Friedrich Hölderlin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Friedrich Hölderlin
175 de ani de la moarte
Friedrich hoelderlin.jpg
Friedrich Hölderlin, portretizat de Franz Karl Hiemer în 1792
Date personale
Născut [1][2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Lauffen am Neckar, Germania[7] Modificați la Wikidata
Decedat (73 de ani)[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Tübingen, Germania[8] Modificați la Wikidata
Înmormântat Stadtfriedhof Tübingen[*] Modificați la Wikidata
Părinți Johanna Christiana Gock[*] Modificați la Wikidata
Naționalitate germană Germania
Cetățenie Flag of Germany.svg Germania Modificați la Wikidata
Ocupație poet, scriitor, traducător
Limbi limba germană[9]  Modificați la Wikidata
Studii Universitatea din Jena, Universitatea din Tübingen, Tübinger Stift
Activitatea literară
Mișcare/curent literar Romantism
Opere semnificative „Hyperion sau eremitul în Grecia”, „Moartea lui Empedocle”, „Imnuri”
Semnătură
Hoelderlin Unterschrift.svg
Prezență online

Friedrich Hölderlin (n. ,[1][2][3][4][5][6] Lauffen am Neckar, Germania[7] – d. ,[1][2][3][4][5] Tübingen, Germania[8]) a fost un poet german, unul din principalii reprezentanți ai romantismului în literatura europeană.
După Goethe și Schiller e considerat cel mai mare elegiac al literaturii germane si împărțea cu ei admirația sa pentru Grecia antică idealizată.

Opera sa are ca teme: elogierea patriei ca entitate spirituală, nostalgia vârstei de aur, tristețea însingurării individului, integrarea eului în armonia cosmică. De asemenea, a combinat teme de inspirație creștină și greco-romană. În lucrarea sa principala, romanul în versuri Hypérion (1797-99), idealizează Grecia antică, in contrateză cu patria sa proprie Germania, disprețuind Pietismul degustător al vremii din Swabia sa natală, fiind un suporter si admirator al revoluției franceze.
Hyperion fiind personajul spiritual căruia Hölderlin îi insuflă propriul său suflet și propria voce, lăsând-l pe Hyperion să-i exprime gândurile si sentimentele sale, într-un spațiu elegic, într-un dialog permanent cu prietenul său imaginar Bellarmin, Grecia anticä fiind "singurul loc adecvat caracterului elegic al lui Hyperion" (cap. 2, Prefață).

"Cum am ajuns eu printre Germani"[modificare | modificare sursă]

Hyperion către Bellarmin cap. 67
Așa am ajuns eu printre Germani. Nu am cerut mult și am fost pregătit să găsesc și mai puțin. Cu umilință am venit, ca orbul fără de tară Oedip la porțile Atenei unde zeii lau primit.
Dar cum altfel mi se întâmplase mie.
Barbari din străvechime, prin hărnicie și știință si chiar prin religie deveniți barbari, adânc incapabil oricărui sentiment zeiesc, stricați până în măduvă spre fericirea sfintelor grații, in fiecare grad de exagerare si sărăcie jignitor pentru fiecare suflet cuvenit, nesimțit si fără armonie, ca cioburile unui vas aruncat - asta al meu Bellarmin au fost mângâietorii mei.
E un cuvânt aspru si totuși îl spun, pentru că e adevărul: nu pot alt popor să-mi închipui care ar fi mai sfâșiat de suflet ca Germanii. Meșteșugari tu vezi, dar nu oameni, gânditori tu vezi, dar nu oameni, preoți, dar nu oameni, domni si slujitori, tineri si stătuți, dar nu oameni - nu e asta ca pe un câmp de bătălie, unde mâini si brațe si toate membrele sfârtecate se află amestecate intre ele, pe când sângele vieții in nisip se scurge?

...

Si vai străinului, care din dragoste pe aceste meleaguri umblă, și la așa popor vine, si de trei ori vai acelui, care, ca mine, de mare durere prigonit, un cerșetori de felul meu, la așa popor vine. Destul! tu mă cunoști si o s-o înțelegi de bine, Bellarmin! Eu vorbeam in numele tău, eu vorbeam pentru toți, cei care in țara asta sunt si suferă, cum acolo eu am suferit.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • 1797: Moartea lui Empedocle ("Der Tod des Empedokles")
  • 1797/1799: Hyperion sau eremitul în Grecia ("Hyperion oder der Eremit in Griechenland")
  • 1826: Poezii ("Gedichte").

Hölderlin a tradus din Sofocle și Pindar.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d „Friedrich Hölderlin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c d „Friedrich Hölderlin”, data.bnf.fr, accesat în  
  3. ^ a b c d SNAC, accesat în  
  4. ^ a b c d International Music Score Library Project, accesat în  
  5. ^ a b c d Merkelstiftung geneological database, accesat în  
  6. ^ a b Discogs, accesat în  
  7. ^ a b „Friedrich Hölderlin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ a b „Friedrich Hölderlin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  9. ^ „Friedrich Hölderlin”, data.bnf.fr[*] http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb11886561c, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (help)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]