Comuna Negomir, Gorj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Negomir
—  Comună  —
Negomir is located in România
Negomir
Negomir
Negomir (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°49′53″N 23°10′39″E / 44.83139°N 23.17750°E / 44.83139; 23.1775044°49′53″N 23°10′39″E / 44.83139°N 23.17750°E / 44.83139; 23.17750

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Stema jud Gorj.jpg Gorj

SIRUTA 80980

Reședință Negomir
Componență

Guvernare
 - Primar Tudor Oiță[*][3] (PSD, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3555 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 3.952 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 217310

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Negomir este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Artanu, Bohorel, Condeiești, Negomir (reședința), Nucetu, Orzu, Paltinu, Raci, Ursoaia și Valea Racilor. Denumirea comunei vine de la întemeietorul ei: în această vale trăia o bătrâna cu numele de Mira care avea doi fii, Neagu și Dragu. Dragu s-a căsatorit dincolo de deal si a intemeiat comuna vecină, Dragotești. Neagu s-a stabilit pe aceste meleaguri si a dat viață comunei Negomir.

Comuna Negomir, în actuala configurație, datează de la noua împărțire administrativ-teritorială din anul 1968, când alături de vechea comuna s-a atașat și fosta comună Raci, întinzându-se pe o distanță de 26 de kilometri.

Amplasata în zona central-sudică a județului Gorj, teritoriul administrativ al comunei Negomir are ca vecini urmatoarele comune:

- Fărcașești în partea de nord;

- Borăscu și Bolboși în partea de sud;

- Urdari în partea de est;

- Mătăsari și Dragotești în partea de vest.

Populația comunei este 4.072 locuitori, iar din totalul acesteia 2.084 sunt bărbați și 1.988 sunt femei. Pe grupe de vîrstă structura populației se prezintă astfel:

- 0-17 ani: 769 persoane

- 18-59 ani: 2411 persoane

- peste 60 de ani: 892 persoane.

O analiză a repartiției populației pe mari grupe de vîrstă arată ca numărul de tineri a scăzut, in timp ce segmentul populației de vîrstă a treia a crescut.

Comuna Negomir are o suprafață de 5.351 hectare din care 616 hectare intravilan, 3.149 hectare teren agricol, 2.202 hectare teren neagricol ( 1.779 hectare păduri).

Relieful comunei este deluros (Piemontul Getic), iar culmile dealurilor se dezvoltă în direcția NV-SE în lungul văii Negomirului, afluent al pîrîului Jilțul.

Resursele naturale ale comunei sunt:

- resurse vegetale: pășuni, fînețe naturale și păduri

- resurse minerale: din analiza resurselor naturale ale teritoriului rezultă că resursele minerale utile sunt extrem de reduse și se limitează la rezerva de cărbune inferior (lignit), care nu este pretabil pentru exploatare datorită rezervelor neînsemnate comparativ cu puterea sa calorică. Deși comuna se află sub influența directă a exploatării lignitului, ea nu se folosita decît ca haldă de depozitare a sterilului rezultat din carierele de exploatare construite în comunele vecine.

Ocupația locuitorilor a suferit transformări în ultima jumătate de secol, multă vreme ocupația principală fiind creșterea animalelor (ovine, bovine). La aceasta se poate adăuga și cultivarea terenurilor cu porumb, grâu, plante furajere, pomi și viță de vie. După anul 1970 a avut loc o reorientare a forței de muncă spre bazinele carbonifere Rovinari și Jilț inclusiv in cele doua termocentrale de la Rovinari si Turceni. Începând cu anul 1997,o dată cu reducerea extracției de lignit, au avut loc disponibilizări masive ale minerilor navetiști. În prezent, populația ocupată este repartizată în proporție de 96% în sectorul primar (reprezentat de producția vegetală și animală), lipsind în totalitate activitatea secundară. Un procent de 3,2% se afla angajat în sectorul terțiar care îmbracă toate aspectele de prelucrare, valorificare atât a produselor agricole brute cât și a celor industrializate și prelucrate. Comuna Negomir a fost vestită pentru practicarea unor meserii ca cizmărie, dulgherie, tinichigerie, confecționarea lingurilor sculptate din lemn, meserii care au înregistrat un regres vizibil. De asemenea, cojocăria și tăbăcăria nu se mai practică.

Locuitorii așezării păstrează și transmit cu sfințenie numeroase tradiții și obiceiuri care refectă într-o manieră locală speranțele, bucuriile, durerile umane, renașterea naturii.

Comuna a fost lipsită mult timp de beneficiile tehnologiei moderne. Astfel, facilități indispensabile vieții omului modern (telefon, internet, drum asfaltat) au fost introduse târziu, după anul 2000.

În ceea ce privește credința oamenilor, se pare că ea reprezintă un reper stabil al existenței lor. Oamenii cred în Dumnezeu, merg la biserică în fiecare duminică (mai mult bătrânii satului), uneori această credință îmbinându-se cu credința în puterea unor duhuri mai puțin creștine.


Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Negomir

     Români (98.56%)

     Necunoscută (1.43%)

     Altă etnie (0.0%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Negomir

     Ortodocși (94.54%)

     Penticostali (3.82%)

     Necunoscută (1.43%)

     Altă religie (0.19%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Negomir se ridică la 3.555 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.952 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (98,57%). Pentru 1,43% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,54%), cu o minoritate de penticostali (3,83%). Pentru 1,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Note[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia toponimică a comunei Negomir-Gorj, Georgiana Cambrea, Editura Stef, Drobeta Turnu Severin, 2011