Sari la conținut

Râul Cogâlnic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru râul omonim, afluent al Răutului vedeți râul Cogâlnic, Răut.
Cogâlnic
Date geografice
Zonă de izvorâreBursuc, raionul Nisporeni
EmisarLimanul Sasic
Punct de vărsareTatarbunar, raionul Tatarbunar
Date hidrologice
Bazin de recepție3.919 km²
Lungimea cursului de apă243 km
Debit mediu0.30 m³/s
Debit maxim înregistrat6.47 m³/s
Debit minim înregistrat0.0006 m³/s
Date generale
Țări traversate Republica Moldova
Ucraina Ucraina (Regiunea Odesa)
Afluenți de stângaSchinoasa, Ceaga, Gealar, Cilighider
Principalele localități traversateBursuc, Ciuciuleni, Drăgușeni, Bobeica, Dahnovici, Stolniceni, Logănești, Hîncești, Bozieni, Gura Galbenei, Valea Perjei, Cimișlia, Bogdanovca, Sadaclia, Carabetovca, Iordanovca, Abaclia, Basarabeasca, Leipțig, Culmea, Berezina, Crasna, Paris, Ferșampenuazul-Mic, Arciz, Pavlovca, Gnadental, Satu-Nou, Alexandrovca Nouă, Tatarbunar
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Râul Cogâlnic, întâlnit și sub formele Kogîlnic și Cunduc este un curs de apă care străbate sudul Republicii Moldova și sud-vestul Regiunii Odesa din Ucraina. El izvorăște din Codrii Basarabiei, lângă Mănăstirea Hâncu din raionul Nisporeni, curgând pe direcția sud-est, trecând apoi pe teritoriul regiunii Odesa unde se varsă în limanul Sasic din Bugeac, în apropierea orașului Tatarbunar.

Istoric și toponimie

[modificare | modificare sursă]

Originea denumirii râului este tratată în mod diferit. În conformitate cu o versiune, denumirea provine de la cuvântul turcesc kegeln (adică „iarbă”). Mai există un rîu, numit Kagulnuk care se varsă în marea Azov.

În 1678, la izvorul râului Cogâlnic din Codri (la 55 km est de Chișinău), boierul Mihalcea Hâncu a întemeiat la cererea fiicei sale o mănăstire care-i poartă numele.

În lucrarea sa Descriptio Moldaviae, domnitorul cărturar Dimitrie Cantemir îl descrie astfel:[1].

„Cogâlnicul nu are nici măcar un izvor al lui și nu poate fi socotit râu decât abia după ce cad ploile de toamnă; în timpul verii seacă și arată ca o groapă, din care pricină vitele tătarilor din Bugeac pier foarte adesea de sete.”

Istoricul și geograful german Johann Thunmann în lucrarea sa din secolul al XVIII-lea îl descrie după cum urmează:[2]

„În lunile calde, există un mare deficit de apă. Chiar și cel mai mare râu din această zonă, Cogâlnicul, seacă atunci, și din cauza lipsei de apă vitele tătarilor din Bugeac mor adesea de sete. Toamna, când începe sezonul ploios, apar brusc nenumărate șuvoaie în toate zonele joase. Toate zonele mlăștinoase sunt acoperite atunci cu bălți. Pentru a depăși penuria de apă din vară, se găsesc fântâni foarte adânci care au fost săpate peste tot. Pentru tătari, ca și în est, săparea de fântâni a devenit un act religios și de onoare.”

Date geografice

[modificare | modificare sursă]
În zona gurii de vărsare

Râul Cogâlnic are o lungime de 243 km (dintre care 125 km pe teritoriul Republicii Moldova și 118 km pe teritoriul Ucrainei [3]) și o suprafață a bazinului de 3.910 km² (dintre care 1.030 km² pe teritoriul Republicii Moldova și 2.880 km² pe teritoriul Ucrainei). Debitul mediu al râului este de 0,30 m³/s, fiind înregistrat un maxim absolut de 6,47 m³/s (1962) și un minim absolut de 0.0006 m³/s (1964).

Jumătatea superioară a bazinului său hidrografic se află pe teritoriul Republicii Moldova, iar jumătatea mijlocie și cea inferioară pe teritoriul Ucrainei. Cogâlnicul izvorăște din pădurile Codrilor din raionul Nisporeni, curge prin Câmpia Mării Negre și se varsă în limanul Sasic de pe malul Mării Negre. În anii secetoși, ca urmare a precipitațiilor scăzute, râul începe să sece. Apele râului sunt folosite în irigații.

Principalii afluenți sunt pe partea stângă și anume: Schinoasa (cu vărsarea în apropiere de satul Leipțig), Ceaga (cu vărsarea în dreptul orașului Arciz), Gealar (cu vărsarea în apropiere de satul Gnadental) și Cilighider (cu vărsarea în apropiere de Satu-Nou).

Râul Cogâlnic traversează mai multe localități, pe malurile sale aflându-se orașele Hîncești, Cimișlia și Basarabeasca din Republica Moldova, precum și orașele Arciz și Tatarbunar din regiunea Odesa.

Afluenți

[modificare | modificare sursă]

Principalii afluenți sunt râurile: Galbena (25 km), Cosim (34 km), Ceaga (116 km), Gealair (26 km), Cilighider (60 km).[4]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Dimitrie Cantemir - Descrierea Moldovei (Ed. Minerva, București, 1981), p. 35
  2. ↑ Johann Thunmann - Krymskoe Khanstvo (Hanatul Crimeei) publicată în limba rusă în 1991 la Editura Tavria din Simferopol, OCLC 28138870
  3. ↑ „Ministerul Mediului din Republica Moldova - Starea și problemele resurselor acvatice (raport din 2002)”. Arhivat din original la . Accesat în .
  4. ↑ Cazac, Valeriu; Mihailescu, Constantin; Bejenaru, Gherman; Gâlcă, Gavril. Resursele acvatice ale Republicii Moldova. Vol. 1: Apele de suprafață. Chișinău, 2007, p. 218.

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Andrei Brezianu și Vlad Spânu - Cogâlnic/Kogâlnic în "Historical Dictionary of Moldova (2nd ed., Scarecrow Press, Lanham, Maryland, USA, 2007), p. 92, ISBN 978-0-8108-5607-3
  • Ursu, Andrei; Overcenco, Aureliu; Curcubăt, Stela, Marcov, Ion. Pedozonalitatea în cadrul bazinului hidrografic Cogâlnic. In: Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științele vieții, 2019, nr. 1(337), pp. 165-171. ISSN 1857-064X.
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Râul_Cogâlnic&oldid=17865970