Friedrich Hayek
[[wiki]] | Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în ianuarie 2007 |
.svg){kind=small}
Friedrich August von Hayek (n. , Viena, Austro-Ungaria – d. , Freiburg im Breisgau, Germania) a fost un economist și filosof politic austriac, laureat al Premiului Nobel pentru Economie (1974). A fost un reprezentant de seamă al școlii austriece, s-a remarcat prin apărarea pieței libere și respingerea economiei centralizate. Cea mai cunoscută carte a sa este Drumul către servitute. De numele său este legat termenul de catalaxie, o redefinire a conceptului de ordine spontană a pieței.
Viața
[modificare | modificare sursă]Hayek a fost un economist și un filosof important al secolului XX. Născut în Viena pe 8 mai 1899, a luptat în armata austro-ungară în Primul Război Mondial, luând parte la luptele de pe frontul italian. La sfârșitul războiului s-a întors în Viena pentru a-și susține doctoratele în economie și drept. În 1923, Hayek a devenit asistentul lui Ludwig von Mises alături de care, în 1927, a fondat Institutul Austriac de Cercetare a Ciclurilor Economice (Austrian Institute for Business Cycle Research). În cadrul institutului, Hayek a fost președinte și Mises vicepreședinte.
În 1931, a primit o catedră la Școala Economică din Londra, unde a rămas până în 1948, timp în care a publicat multe cărți, printre care se numără și „Drumul către servitute” (1944). Din 1950 până în 1962 a predat filosofie socială și morală la Universitatea din Chicago. Din 1962 până în 1967 a fost profesor de economie politică la Universitatea din Freiburg, apoi profesor de economie la Universitatea din Salzburg până în 1974, când s-a întors la Universitatea din Freiburg, unde a rămas până la moartea sa. În această perioadă a scris următoarele opere:
- „Studii în filosofie, politică și economie” (1967),
- „Lege, legislație și libertate” (3 volume 1973-1978),
- „Denaționalizarea banilor” (1976),
- „Noi studii în filosofie, politică, economie și istoria ideilor” (1978)
- „Infatuarea fatală” Arhivat în , la Wayback Machine. (1990).
Drumul către servitute, apărut în 1944, a reprezentat începutul unei lungi perioade în care interesul lui Hayek pentru analiza economică s-a combinat cu studii constituționale, cu o amplă perspectivă asupra istoriei și a vieții sociale. Cele mai importante idei, în acest sens, pot fi găsite în cărțile sale Constituția libertății (1960) și Lege, legislație și libertate (trilogie publicată în anii '70). Prin aceste lucrări, Hayek a consacrat renașterea liberalismului clasic în veacul al XX-lea.
În 1974, i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Economie.
Hayek a murit în data de 23 martie 1992, la vârsta de 92 de ani. În lunga sa carieră, a publicat peste 130 de articole și 25 de cărți.
Principalele lucrări
[modificare | modificare sursă]- 1929 Monetary Theory and the Trade Cycle
- 1931 Prices and Production
- 1945 The Use of Knowledge in Society (Utilizarea cunoașterii în societate) (articol)
- 1945 The Road to Serfdom (Drumul către servitute)
- 1960 The Constitution of Liberty (Constituția libertății)
- 1989 The Fatal Conceit (Infatuarea fatală Arhivat în , la Wayback Machine.)
Influență
[modificare | modificare sursă]![[icon]](http://ro.wikipedia.org/wiki/Fișier:Wiki_letter_w_cropped.svg){kind=small} | Această secțiune este goală. Puteți ajuta prin completarea ei. |
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- 1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „Friedrich Hayek” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- 1 2 „Friedrich Hayek” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
- ↑ https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-1-349-06912-5_8. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ „Lord and Lady of the media”. ABC News[*]. .
- ↑ „Friedrich August von Hayek” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056. Accesat în .
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ (PDF) https://link.springer.com/content/pdf/10.1007/s11138-013-0221-0.pdf. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Friedrich von Hayek Dies at 92; An Early Free-Market Economist”, The New York Times (în engleză), , accesat în
- 1 2 „Friedrich Hayek” (în engleză). Notable Names Database. Wikidata Q1373513.
- ↑ „The Rehabilitation of the Cold-War Liberal”, The New York Times (în engleză),
- ↑ „Paul Disowns Extremists' Views but Doesn't Disavow the Support”, The New York Times (în engleză), , accesat în
- ↑ „The Tale of the Dueling Economists”, The New York Times (în engleză),
- ↑ http://www.britannica.com/EBchecked/topic/1856936/Winners-of-the-Nobel-Prize-for-Economics. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Sparring for Liberty”, The New York Times (în engleză), , accesat în
- ↑ http://www.nndb.com/event/409/000085154/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - 1 2 „Friedrich Hayek”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
- 1 2 „Friedrich Hayek”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- 1 2 3 4 5 6 „Friedrich Hayek”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
- 1 2 https://www.econometricsociety.org/society/organization-and-governance/fellows/memoriam. Accesat în . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Friedrich Hayek” (în engleză). Genealogia matematicienilor. Wikidata Q829984.
- ↑ „Friedrich Hayek”. Guggenheim Fellows database[*].
- ↑ https://crsreports.congress.gov/product/pdf/R/R47639. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Friedrich Hayek” (în engleză). nobelprize.org[*]. Wikidata Q23684016. Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Friedrich von Hayek - Autobiografie intelectuală, ed. Nemira, 1999
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Centrul F.A. Hayek - România Arhivat în , la Wayback Machine.
- biografie pe site-ul liberalism.ro Arhivat în , la Wayback Machine.
- Hayek în Concise Encyclopedia of Economics
