Sari la conținut

Comuna Ciuperceni, Gorj

44°56′N 23°1′E (Comuna Ciuperceni, Gorj) / 44.933°N 23.017°E44.933; 23.017
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ciuperceni
  comună  
Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” (1942-1980)
Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” (1942-1980)
Ciuperceni se află în România
Ciuperceni
Ciuperceni
Ciuperceni (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°56′N 23°1′E ({{PAGENAME}}) / 44.933°N 23.017°E44.933; 23.017

Țară România
Județ Gorj

SIRUTA79656

ReședințăCiuperceni
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Ciuperceni[*]Matei-Claudiu Dragotă[*][1] (PNL, )

Suprafață
 - Total70,07 km²

Populație (2021)
 - Total1.528 locuitori

Fus orarUTC+02:00

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Ciuperceni este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Boboiești, Ciuperceni (reședința), Peșteana-Vulcan, Priporu, Strâmba-Vulcan, Vârtopu și Zorzila.[2]

Localitatea este poziționată pe albia râului Tismana, în partea central-vestică a județului. Distanța comunei față de reședința de județ, Târgu Jiu, este de 25 de km, și se învecinează cu comuna Godinești - la nord, cu comuna Mătăsari și orașul Motru - la sud, cu comuna Câlnic - la est și cu comuna Glogova. Comuna este tranversată de DN67, ce o leagă de Târgu Jiu, Motru și Drobeta Turnu Severin, de DJ672, ce o leagă de comunele Godinești și Peștișani și de DJ673A, ce o leagă de comuna Mătăsari, comuna Bolboși și de orașul Turceni. Drumurile centrale 103, 104, 105 și 106, asigură legătura dintre satul de reședință cu același nume, cu satele care alcătuiesc comuna.

Memoriile generalului Friedrich Wilhelm von Bauer din 1778 consemnau pe teritoriul comunei satele Fometeschti (Fometești, astăzi parte din satul Ciuperceni), Pojana (Poiana, o așezare dispărută între timp) și Wultzoapa (Vârtopu).[3]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Ocolu a județului Gorj și era alcătuită din satele Ciuperceni, Fometești, Priporul, Vâlceaua și Didilești, cu o populație de 1594 de locuitori (dintre care 5 familii erau de romi). În comună exista o școală mixtă frecventată de 44 de elevi și o biserică.[4] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, în aceiași plasă, funcționau și comunele Peșteana și Vârtopu. Comuna Peșteana avea în cătunele Peșteana și Boboești 838 de locuitori, două biserici de lemn și școală cu 38 de elevi.[5] Comuna Vârtopu era alcătuită doar din satul de reședință cu același nume, și cu o populație de 471 de locuitori.[6]

În 1908, comuna Vârtopu a fost desființată și inclusă în comuna Peșteana, iar satul Vârtopu a fost înglobat în această comună, în timp ce satele Didilești și Vâlceaua au fost integrate în comuna Câlnic. Astfel, Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele Ciuperceni și Peșteana-Vulcan în plasa Brădiceni a aceluiași județ, Ciuperceni având o populație de 2008 de locuitori (în satele Ciuperceni, Priporu, Strâmba, Fometești, Văianu, Vișoru și Zorzila),[7] iar Peșteana-Vulcan având 1600 de locuitori, în satele Vârtopu, Peșteana-Vulcan, Băbești și în cătunul Gura-Bujoreasca.[8]

În 1931, comuna Ciuperceni era alcătuită din satele Ciuperceni, Fometești, Priporu, Văianu, Vișoi și Zorzila, iar comuna Peșteana-Vulcan era împărțită în satele Boboiești, Peșteana-Vulcan, Vârtopu și Gura-Bujorăscu. În același an, apare și satul Strâmba-Vulcan, pe teritoriul comunei Căpreni.[9]

În anul 1950, comunele au fost arondate raionului Baia de Aramă al regiunii Gorj, raion care doi ani mai târziu a fost trecut la regiunea Craiova, și apoi (după 1960), la regiunea Oltenia.[10] Până în 1964, raionul Baia de Aramă fusese desființat, iar comuna făcea parte din raionul Târgu Jiu; în acel an, satul Fometești a primit numele de Ciupercenii de Sus.[11]

În anul 1968, comuna a fost transferată la județul Gorj, căpătând actuala structură, iar comuna Peșteana-Vulcan a fost desființată, iar satele ei au fost incluse în comuna Ciuperceni. Tot atunci, satul Gura-Bujorăscu este desființat și contopit cu satul Vârtopu, iar satele Văianu, Vișoi și Ciupercenii de Sus au fost contopite cu satul Ciuperceni, comuna primind și satul Strâmba-Vulcan (fost, în comuna Căpreni).[12][13]




Componența etnică a comunei Ciuperceni

     Români (91,69%)

     Alte etnii (0,2%)

     Necunoscută (8,12%)




Componența confesională a comunei Ciuperceni

     Ortodocși (91,3%)

     Alte religii (0,26%)

     Necunoscută (8,44%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Ciuperceni se ridică la 1.528 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.596 de locuitori.[14] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,69%), iar pentru 8,12% nu se cunoaște apartenența etnică.[15] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,3%), iar pentru 8,44% nu se cunoaște apartenența confesională.[16]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]
Biserica Sfântul Vasile din Strâmba-Vulcan, una dintre monumentele istorice de interes local din comuna Ciuperceni

Trei monumente istorice din comuna Ciuperceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Gorj. Prima este Biserica de lemn din Ciuperceni cu hramul "Cuvioasei Paraschiva", cu datare din anii 1736-1737.

Următoarele două se află în satele Priporu, respectiv Strâmba-Vulcan. Cea din satul Priporu este Casa de lemn a Mariei Stoican, cu datare din secolul al XIX-lea, iar cea din satul Strâmba-Vulcan este Biserica "Sfântul Vasile", cu datare din anul 1824.

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Ciuperceni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Matei-Claudiu Dragotă[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[17]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat4    
Partidul Național Liberal4    
Forța Dreptei1    
  1. „Rezultatele alegerilor locale din 2024”. Autoritatea Electorală Permanentă.
  2. „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  3. Gabriel Sarcină (). „Considerente istorice și geografice despre județul Gorj, surprinse în «Memoriile...» generaului Bauer de la 1778”. Litua. Studii și cercetări (25): 250–259. ISSN 1582-7151. Wikidata Q136457009.
  4. Lahovari, George Ioan (). „Ciuperceni, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 459.
  5. Lahovari, George Ioan (). „Peșteana, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 683.
  6. Lahovari, George Ioan (). „Vîrtopu, com. rur. și sat” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 764.
  7. Melbert, N., ed. (). „Comuna Ciuperceni”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 347.
  8. Melbert, N., ed. (). „Comuna Peșteana-Vulcan”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 351.
  9. Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 184. .
  10. „Indicator alfabetic al localităților din Republica Populară Română” (PDF). București: Editura de Stat pentru Literatură Științifică[*]. . Wikidata Q136158772.
  11. „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  12. „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
  13. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  14. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  15. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  16. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  17. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .