Mihail Glinka
| Mihail Glinka | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Novospasskoye(d), Q4325591(d), Regiunea Smolensk, Rusia[1][2][3] |
| Decedat | (52 de ani)[1] Berlin, Regatul Prusiei[4][5][6] |
| Înmormântat | cimitirul Tihvin[*] |
| Părinți | Glinka, Ivan Nikolaevich[*] Evgenia Andreevna Glinka-Zemelka[*] |
| Frați și surori | Liudmila Ivanovna Șestakova[*] |
| Căsătorit cu | Maria Petrovna Ivanova[*] |
| Cetățenie |  Imperiul Rus |
| Ocupație | compozitor muzician |
| Limbi vorbite | limba rusă |
| Studii | Lițeiski Blagorodnîi pansion[*] |
| Gen muzical | operă Romanță symphonic music[*] muzică de cameră |
| Discografie | |
| Înregistrări notabile | Patrioticeskaia pesnea[*] Ruslan și Ludmila[*] Waltz-Fantasia[*] Ivan Susanin[*] |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Mihail Ivanovici Glinka (în rusă Михаил Иванович Глинка, n. 1 iunie 1804 – d. 15 februarie 1857) a fost un compozitor rus. Compozitor genial rus, numit părintele muzicii clasice ruse. El a pus baza operei naționale ruse și a muzicii simfonice.
Glinka credea că muzica secolului al XIX-lea trebuia să fie una cu caracter predominant național, și a fost adeptul operei cu influențe folclorice, folosind melodii cu caracter modal, orchestrația fiind inspirată din sonoritățile timbrale populare, iar subiectele alese, din legendele, miturile și istoria poporului rus. De asemenea, textul utiliza limba rusă.
Glinka a scris prima operă rusă, intitulată „Ivan Susanin”, despre un țăran care salvează viața viitorului țar al Rusiei, prin sacrificiul propriei sale vieți. În opera „Ruslan și Ludmila”, compozitorul propune un bard cu numele Ruslan, în costumație populară, care cântă și se acompaniază.
În urma călătoriei sale în Spania, Glinka compune „O noapte la Madrid”, care îi va servi drept model la întoarcerea în Rusia, când compune fantezia pentru orchestră „Kamarinskaia”, cu elemente modale orientale.
Lucrări[modificare | modificare sursă]
Operă[modificare | modificare sursă]
- 1836 Ivan Susanin – operă în 4 acte, 5 tablouri și un epilog;
- 1842 Ruslan și Ludmila – operă în 5 acte;
Piese orchestrale[modificare | modificare sursă]
- 1845 Jota aragonesa
- 1848 Amintirea unei nopți de vară la Madrid
Ecranizări[modificare | modificare sursă]
- 1938 Ruslan și Ludmila (Руслан и Людмила), regia Ivan Nikitchenko
- 1946 Glinka (Глинка), regia Leo Arnștam
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c RBS / Glinka, Mihail Ivanovici[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ EB-11 / Glinka, Michael Ivanovich[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Глинка Михаил Иванович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ „Mihail Glinka”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Глинка Михаил Иванович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ Archivio Storico Ricordi, accesat în
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Mihail Glinka la Wikimedia Commons
|
Acest articol despre un muzician este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin dezvoltarea lui. |
.png)
