Giacomo Meyerbeer
.svg){kind=small}
Giacomo Meyerbeer (n. , Tasdorf(d), Rüdersdorf bei Berlin, Brandenburg, Germania – d. , Paris, Al Doilea Imperiu Francez), pe numele său real Jakob Liebmann Beer, după alte surse Jakob Meyer Beer, a fost un compozitor evreu-german, care și-a petrecut o mare parte din viață în Franța.
Biografe
[modificare | modificare sursă]A fost fiul unui bogat bancher evreu Juda Herz Beer și al soției acestuia Amalie Beer (născută Malka Lipmann Meyer Wulff). A avut doi frați, astronomul Wilhelm Beer (cunoscut în Franța ca Guillaume Beer), și poetul Michael Beer (cunoscut în Franța ca Michel Beer).
A început să studieze pianul cu Franz Seraphinus Lauska, continuând cu Muzio Clementi, și a dat primul recital la pian în public, la vârsta de 9 ani. Continuă studiile la Darmstadt cu abatele Vogler, avându-l partener de studii pe Carl Maria von Weber. În această perioadă a scris prima lui creație care urma să fie reprezentată, Der Fischer und das Milchmädchen, divertisment, premiera având loc la Berlin, în 1810.[14]
În 1816 a plecat să studieze în Italia, unde în 1817 a început să obțină primele succese în domeniul teatral. Sub influența lui Rossini, scrie în 1824 opera Crucuficatul în Egipt, care s-a bucurat de mare succes.[15]
În 1825 se stabilește la Paris. Este convins de Eugène Scribe să schimbe forma operelor sale în genul grand-opéra, decât o operă comică. Stilul francez este regăsit în lucrarea de mare succes Hughenoții, care are premiera în februarie 1836, la Opera din Paris.
Giacomo Meyerbeer cunoaște succesul și celebritatea până la sfârșitul vieții, iar influența pe care a avut-o asupra Operei din Paris se datorează concepției elaborată cu grijă, a unui tip de operă deosebit de grandios, în care toate raporturile de echilibru sunt cântărite savant.[14]
Lucrări
[modificare | modificare sursă]Opere
[modificare | modificare sursă]- Jephtas Gelübde, München 1812
- Wirth und Gast, oder Aus Scherz Ernst, Hoftheater, Stuttgart 1813
- Romilda e Costanza, Teatro Nuovo, Padova 1817
- Semiramide riconosciuta, Teatro Regio, Torino 1819
- Emma de Resburgo, Teatro San Benedetto, Veneția 1819
- Margherita d'Anjou, Teatro alla Scala, Milano 1820
- L'Esule di Granata, Teatro alla Scala, Milano 1822
- Il Crociato in Egitto, Teatro La Fenice, Veneția 1824
- Robert le Diable (Robert der Teufel), Opéra, Paris 1831
- Hughenoții (Die Hugenotten), Opéra, Paris 1836
- Ein Feldlager in Schlesien, Hofoper (Opera de stat Unter den Linden), Berlin 1844
- Le Prophète (Der Prophet), Opéra, Paris 1849
- L'Étoile du Nord (Prelucrare după Ein Feldlager in Schlesien), Opéra-Comique, Paris 1854
- Dinorah ou Le Pardon de Ploërmel, Opéra-Comique, Paris 1859
- Africana (L'Africaine), Opéra, Paris 1865 (premieră postumă)
Alte lucrări
[modificare | modificare sursă](Selecție)
- Gott und die Natur [Dumnezeu și natura], Oratoriu, Königliches Nationaltheater (Teatrul Național Regal), Berlin 1811
- Klarinettenquintett [Cvintet pentru clarinet] în Mi bemol major, 1813
- Gli Amori di Teolinda, Cantată dramatică, 1815
- Fantasie pentru clarinet și cvartet de coarde, 1839
- Pater noster [Tatăl nostru] pentru cor mixt, 1857
- Festmarsch zu Schillers Geburtstag [Marș festiv pentru ziua de naștere a lui Schiller], 1859
- Festouverture [Uvertură festivă] pentru deschiderea Expoziției mondiale de la Londra, 1862
- Vier Fackeltänze [Patru dansuri cu făclii] pentru nunți regești
- Lieder, între care Le chant du berger [Cântecul păstorului] (cu clarinet)
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 Arnold Niggli (). „Meyerbeer, Giacomo”. Allgemeine Deutsche Biographie, 21. Band (în germană). 21: 631–640. Wikidata Q27586459.
- 1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „Giacomo Meyerbeer” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ↑ „Giacomo Meyerbeer”. Archivio Storico Ricordi[*]. Wikidata Q3621644. Accesat în .
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Мейербер Джакомо (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
- ↑ „Archivio Storico Ricordi”. Wikidata Q3621644. Accesat în .
- 1 2 Nicolai Soloviev, „Мейербер, Жак”, Brockhaus and Efron Encyclopedic Dictionary. Volume XVIIIа, 1896 (în rusă), Wikidata Q24468970
- ↑ Samuil Lozinsky, „ЕЭБЕ / Бер, Вильгельм”, Jewish Encyclopedia of Brockhaus and Efron. Volume 4 (în rusă), Wikidata Q24924460
- ↑ Maximilian Grigorievich Syrkin, „ЕЭБЕ / Бер, Михаил”, Jewish Encyclopedia of Brockhaus and Efron. Volume 4 (în rusă), Wikidata Q24944096
- ↑ Hermann Theodor Hettner (). „Beer, Michael”. Allgemeine Deutsche Biographie, 2. Band (în germană). 2: 250. Wikidata Q27564067.
- ↑ „Giacomo Meyerbeer” (în germană). Carl-Maria-von-Weber-Gesamtausgabe[*]. Wikidata Q2665685.
- ↑ „Giacomo Meyerbeer” (în germană). Historisches Lexikon des Fürstentums Liechtenstein[*]. Wikidata Q59035927.
- ↑ „Giacomo Meyerbeer”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- 1 2 Goléa, Antoine; Vignal, Marc. Dicţionar de mari muzicieni. Bucureşti : Univers Enciclopedic, 2006. p. 315.
- ↑ Schonberg, Harold C. (). Vieţile marilor compozitori. Bucureşti : Lider, 1997. p. 229.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]| Control de autoritate |
|  |
|---|