Novalis

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Novalis
Novalis.jpg
Novalis
Date personale
Nume la naștere Georg Friedrich Philipp, Freiherr (barón) von Hardenberg Modificați la Wikidata
Născut [1][2] Modificați la Wikidata
Wiederstedt, Principatul Saxoniei[3] Modificați la Wikidata
Decedat (28 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Weißenfels, Republica Federală Germania[2] Modificați la Wikidata
Frați și surori Carl von Hardenberg[*]
Anton von Hardenberg[*] Modificați la Wikidata
Ocupație poet
scriitor
filozof
jurist-poet[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Limbi limba germană  Modificați la Wikidata
Mișcare/curent literar German Romanticism[*]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Novalis Signature.gif

Novalis (pe numele adevărat Friedrich Leopold von Hardenberg) (n. 2 mai 1772 - d. 25 martie 1801) a fost unul dintre cei mai mari poeți și prozatori germani, considerat cel mai de seamă reprezentant al Cercului romanticilor de la Jena. Influențat de Fichte, căruia i-a fost discipol, cultivă idealismul magic și extazul mistic.

Biografia[modificare | modificare sursă]

Friedrich von Hardenberg s-a născut într-o familie de nobili pe o moșie situată în Munții Harz (Saxonia), unde și-a petrecut copilăria. La început a studiat acasă sub îndrumarea lui Christian Daniel Erhard Schmid (1762-1812), apoi a urmat gimnaziul luteran din Eisleben, unde studiază retorica și literatura antică. În iunie 1794, își încheie studiile juridice, începute la Jena în 1790 și continuate la Leipzig și Wittenberg. În perioada studiilor superioare, audiază cursurile de istorie ale lui Friedrich Schiller, cu care ulterior stabilește relații strânse, întâlnește pe Johann Wolfgang von Goethe, Johann Gottfried von Herder, Jean Paul, Ludwig Tieck, Friedrich Wilhelm Schelling, frații Friedrich și August Wilhelm Schlegel, cu mulți dintre ei legând puternice prietenii.

Opera[modificare | modificare sursă]

Poezia[modificare | modificare sursă]

Volumul Hymnen an die Nacht reprezintă valoarea cea mai înaltă a creației sale poetice, dar și în cadrul liricii germane din perioada romantismului timpuriu.

Motivul de bază îl constituie interpretarea romantică a vieții și a morții. Nu lipsesc misticul și iraționalul. Trecerea de la viață la moarte este simbolizată de noapte. Ca influențe, putem menționa Romeo și Julieta a lui Shakespeare (tradusă în germană de August Wilhelm Schlegel în 1797)și Unsichtbare Loge (1793) a lui Jean Paul Richter

Proza[modificare | modificare sursă]

Fragmentele de roman "Heinrich von Ofterdingen" și "Die Lehrlinge zu Sais" reflectă ideea posibilității relizării unei armonii universale prin intermediul poeziei.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • Ucenicii din Sais (Die Lehrlinge zu Sais) (1798) - nuvelă alegorică-fantastică
  • Creștinătatea sau Europa (Die Christenheit oder Europa) (1799) - eseu
  • Imnuri către noapte (Hymnen an die Nacht) (1800) - poeme în proză (remarcabile prin muzicalitatea și ritmul interior al limbajului liric) închinate iubitei defuncte, în care dragostea e întrevăzută ca o forță cosmică și sufletească.
  • Heinrich von Ofterdingen (1802) - roman având ca temă formarea personalității, dar și a universului artistic ce, în concepția romantică, realul prozaic se transfigurează în oniric.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Gemeinsame Normdatei, accesat la 9 aprilie 2014 
  2. ^ a b c Concise Literary Encyclopedia 
  3. ^ Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978) 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Danțiș Gabriela - Scriitori străini , Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]