Thorstein Veblen
| Thorstein Veblen | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Cato(d), Wisconsin, SUA |
| Decedat | (72 de ani)[3][4][5][6] Menlo Park, California, SUA[7] |
| Frați și surori | Andrew Anderson Veblen[*] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Statele Unite ale Americii Norvegia |
| Religie | ateism |
| Ocupație | economist sociolog[*] scriitor profesor filozof specialist în științe sociale[*] docent[*] redactor[*] |
| Locul desfășurării activității | Chicago[6] New York City[6] Stanford[6] Columbia[6] |
| Limbi vorbite | engleză[1][8] norvegiană[9] |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea Johns Hopkins Carleton College[*] Universitatea Yale |
| Organizație | Universidad de Misuri[*] Universitatea Stanford Universitatea din Chicago New School for Social Research[*] |
| Partid politic | Partidul Socialist al Americii[*] |
| Rude | Oswald Veblen |
| Premii | Premio John Addison Porter[*] () |
| Profesor pentru | Katharine Bement Davis[*] |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Thorstein Veblen (n. 30 iulie 1857, Valders, Wisconsin - d. 3 august 1929, Menlo Park, California) a fost un economist și critic social american de origine norvegiană, unul dintre primii oameni de știință care a examinat relațiile complexe între consum și bogăție în societate.
A crescut în Valders, Wisconsin, Statele Unite, într-o familie de imigranți norvegieni. A învățat limba engleză de la vecini și la școală (pe care a început-o la vârsta de 5 ani) și a absolvit Universitatea Johns Hopkins, sub îndrumarea lui Charles S. Pierce.
Veblen este cel mai bine cunoscut pentru cartea sa "Teoria clasei fără griji" (The Theory of the Leisure Class), publicată în 1899, în care a introdus termenul "conspicuous consumption", care se poate traduce (relativ corect) prin consum ostentativ sau risipă ostentativă, care presupunea o afirmație despre clasa fiecăruia și realizările sale. În această carte, Veblen analizează consumul burghez modern arătând că prestigiul social este obținut prin irosirea timpului și a banilor.
Scepticismul său l-a făcut să susțină că problemele economiștilor erau prea înguste. Această atitudine cât și scepticismul religios i-au adus probleme în academie iar între 1884 și 1891 a trebuit să fie întreținut de familie. În 1892 a fost chemat la Universitatea Chicago din Chicago, unde a stat 14 ani. După aceasta a mai stat 3 ani la Universitatea Stanford. A murit în Menlo Park, California, Statele Unite.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- en Biografie
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- en Bookrags.com
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- en Econlib.org
- en Enciclopedia Britanica
- American Institutional School Arhivat în , la Wayback Machine.
- Thorstein Veblen,The Father of Istitutionalism, Thorstein Veblen
- T.Veblen:The Leisure Class Arhivat în , la Wayback Machine.
- T.Veblen:Why is Economics Not an Evolutionary Science? Arhivat în , la Wayback Machine.
- T.Veblen:The Beginning of Ownership, Thorstein Veblen Arhivat în , la Wayback Machine.
- T.Veblen (Theory of Business Enterprise) Arhivat în , la Wayback Machine.
- 1 2 Bibliothèque nationale de France. „Thorstein Veblen” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ↑ „Thorstein Veblen” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
- 1 2 diferiți autori. „Thorstein Bunde Veblen” (în norvegiană bokmål). Norsk biografisk leksikon[*]. ISSN 2464-1502. Wikidata Q1563206. Accesat în .
- 1 2 „Thorstein Bunde Veblen” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. OL 19088695W. Wikidata Q237227. Accesat în .
- ↑ Dalibor Brozović; Tomislav Ladan (). „Thorstein Bunde Veblen” (în croată). Hrvatska enciklopedija[*]. OL 18248084W. Wikidata Q1789619.
- 1 2 3 4 5 Biblioteca Națională a Germaniei. „Thorstein Veblen” (în germană). Gemeinsame Normdatei. Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Gemeinsame Normdatei. Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ „Thorstein Veblen”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- ↑ Andrew Bell. „Thorstein Veblen” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Enciclopedia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741.