Weber și-a făcut educația muzicală în Salzburg sub îndrumarea lui Michael Haydn. La vârsta de numai 13 ani, în anul 1798, pe când locuia la München în casa de pe Sendlingerstraße 23, Weber a compus prima sa operă, Die Macht der Liebe und des Weins ("Forța dragostei și a vinului"), operă între timp dispărută. Și-a desăvârșit cunoștințele prin contactul cu viața muzicală din diferite orașe, în care a ocupat diverse funcții: Kapellmeister în Breslau, director muzical al operei din Praga, apoi al operei din Dresda. Pianist și dirijor remarcabil, Weber s-a afirmat totodată în domeniul teatrului muzical, fiind - pentru spațiul de cultură germană - cel mai important compozitor de opere înainte de Richard Wagner și creatorul operei romantice. Cele mai cunoscute dintre cele opt opere ale sale, "Freischütz" (1821), "Euryanthe" (1823) și "Oberon" (1826), au influențat creația succesorilor săi în acest gen. Atmosfera evocatoare, coloritul feeric, conturarea precisă a caracterelor, construcția de ansamblu și sugestivitatea tratării orchestrale conferă operelor sale un farmec deosebit. Weber a mai compus și două simfonii, uverturi, concerte pentru diverse instrumente și orchestră (pian, fagot, clarinet), sonate și piese pentru pian (celebra "Invitație la dans", orchestrată mai târziu de Hector Berlioz).
Die drei Pintos J. Anh. 5, 1821, inc; libretto by Theodore Hell; new libretto by Carl von Weber (the composer's grandson) and Gustav Mahler; score completed by Mahler based on surviving sketches and new music based on little-known pieces by Weber.
