Comuna Negomir, Gorj
| Negomir | |
| — comună — | |
.jpg) Monumentul eroilor şi şcoala din satul Negomir | |
 Negomir (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 44°49′53″N 23°10′39″E / 44.83139°N 23.17750°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Gorj |
| SIRUTA | 80980 |
| Reședință | Negomir |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Negomir[*] | Tudor Oiță[*][3] ( PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 53,51 km² |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▼ 3555 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 217310 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Negomir este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Artanu, Bohorel, Condeiești, Negomir (reședința), Nucetu, Orzu, Paltinu, Raci, Ursoaia și Valea Racilor.
Geografie[modificare | modificare sursă]
Comuna Negomir, în actuala configurație, datează de la noua împărțire administrativ-teritorială din anul 1968, când alături de vechea comuna s-a atașat și fosta comună Raci, întinzându-se pe o distanță de 26 de kilometri.
Amplasata în zona central-sudică a județului Gorj, teritoriul administrativ al comunei Negomir are ca vecini urmatoarele comune:
- Fărcașești în partea de nord;
- Borăscu și Bolboși în partea de sud;
- Urdari în partea de est;
- Mătăsari și Drăgotești în partea de vest.
Comuna Negomir are o suprafață de 5.351 hectare din care 616 hectare intravilan, 3.149 hectare teren agricol, 2.202 hectare teren neagricol ( 1.779 hectare păduri).
Relieful comunei este deluros (Piemontul Getic), iar culmile dealurilor se dezvoltă în direcția NV-SE în lungul văii Negomirului, afluent al pîrîului Jilțul.
Resursele naturale ale comunei sunt:
- resurse vegetale: pășuni, fânețe naturale și păduri
- resurse minerale: din analiza resurselor naturale ale teritoriului rezultă că resursele minerale utile sunt extrem de reduse și se limitează la rezerva de cărbune inferior (lignit), care nu este pretabil pentru exploatare datorită rezervelor neînsemnate comparativ cu puterea sa calorică. Deși comuna se află sub influența directă a exploatării lignitului, ea nu este folosită decât ca haldă de depozitare a sterilului rezultat din carierele de exploatare construite în comunele vecine.
Economie[modificare | modificare sursă]
Ocupația locuitorilor a suferit transformări în ultima jumătate de secol. Multă vreme ocupația principală a locuitorilor fiind creșterea animalelor (ovine, bovine). La aceasta se poate adăuga și cultivarea terenurilor cu porumb, grâu, plante furajere, pomi și viță de vie. După anul 1970 a avut loc o reorientare a forței de muncă spre bazinele carbonifere Rovinari și Jilț inclusiv în cele doua termocentrale de la Rovinari si Turceni. Începând cu anul 1997,o dată cu reducerea extracției de lignit, au avut loc disponibilizări masive ale minerilor navetiști. În prezent, populația ocupată este repartizată în proporție de 96% în sectorul primar (reprezentat de producția vegetală și animală), lipsind în totalitate activitatea secundară. Un procent de 3,2% se afla angajat în sectorul terțiar care îmbracă toate aspectele de prelucrare, valorificare atât a produselor agricole brute cât și a celor industrializate și prelucrate. Comuna Negomir a fost vestită pentru practicarea unor meserii ca cizmărie, dulgherie, tinichigerie, confecționarea lingurilor sculptate din lemn, meserii care au înregistrat un regres vizibil. De asemenea, cojocăria și tăbăcăria nu se mai practică.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Negomir
Români (98,56%)
Necunoscută (1,43%)
Altă etnie (0%)
Componența confesională a comunei Negomir
Ortodocși (94,54%)
Penticostali (3,82%)
Necunoscută (1,43%)
Altă religie (0,19%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Negomir se ridică la 3.555 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.952 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (98,57%). Pentru 1,43% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,54%), cu o minoritate de penticostali (3,83%). Pentru 1,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Negomir este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Tudor Oiță[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 8 | |||||||||
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||||||
| Uniunea Salvați România | 1 | |||||||||
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Biserica de lemn din Artanu
- Biserica de lemn din Negomir-Curtișoara
- Biserica de lemn din Ursoaia
- Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, Raci
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Monografia toponimică a comunei Negomir-Gorj, Georgiana Cambrea, Editura Stef, Drobeta Turnu Severin, 2011
| |||||||||||||||||||
