosirea focului
  • În industria agro-alimentară se utilizează la curățarea instalațiilor (circuite, sticlă), modificarea amidonului, peeling chimic etc. Este, de asemenea, un aditiv alimentar (E524[4]), plus servește ca regulator de aciditate[5] și este utilizat într-o gamă largă de produse[6].
  • Producția mondială în 1998 a fost de aprox. 45 de milioane de tone. Hidroxidul de sodiu este solventul cel mai frecvent utilizat în laborator.
  • Soda poate fi folosită pentru stocarea energiei solare în formă chimică. Ca efect, reacția dintre sodiu și apă este puternic exotermă. Soda diluată încă o dată, este utilizată pentru energia solară doar pentru a evapora apa și a reveni la starea inițială.
  • Soda mai este utilizată ca reactiv pentru teste chimice. Într-adevăr, în prezența anumitor cationi metalici, hidroxidul de sodiu se precipită într-o anumită culoare.

Proprietăți fizico-chimice[modificare | modificare sursă]

  • Substanță leșioasă
  • Puternic electrolit favorizând electroliza apei
  • Se dizolvă în substanțele polare degajându-se căldură de diluare
  • Neutralizează acizii formând sărurile corespunzătoare radicalului ns
  • Reacționează cu clorul, producând hipoclorit de sodiu (soluție diluată și rece) sau clorat de sodiu (soluție fierbinte concentrată):
la rece
la cald

Producerea[modificare | modificare sursă]

Carbonatul de calciu mai puțin solubil va fi separat prin filtrare, în soluție rămânând numai soda caustică.

  • Prin electroliză din clorură de sodiu (NaCl) -> leșie(NaOH) și clor
  • Procedeul industrial (de producere, purificare și concentrare a Na(OH) :
    • Metoda amalgam
    • Metoda diafragmei
    • Metoda membranei
  • În laborator se poate obține direct din sodiu și apă:
  • După procesul de condensare se obține soda caustică:

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Hidroxid de sodiu”, SODIUM HYDROXIDE (în engleză), PubChem, accesat în  
  2. ^ P. R. Siemens, William F. Giauque (1969): "Entropies of the hydrates of sodium hydroxide. II. Low-temperature heat capacities and heats of fusion of NaOH·2H2O and NaOH·3.5H2O". Journal of Physical Chemistry, volume 73, issue 1, pages 149–157. doi:10.1021/j100721a024
  3. ^ Cetin Kurt, Jürgen Bittner (), „Sodium Hydroxide”, Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry, Weinheim: Wiley-VCH, doi:10.1002/14356007.a24_345.pub2 
  4. ^ Parlamentul European și Consiliul Europei (). „Directiva 95/2/CE despre aditivii alimentari cât și despre coloranți și despre îndulcitori”. Jurnalul official al Uniunii Europene. pp. 1–56. 95/2/CE. Accesat în .  Parametru necunoscut |no= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |lang= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor).
  5. ^ Codex alimentarius, ed. (). „Clasificarea și Sistemul de Numerotare Internațional pentru aditivi alimentari”. http://www.codexalimentarius.net. CAC/GL 361989. p. 1-35. Codex_Alimentarius. Accesat în .  Legătură externa în |site= (ajutor).
  6. ^ engleză {{{1}}} Comisia Codex Alimentarius (2008). „Updated up to the 31st Session of the Codex Alimentarius Commission for Sodium hydroxide (524)”. http://www.codexalimentarius.net. GSFA Online. Codex Alimentarius. codex-gfsa-256. Accesat în 3/10/2008..  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor); Legătură externa în |site= (ajutor)

Legături externe[modificare | modificare sursă]