Mihail Glinka
| Mihail Glinka | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Novospasskoye(d), Yelninsky Uyezd(d), gubernia Smolensk, Imperiul Rus[1][2][3] |
| Decedat | (52 de ani)[4][5][6][7] Berlin, Regatul Prusiei[8][9][6][10] |
| Înmormântat | cimitirul Tihvin[*] |
| Părinți | Glinka, Ivan Nikolaevici[*] Evgenia Andreevna Glinka-Zemelka[*] |
| Frați și surori | Liudmila Ivanovna Șestakova[*] |
| Căsătorit cu | Maria Petrovna Ivanova[*] |
| Cetățenie |  Imperiul Rus |
| Ocupație | compozitor |
| Limbi vorbite | limba rusă[11] |
| Studii | Blagorodnîi pansion pri Sankt-Peterburgskom universitete[*] |
| Gen muzical | operă Romanță symphonic music[*] muzică de cameră |
| Discografie | |
| Înregistrări notabile | Patrioticeskaia pesnea[*] Ruslan și Ludmila[*] Waltz-Fantasia[*] Ivan Susanin[*] |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Mihail Ivanovici Glinka (în rusă Михаил Иванович Глинка, n. 1 iunie 1804 – d. 15 februarie 1857) a fost un compozitor rus. Compozitor genial rus, numit părintele muzicii clasice ruse. El a pus baza operei naționale ruse și a muzicii simfonice.
Glinka credea că muzica secolului al XIX-lea trebuia să fie una cu caracter predominant național, și a fost adeptul operei cu influențe folclorice, folosind melodii cu caracter modal, orchestrația fiind inspirată din sonoritățile timbrale populare, iar subiectele alese, din legendele, miturile și istoria poporului rus. De asemenea, textul utiliza limba rusă.
Glinka a scris prima operă rusă, intitulată „Ivan Susanin”, despre un țăran care salvează viața viitorului țar al Rusiei, prin sacrificiul propriei sale vieți. În opera „Ruslan și Ludmila”, compozitorul propune un bard cu numele Ruslan, în costumație populară, care cântă și se acompaniază.
În urma călătoriei sale în Spania, Glinka compune „O noapte la Madrid”, care îi va servi drept model la întoarcerea în Rusia, când compune fantezia pentru orchestră „Kamarinskaia”, cu elemente modale orientale.
Lucrări
[modificare | modificare sursă]Operă
[modificare | modificare sursă]- 1836 — Ivan Susanin – operă în 4 acte, 5 tablouri și un epilog;
- 1842 — Ruslan și Ludmila – operă în 5 acte;
Piese orchestrale
[modificare | modificare sursă]- 1845 — Hota aragonesa
- 1848 — Amintirea unei nopți de vară la Madrid
Ecranizări
[modificare | modificare sursă]- 1938 — Ruslan și Ludmila (Руслан и Людмила), regia Ivan Nikitchenko
- 1946 — Glinka (Глинка), regia Leo Arnștam
- 1972 — Ruslan și Ludmila – film sovietic, regia Aleksandr Ptușko
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Nikolaj Fedorovič Findejzen, „РБС / Глинка, Михаил Иванович”, Russian Biographical Dictionary, Volume 5 (în rusă), Wikidata Q20646192
- ^ „Glinka, Michael Ivanovich”, Encyclopædia Britannica 1911 (în engleză), Wikidata Q20646217
- ^ Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Глинка Михаил Иванович (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
- ^ „Mihail Glinka”. Archivio Storico Ricordi[*]. Wikidata Q3621644. Accesat în .
- ^ „Mihail Glinka”. abART[*]. Wikidata Q107456632. Accesat în .
- ^ a b „MGG Online” (în germană). Bärenreiter[*]. . Wikidata Q112109621.
- ^ „Mihail Glinka” (în engleză). Grove Music Online[*]. . OL 21999693M. Wikidata Q30532476.
- ^ „Süddeutsche Musik-Zeitung”. Wikidata Q19229904.
- ^ „Grove Music Online” (în engleză). Grove Music Online[*]. . OL 21999693M. Wikidata Q30532476.
- ^ https://books.google.de/books?id=rt8qAAAAYAAJ&pg=PA208. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „Mihail Glinka”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Mihail Glinka la Wikimedia Commons- ro Biografia muzicianului Mihail Glinka pe website-ul Noua Acropolă
- en Mi(k)hail Glinka pe web site-ul Britannica
- en Note despre Mihail Glinka și lucrările sale pe website-ul pianistului și compozitorului Jean-Michel Serre
