Sari la conținut

Comuna Fărcășești, Gorj

44°52′N 23°12′E (Comuna Fărcășești, Gorj) / 44.867°N 23.200°E44.867; 23.200
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Fărcășești
  comună  
Biserica de lemn Sf. Ioan Botezătorul din Fărcășești
Biserica de lemn Sf. Ioan Botezătorul din Fărcășești
Fărcășești se află în România
Fărcășești
Fărcășești
Fărcășești (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°52′N 23°12′E ({{PAGENAME}}) / 44.867°N 23.200°E44.867; 23.200

Țară România
Județ Gorj

SIRUTA80285

ReședințăFărcășești
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Fărcășești[*]Constantin Drăgoescu[*][1] (PNL, )

Suprafață
 - Total84,06 km²

Populație (2021)
 - Total3.253 locuitori

Fus orarUTC+02:00

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Fărcășești este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Fărcășești (reședința), Fărcășești-Moșneni, Peșteana de Jos, Rogojel, Roșia-Jiu, Timișeni și Valea cu Apă.[2]




Componența etnică a comunei Fărcășești

     Români (95,85%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (4,15%)




Componența confesională a comunei Fărcășești

     Ortodocși (95,39%)

     Alte religii (0,22%)

     Necunoscută (4,4%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Fărcășești se ridică la 3.253 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.289 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,85%), iar pentru 4,15% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,39%), iar pentru 4,4% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Memoriile generalului Friedrich Wilhelm von Bauer din 1778 consemnau pe teritoriul comunei satele Dodojeschti (Dodești, astăzi dispărut), Firkascheschti/Forkascheschti (Fărcășești), Walare (Vălari) și Wale Koapa (Valea cu Apă).[6]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Jiul a județului Gorj și era alcătuită din satele Fărcășești-Birnicii (reședința), Fărcășești-Moșneni și Zătreana, cu o populație de 755 de locuitori (dintre care 20 romi). În comună exista o școală mixtă frecventată de 34 de elevi (dintre care trei fete) și trei biserici în fiecare sat.[7] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, în aceeași plasă, mai funcționau și comunele Roșia-Jiu, Temișani și Valea cu Apă. Comuna Roșia-Jiu era alcătuită din satele Rogojel și Roșia, cu o populație de 868 de locuitori. În comună exista o școală mixtă frecventată de 24 de elevi și două biserici.[8] Comuna Temișani avea doar satul de reședință, cu 709 locuitori, având o școală și o biserică de lemn fondată pe la 174.[9] Comuna Valea cu Apă era alcătuită din satele Valea cu Apă și Peșteana de Jos, cu o populație de 750 de locuitori, și avea o școală și trei biserici.[10]

În 1908, comunele Valea cu Apă și Temișani au fost desființate, satele lor fiind transferate la comunele Fărcășești, respectiv Roșia. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele Fărcășești și Roșia-Jiu în plasa Peșteana din același județ. Comuna Fărcășești avea o populație de 2264 de locuitori (în satele Fărcășești, Valea cu Apă, Peșteana de Jos și Zătreana), iar comuna Roșia-Jiu avea o populație de 2043 de locuitori (în satele Roșia-Jiu, Rogojel și Timișeni).[11][12]

După reconfigurația comunelor rurale și urbane din 1931, comuna Fărcășești apare cu satele Fărcășești, Fărcășești-Moșneni, Valea cu Apă și Peșteana de Jos, în timp ce comuna Roșia-Jiu apare cu satele Furdulești, Prundurei, Rogojel, Roșia-Jiu și Timișeni.[13][14]

În anul 1950, comunele au fost arondate raionului Târgu Jiu a regiunii Gorj, raion care doi ani mai târziu a fost arondat regiunii Craiova, și apoi (după 1960), regiunii Oltenia.

În anul 1968, comuna a fost transferată la județul Gorj, căpătând forma actuală. Tot atunci, comuna Roșia-Jiu a fost desființată și inclusă în comuna Fărcășești, iar satele Prundurei și Furdulești, sunt desființate și contopite cu satul Roșia-Jiu.[15][16] Pe teritoriul comunei, lângă satul Roșia-Jiu s-a construit în deceniul anilor 1960 o colonie muncitorească pentru minerii noilor exploatări de cărbune, colonie care avea în 1981 să constituie orașul Rovinari.[17]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]
Biserica de lemn „Sfântul Ioan Botezătorul” din Fărcășești, unul dintre monumentele istorice de interes local din comuna Fărcășești

Trei monumente istorice din comuna Fărcășești se regăsesc în lista monumentelor istorice din județul Gorj. Două dintre ele se află în satul Fărcășești, una în satul Peșteana de Jos, și ultima în satul Valea cu Apă.

În satul Fărcășești găsim Biserica de lemn „Sfântul Ioan Botezătorul”, cu datare din 1848, precum și Biserica de lemn „Sf. Nicolae” cu datare din anul 1847.

Ultimele două monumente istorice ce se găsesc în satele Peșteana de Jos și Valea cu Apă, sunt Biserica „Sf. Nicolae” și Biserica de lemn „Intrarea în Biserică” cu datări din anul 1804, respectiv Biserica de lemn „Intrarea în Biserică” cu datări din anii 1705, ref. din temelie 1948-1950.

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Fărcășești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Constantin Drăgoescu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[18]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal6      
Uniunea Salvați România2      
Partidul Social Democrat2      
Alianța pentru Unirea Românilor1      
  1. „Rezultatele alegerilor locale din 2016”. Biroul Electoral Central.
  2. „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  3. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  4. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  6. Gabriel Sarcină (). „Considerente istorice și geografice despre județul Gorj, surprinse în «Memoriile...» generaului Bauer de la 1778”. Litua. Studii și cercetări (25): 250–258. ISSN 1582-7151. Wikidata Q136457009.
  7. Lahovari, George Ioan (). „Fărcășești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 345.
  8. Lahovari, George Ioan (). „Roșia (Roșia-de-Jii), com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 275.
  9. Lahovari, George Ioan (). „Temișani, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 593.
  10. Lahovari, George Ioan (). „Valea-cu-Apă, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 706.
  11. Melbert, N., ed. (). „Comuna Fărcășești”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 348.
  12. Melbert, N., ed. (). „Comuna Roșia-Jiu”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 353.
  13. Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 182. .
  14. Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 185. .
  15. „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
  16. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  17. Gheorghe Gorun (). „Despre întemeierea orașului Rovinari” (PDF). Litua. Studii și cercetări (XXIV): 265–267. ISSN 1582-7151. Wikidata Q136450910.
  18. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .