Revelație

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Parte a seriei despre
Schnorr von Carolsfeld Bibel in Bildern 1860 001.png
Dumnezeu

Concepții generale
Agnosticism · Apateism · Ateism · Deism
Henoteism · Monolatrism · Monoteism · Politeism
Panenteism · Panteism · Teism · Transteism


Concepții specifice
Creator · Arhitect · Demiurg · Diavol
Susținător · Domn · Tatăl · Monadă
Unitate · Ființă supremă · Totul
Personal · Unitar · Dualism · Trinitate
în religiile abrahamice
(Credința Bahá'í, Creștinism, Islam, Iudaism)
în Ayyavazhi · în Budism · în Hinduism
în Jainism · în Sikhism · în Zoroastrianism


Atribute
Eternitate  · Existența · Gen
Nume (Dumnezeu· Omnibenevolență
Omnipotență · Omniprezență · Omnisciență


Experiența și practicile
Soartă · Rugăciune · Credință · Revelație
Fideism · Gnosis · Metafizică
Misticism · Ermetism · Ezoterism


Subiecte conexe

Isus din Nazaret · Filosofie · Religie · Ontologie
Dumnezeu complex · Neuroteologie
Dilema din Eutyphron · Problema răului
Dumnezeu în artă
Texte religioase


Joseph Smith first vision stained glass.jpg

Revelația, (din latină revelatio, "dezvăluire"), este noțiunea teologică și religioasă, desemnând revelarea sau dezvăluirea unei forme de adevăr sau cunoaștere prin comunicarea cu o deitate sau o altă entitate supranaturală; sau actul prin care Dumnezeu face cunoscute natura și voința sa sfinților și profeților, considerate ca persoane dotate cu calități supraraționale.[1]

Fundamentare[modificare | modificare sursă]

Revelația poate fi definită ca o comunicare a unui adevăr de către Dumnezeu unei creaturi raționale prin mijloace care stau dincolo de cursul obișnuit al naturii. George Joyce semnalează o diferență între revelație și inspirație. Inspirația - precum cea acordată de Dumnezeu autorului unei cărți sacre – implică o iluminare[2] specială a minții, prin virtutea căreia destinatarul concepe gânduri precum cele pe care Dumnezeu vrea ca el să le scrie și nu implică obligatoriu comunicarea supranaturală.[3]

Odată cu Epoca luminilor din Europa, care începea cam de la jumătatea secolului al XVII-lea, dezvoltarea raționalismului, materialismului și ateismului, însăși conceptul de revelație supranaturală a fost privit cu scepticism. În Epoca rațiunii (1794–1809), Thomas Paine dezvoltă teologia deismului, respingând posibilitatea de minuni și argumentând că o revelație poate fi validată numai de către destinatarul inițial.[4]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Timothy P., Introducere: Vasile și cunoașterea lui Dumnezeu. Iluminarea în doctrina Duhului Sfânt a Sfântului Vasile cel Mare (2014) (în engleză)
  2. ^ Crainic, Nichifor. Iluminarea. CrestinOrtodox.ro
  3. ^ Joyce, George. „Revelația” (în engleză). The Catholic Encyclopedia. Vol. 13. New York: Robert Appleton Company, 1912. 3 May 2014”. Newadvent.org. http://www.newadvent.org/cathen/13001a.htm. Accesat la 4 noiembrie 2017. 
  4. ^ Paine, Thomas (2017). Epoca rațiunii. București: Editurii Herald. ISBN 978-973-111-647-1. https://www.edituraherald.ro/carti/epoca-ratiunii-detail 

Legături externe[modificare | modificare sursă]