Comuna Bustuchin, Gorj
| Bustuchin | |||
| — comună — | |||
Biserica de lemn din satul Valea Pojarului (monument istoric) | |||
| |||
| Poziția geografică | |||
| Coordonate: 44°57′52″N 23°43′41″E / 44.96444°N 23.72806°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară | |||
| Județ | |||
| SIRUTA | 79406 | ||
| Reședință | Bustuchin | ||
| Componență | |||
| Guvernare | |||
| - primar al comunei Bustuchin[*] | Ion Ciocea[*][1][2] (PSD, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 60,95 km² | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 3.050 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+02:00 | ||
| Cod poștal | 217115 | ||
| Prezență online | |||
| GeoNames | |||
| Modifică date / text | |||
Bustuchin este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Bustuchin (reședința), Cionți, Motorgi, Nămete, Poiana-Seciuri, Poienița, Pojaru și Valea Pojarului.[3]
Așezare
[modificare | modificare sursă]Comuna este situată pe cursul superior al râului Amaradia, și este deservită de DN67B, ce străbate comuna de la vest la est, fiind legată de orașul Târgu Cărbunești, și mai departe, în municipiul Târgu Jiu, în vest, și apoi spre Pitești în est.
Demografie
[modificare | modificare sursă]Componența etnică a comunei Bustuchin
Români (92,39%)
Alte etnii (7,61%)
Componența confesională a comunei Bustuchin
Ortodocși (92,89%)
Alte religii (0,43%)
Necunoscută (6,69%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Bustuchin se ridică la 3.050 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.376 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,39%).[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,89%), iar pentru 6,69% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Istorie
[modificare | modificare sursă]Memoriile generalului Friedrich Wilhelm von Bauer din 1778 consemnau pe teritoriul comunei satele Kurwa (Curva, parte a satului Poienița), Posarul le bas le haut (Pojaru de Jos și de Sus) și Posoya (posibil Țoțoi, parte a satului Poienița).[7]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Bustuchin nu exista, iar pe teritorul actual al comunei, existau comunele Poiana-Seciurile, Pojarul de Jos și Pojarul de Sus (toate cele trei, făcând parte din plasa Amaradia a județului Gorj). Comuna Poiana-Seciurile era alcătuită din satele Poiana și Seciurile, cu o populație de 765 de locuitori. În comună exista o școală mixtă frecventată de 16 elevi și trei biserici.[8] Comuna Pojaru de Jos era alcătuită din satele Strâmba și Pojarul de Jos, și avea o populație de 796 de locuitori. În comună exista o școală mixtă și două biserici.[9] Comuna Pojaru de Sus era alcătuită doar din satul de reședință cu același nume, având o populație de 976 de locuitori. În comună exista o școală mixtă frecventată de 35 de băieți și trei biserici.[10]
În 1925, este consemnat și satul Bustuchin, iar la acea vreme, făcea parte din comuna Poiana-Seciurile. Satele Pojaru de Sus și Pojaru de Jos se comasează și formează comuna Pojaru, cu reședința fixată în satul Amaradia. Conform Anuarului Socec, cele două comune făceau parte din plasa Hurezani din același județ. Comuna Poiana-Seciurile avea o populație de 1130 de locuitori (în satele Bustuchin, Poiana, Seciurile, și în cătunul Stejarul), iar comuna Pojaru avea o populație de 1010 de locuitori (în satele Amaradia, Strâmba, Zevlecești, și în cătunele Nămete, Gurva și Motorgi).[11][12]
În anul 1931, satul Bustuchin este transferat comunei Pojaru. Comuna Pojaru era împărțită în satele Bustuchin, Cionți, Motorgi, Nămete, Pojaru, Strâmba și Zăvelcești, în timp ce comuna Poiana-Seciurile era împărțită în satele Poiana, Seciuri, Poienița și Stejaru.[13]
În anul 1950, comuna a fost arondată raionului Gilort al regiunii Gorj, raion care doi ani mai târziu a fost inclus în regiunea Craiova, și apoi (după 1960), în regiunea Oltenia. Între timp, satul Stejarul a fost desființat, iar în anul 1964, satul Strâmba din comuna Pojaru a primit numele de Valea-Pojarului.[14]
În anul 1968, comuna a fost transferată la județul Gorj, iar comunele Poiana-Seciurile și Pojaru au fost comasate în comuna Bustuchin, cu reședința în satul Bustuchin. Tot atunci, satele Poiana și Seciurile au fost comasate, formând satul Poiana-Seciurile, iar satul Zevelcești a fost desființat și contopit cu satul Bustuchin.[15][16]
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]
Două monumente istorice din comuna Bustuchin sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Gorj. Primul este Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” din satul Pojaru care datează din anul 1825, iar cel de al doilea, este Biserica de lemn cu același hram, din satul Valea Pojarului, care datează din anul 1737.
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Bustuchin este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ion Ciocea[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[17]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 6 | |||||||
| Uniunea Salvați România | 3 | |||||||
| Partidul Național Liberal | 3 | |||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | |||||||
Personalități născute aici
[modificare | modificare sursă]- Scarlat Iriza (1955 - 2023), politician;
- Andreea Munteanu (n. 1998), gimnastă.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2012” (PDF). Biroul Electoral Central. Arhivat din original (PDF) la .
- ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2016”. Biroul Electoral Central.
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ Gabriel Sarcină (). „Considerente istorice și geografice despre județul Gorj, surprinse în «Memoriile...» generaului Bauer de la 1778”. Litua. Studii și cercetări (25): 252–255. ISSN 1582-7151. Wikidata Q136457009.
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Poiana-Seciurile, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 36.
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Pojarul-de-Jos, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 40.
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Pojarul-de-Sus, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 40.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Poiana-Seciurile”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 353.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Pojaru”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 353.
- ↑ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 184. .
- ↑ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .