Rudolf von Meran

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Rudolf Johann Franz von Meran
Rudolf von Meran.png
Rudolf von Meran
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Graz, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedat (86 de ani) Modificați la Wikidata
Salzburg, Austria Modificați la Wikidata
Părinți Rudolf von Meran
Johanna von Auersperg
Frați și surori Adolf
Eleonora
Naționalitate Flag of Austria-Hungary (1869-1918).svgAustriacă
Cetățenie Flag of Austria-Hungary (1869-1918).svgAustro-Ungară
Flag of Austria.svgAustriacă
Ocupație Jurist al Ministerului de Interne
Secretar al guvernatorului din Graz
Căpitan districtual de Judenburg
Căpitan districtual de Bregenz
Consilier guvernamental
Consilier al Curții imperiale (Hofrat) și guvernator al Ducatului Bucovina
Guvernator al Austriei Superioare
Guvernator al landului Tirol
Activitate
Alma mater Universitatea din Graz
Universitatea din Innsbruck
Pregătire Jurist
Organizație Imperiul Austro-Ungar
Cunoscut pentru Guvernator al Bucovinei în Primul Război Mondial
Titlu Conte
Predecesor Baronul Oktavian Regner von Bleyleben
Succesor Contele Josef von Ezdorf

Contele Rudolf Johann Franz von Meran (n. , Graz, Austro-Ungaria – d. , Salzburg, Austria) a fost un înalt funcționar habsburgic, consilier secret[1] și jurist, precum și Landeschef al mai multor posesiuni habsburgice.

Origini și familie[modificare | modificare sursă]

Stema conților von Meran

Rudolf a fost un nepot al arhiducelui Ioan de Austria (1782-1859) și al Annei Plochl (n. 6 ianuarie 1804, Aussee – d. 4 august 1885, Aussee, baroneasă von Brandhofen 1834, contesă von Meran 1850) cu care acesta a avut numai un fecior, pe Franz Ludwig. Din căsătoria acestui Franz Ludwig Johann Baptist von Meran (n. 11 martie 1839 - d. 27 martie 1891) cu contesa Theresia von Lamberg (n. 16 august 1836 - d. 11 septembrie 1913) au rezultat opt copii, Rudolf fiind al șaselea.[2]

În ziua de 18 ianuarie 1917, Rudolf s-a căsătorit cu principesa Johanna von Auersperg (n. 14 iulie 1890, Goldegg, Austria Inferioară – d. 13 ianuarie 1967, Salzburg).[3] Soții au avut trei copii: Rudolf (n. 20 decembrie 1917, Innsbruck – d. 13 mai 1982, Salzburg), Adolf (n. 21 mai, 1919, Goldegg) și Eleonora (n. 2 august 1914, Viena – d. 2 februarie 2001, Münsing, Bavaria.[4]

Biografie[modificare | modificare sursă]

După ce o carieră militară a devenit imposibilă datorită unei accidentări grave, tânărul conte de Meran a hotărât să studieze jurisprudența. A studiat astfel la universitățile din Graz și Innsbruck, iar după terminarea studiilor a intrat în serviciul public, începându-și cariera în Ministerul de Interne (1894) și continuând apoi ca secretar al guvernatorului din Graz.[5]

Palatul Scena, locul de retragere al contelui von Meran

În anul 1907 îl regăsim drept căpitan districtual de Judenburg (un post, pe care îl întreținuse deja de mai mulți ani),[6] apoi, din 1908, transferat în aceiași funcție la Bregenz. În anul 1910 a fost avansat acolo la rangul de consilier guvernamental.[5]

Pe 15 ianuarie 1912, juristul a fost numit de către împăratul Franz Joseph I consilier al Curții (Hofrat) și nou guvernator al Ducatului Bucovina,[7] funcție în care a servit până la 15 decembrie 1916. Ca văr îndepărtat al împăratului, noul guvernator a fost binevenit în Cernăuți. În acești cinci ani petrecuți în Bucovina, Meran s-a implicat semnificativ mai mult decât predecesorii săi în mod pozitiv în evenimentele politice curente ale ducatului.[8] Von Meran a fost distins cu titlul Dr. phil honoris causa de către Universitatea din Cernăuți.[1]

În ziua de 31 ianuarie 1917 contele a fost numit guvernator al Austriei Superioare[9] (până în data de 30 octombrie a acelui an), iar de la 20 noiembrie 1917 până la 15 noiembrie 1918 a fost ultimul guvernator al landului Tirol.[10]

După sfârșitul războiului și prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, Rudolf von Meran s-a retras din viața politică și a trăit împreună cu familia sa în palatul lui din Scena, în apropiere de Merano.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Wiener Salonblatt, nr. 3, sâmbătă, 7 februarie 1920, p. 4.
  2. ^ Rodovid
  3. ^ Der Tiroler, nr. 6, miercuri, 10 ianuarie 1917, p. 2.
  4. ^ Geni.com
  5. ^ a b Czernowitzer Allgemeine Zeitung, nr. 2388, marți, 9 ianuarie 1912, p. 5.
  6. ^ Grazer Volksblatt, nr. 47, joi, 3 ianuarie 1907, p. 7.
  7. ^ Sport und Salon, nr. 3, sâmbătă, 13 ianuarie 1912, p. 7.
  8. ^ Thomas Hensellek: Die letzten Jahre der kaiserlichen Bukowina - Studien zur Landespolitik im Herzogtum Bukowina von 1909 bis 1914, Editura Bachelor + Master Publishing, Hamburg, 2011, pp. 74-75. ISBN 978-3-86341-118-3
  9. ^ Österreichische Illustrierte Zeitung, nr. 18, de duminică, 28 ianuarie 1917, p. 366.
  10. ^ Theodor von Zeynek, Peter Broucek (ed.): Theodor Ritter von Zeynek - Ein Offizier im Generalstabskorps erinnert sich, Editura Böhlau, Viena, 2009, p. 212. ISBN 978-3-205-78149-3

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Constantin von Wurzbach: Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich, vol. 17, Editura K. K. Hof- und Staatsdruckerei, Viena, 1867, pp. 379-380.

Vezi și[modificare | modificare sursă]