Panteism
| Parte a seriei despre |
 |
| Dumnezeu |
|---|
|
Concepții generale Concepții specifice Atribute Experiența și practicile Subiecte conexe Iisus Hristos · Filosofie · Religie · Ontologie |
Panteismul este o concepție filozofică monistă care identifică divinitatea cu întreaga materie și universul. Sau cum spunea Spinoza: Deus sive Natura („Dumnezeu sau Natura”, pentru Spinoza Dumnezeu fiind Natura).[1] În concepția panteistă se consideră că universul fizic trebuie înțeles ca o divinitate imanentă , încă în expansiune și creare, care există de la începutul timpurilor.[2] Termenul panteist desemnează pe cineva care susține că toate constituie o unitate, precum și că această unitate este divină, constând din Dumnezeu sau zeiță, manifestate atotcuprinzător.[3] Pe scurt, panteistul este un adept al panteismului.
Panteiști de seamă: Platon, Lao Tzu, Plotin, Schelling, Hegel, Giordano Bruno, Ioan Scotus Eriugena, Paul Tillich, Ralph Waldo Emerson, Leibniz, Walt Whitman, D.H. Lawrence, Jorge Luis Borges și bineînțeles Spinoza.[4]
Atât concepția panteistă cât și cea deistă au în comun crezul în existența divinității, respectiv a lui Dumnezeu, însă concepția panteistă susține că Dumnezeu este prezent în tot, identificându-se cu materia și universul, cu propriile sale creații, fiind schimbător și imperfect, spre deosebire de concepția deistă, care consideră că Dumnezeu a creat lumea, ulterior asistând impasibil la procesul de evoluție al acesteia.
De asemenea, Biblia (Ieremia 23:24, Fapte 17:28) și unii teologi evrei sau creștini au afirmat panteismul.[4][5][6] După alții, Faptele Apostolilor 17:28 nu este verset panteist, ci panenteist.[7][8] Conform lui Jacqueline Lagrée, Faptele Apostolilor 17:28 ar putea fi verset panteist, dar panenteism este mai precis spus pentru ceea ce a fost denumit panteism.[9] Panteismul „este în primul rând un termen polemic”, așa că nu există mulți panteiști în istoria antică.[9]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Spinoza The Ethics Part I. Prop. IV. Cf. ibidem Preface.
- ↑ The New Oxford Dictionary of English, Oxford Clarendon Press, ISBN 978-0-19-861263-6
- ↑ Encyclopedia of Philosophy, ed. Paul Edwards, New York, Macmillan and Free Press, 1967, p.34
- 1 2 Levine, Michael () [4 June 1996]. Zalta, Edward N.; Nodelman, Uri, ed. „Pantheism”. Stanford Encyclopedia of Philosophy (în engleză). ISSN 1095-5054. Accesat în .
It seems undeniable, though it usually is denied, that pantheism is intimated in these quotations.
- ↑ Levine, Michael P. (). Pantheism: A Non-Theistic Concept of Deity (în engleză). Routledge. pp. 171–172. Chapter 3.1 fn. 10. ISBN 978-1-134-91157-8. Accesat în .
- ↑ Long, Phillip J. (). „Acts 17:22-28 – Quoting the Philosophers?”. Reading Acts (în engleză). Accesat în .
The second citation is from Aratus, a Cilcian poet (Phaenomena 5). The original line, "in him we move and live and have our being," was pantheistic, but Paul spins this line into a statement about God as the source of our life.
- ↑ Schwarz, Hans (). Responsible Faith: Christian Theology in the Light of 20th-century Questions (în engleză). Augsburg Publishing House. p. 89. ISBN 978-0-8066-2188-3. Accesat în .
- ↑ Scanlon, Michael J. (). „four Trinity and Transcendence”. În Caputo, John D.; Scanlon, Michael J. Transcendence and Beyond: A Postmodern Inquiry (în engleză). Indiana University Press. p. 69. ISBN 978-0-253-34874-6. Accesat în .
- 1 2 Lagrée, Jacqueline (). „Pantheism”. În Lacoste, Jean-Yves. Encyclopedia of Christian Theology (în engleză). 3. Routledge. p. 1181. ISBN 978-1-57958-332-3. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]
 | Acest articol legat de filosofie este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
