Fromental Halévy

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Fromental Halévy
Fromental Halevy by Etienne Carjat-crop.jpg
Fromental Halévy
Date personale
Născut[1][2][3][4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Paris, Prima Republică Franceză Modificați la Wikidata
Decedat (62 de ani)[1][2][3][4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Nisa, Republica Franceză Modificați la Wikidata
Înmormântatcimitirul Montmartre[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriLéon Halévy[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuLéonie Halévy[*] Modificați la Wikidata
CopiiGeneviève Halévy[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of France.svg Franța Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor
profesor de muzică[*]
profesor universitar Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiConservatoire national supérieur de musique et de danse[*]  Modificați la Wikidata
Gen muzicaloperă
muzică clasică
liturgical music[*]  Modificați la Wikidata
PremiiPrix de Rome
Comandor al Legiunii de Onoare[*]  Modificați la Wikidata
Prezență online

Jacques-François-Fromental-Élie Halévy (n. ,[1][2][3][4][5][6][7] Paris, Prima Republică Franceză – d. ,[1][2][3][4][5][6][7] Nisa, Republica Franceză) a fost un compozitor francez. Cea mai cunoscută operă a sa este La Juive ("Evreica").

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut într-o familie de evrei. La nouă sau la zece ani, după alte surse, intră la Conservatorul din Paris, unde este remarcat de compozitorul Luigi Cherubini. În 1819 obține bursa "Prix de Rome". După încheierea studiile, devine conducătorul corului teatrului parizian Comédie-Italienne. Apoi intră ca profesor la Conservator și are studenți valoroși ca: Georges Bizet, Camille Saint-Saëns, Antoine François Marmontel.

În 1836 a fost admis ca membru al Institut de France.

Opera[modificare | modificare sursă]

  • L'Artisan (1827);
  • Le Roi et le batelier (1827);
  • Clari (1828), (în italiană); succes modest, deși a avut în rolul principal pe Maria Malibran;
  • Le dilettante d'Avignon (1829);
  • Attendre et courir (1830);
  • La Langue musicale (1830);
  • La tentation (1832)
  • Les Souvenirs de Lafleur (1833);
  • Ludovic (opera)|Ludovic (1833), completare a unei lucrări lăsate nefinalizată de Ferdinand Hérold;
  • La Juive (1835), primul său succes;
  • L'éclair (1835), de asemenea un succes și în aceeași stagiune;
  • Guido et Ginevra (1838);
  • Les Treize (1839);
  • Le shérif (1839), apreciată de Hector Berlioz;
  • Le Drapier (1839);
  • Le Guitarréro (1841);
  • La reine de Chypre (1841), apreciată de Richard Wagner
  • Charles VI (1843);
  • Le lazzarone, ou Le bien vient en dormant (1844);
  • Les Mousquetaires de la reine (1846);
  • Les Premiers pas (1847);
  • Le val d'Andorre (1848);
  • La Fée aux roses (1849);
  • La Tempesta (1850), (în italiană) după Furtuna lui Shakespeare;
  • La Dame de pique (1850), după romanul omonim al lui Aleksandr Pușkin;
  • Le Juif errant (1852), după romanul lui Eugène Sue
  • Le nabab (1853);
  • Jaguarita l'Indienne (1855);
  • L'Inconsolable (1855);
  • Valentine d'Aubigny (1856);
  • La magicienne (1858);
  • Noé (1858–1862), rămasă nefinalizată și continuată de Georges Bizet.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b c d Jacques Fromental HalÉvy, Comité des travaux historiques et scientifiques, accesat în  
  3. ^ a b c d Fromental Halévy, SNAC, accesat în  
  4. ^ a b c d Fromental Halevy, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  5. ^ a b c d Fromental Halévy, International Music Score Library Project, accesat în  
  6. ^ a b c d Jacques Fromental Halevy, Find a Grave, accesat în  
  7. ^ a b c d Jacques Fromental Halévy, Discogs, accesat în