Sari la conținut

Comuna Berlești, Gorj

44°55′N 23°40′E (Comuna Berlești, Gorj) / 44.917°N 23.667°E44.917; 23.667
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Berlești
—  comună  —
Biserica de lemn din satul Pârâu Viu (monument istoric)
Biserica de lemn din satul Pârâu Viu (monument istoric)
Berlești se află în România
Berlești
Berlești
Berlești (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°55′N 23°40′E ({{PAGENAME}}) / 44.917°N 23.667°E44.917; 23.667

Țară România
Județ Gorj

SIRUTA78926

ReședințăBerlești
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Berlești[*]Iulian Berlescu[*][1] (PNL, )

Suprafață
 - Total54,2 km²
Altitudine332 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.869 locuitori

Fus orarUTC+02:00

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Berlești este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Bârzeiu, Berlești (reședința), Gâlcești, Lihulești, Pârâu Viu, Scrada și Scurtu.[2]




Componența etnică a comunei Berlești

     Români (93,58%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (6,42%)




Componența confesională a comunei Berlești

     Ortodocși (92,94%)

     Alte religii (0,54%)

     Necunoscută (6,53%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Berlești se ridică la 1.869 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.149 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,58%), iar pentru 6,42% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,94%), iar pentru 6,53% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Memoriile generalului Friedrich Wilhelm von Bauer din 1778 consemnau pe teritoriul comunei satele Berleschti (Berlești), Galtzeschti (Gâlcești), Skaurei (Scăuieri, astăzi parte din Bârzeiu) și Skrada (Scrada).[6]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satul Berlești făcând parte din comuna Scarda. Pe teritoriul comunei funcționau comunele Scrada (în plasa Gilort a județului Gorj) și Bârseiul de Pădure (în plasa Amaradia din același județ). Comuna Scrada era alcătuită din satele Berlești, Gâlcești și Scrada, având o populație de 1258 de locuitori. În comună exista o școală mixtă și trei biserici.[7] Comuna Bâreziul de Pădure era alcătuită doar din satul de reședință cu același nume, având o populație de 1230 de locuitori. În comună funcționa trei biserici și o școală frecventată de 30 de elevi.[8]

În 1925, teritoriul actual al comunei, era împărțit între comunele Bâreziu și Scarda. Conform Anuarului Socec, comuna Bâreziu făcea parte din plasa Hurezeanu a aceluiași județ, având o populație de 1545 de locuitori (în satele Bâreziu, Lihulești, Paschii, Pârâu Viu și Scurtu). Comuna Scrada își păstrează componența, făcea parte din aceiași plasă și avea o populație de 1484 de locuitori.[9][10] În anul 1931, comuna Bâreziu recăpătă numele de Bâreziu de Pădure, și era împărțită în satele Bâreziu, Glăvani, Lihulești, Paschii, Pârâu Viu și Scurtu.[11]

În anul 1950, comunele au fost arondate raionului Târgu Cărbunești a regiunii Gorj, raion care doi ani mai târziu a fost arondat regiunii Craiova, și apoi (după 1960), regiunii Oltenia. Între timp, comuna Bâreziu de Pădure este din nou redenumit în Bârzeiu.

În anul 1968, comunele au fost transferate la județul Gorj, iar toate satele au fost incluse în satul Berlești, formându-se comuna Berlești, cu reședința în satul cu același nume. Tot atunci, satul Paschii este desființat și contopit cu satul Lihulești, iar satul Glăvani este desființat și contopit cu satul Pârâu Viu.[12][13]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]
Biserica de lemn „Sf. Voievozi” din satul Pârâu Viu

Singurul monument istoric din comuna Berlești, inclus în lista monumentelor istorice din județul Gorj este Biserica de lemn „Sf. Voievozi” din satul Pârâu Viu, care a mai fost renovată în anul 1974.

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Berlești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Iulian Berlescu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[14]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal7       
Partidul Social Democrat3       
Alianța pentru Unirea Românilor1       
  1. ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2016”. Biroul Electoral Central. 
  2. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ Gabriel Sarcină (). „Considerente istorice și geografice despre județul Gorj, surprinse în «Memoriile...» generaului Bauer de la 1778”. Litua. Studii și cercetări (25): 249–256. ISSN 1582-7151. Wikidata Q136457009. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Scarda, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 361. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Bîreziul-de-Pădure, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 459. 
  9. ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Scrada”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 355. 
  10. ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Bâreziu”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 344. 
  11. ^ Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 179. . 
  12. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .